În timp ce rata sărăciei absolute crește, iar numărul cetățenilor ajunși sub pragul sărăciei este tot mai mare, în Parlament lucrurile stau mult mai bine. Parlamentari care și-au cumpărat anul trecut locuințe de milioane sau mașini de lux se regăsesc în toate fracțiunile parlamentare. Pe lângă case și mașini, am găsit deputați care au investit în afaceri, pe care deocamdată le țin în secret.

Deputatul socialist Adrian Albu a fost în 2024 lider incontestabil la achiziții. Parlamentarul și-a cumpărat anul trecut un apartament de 175 de metri pătrați, pe care susține că a plătit 3,8 milioane de lei. O achiziție foarte bună dacă ținem cont de faptul că pentru a cumpăra noua locuință, Albu a vândut un apartament mai vechi de două ori mai mic cu aproape aceeași sumă -3,2 milioane de lei.

„Am vândut casa veche, care era absolut făcută toată, mobilată, după care ne-am procurat casa nouă. În declarație se vede prețul de vânzare și de cumpărare, care sunt prețuri corecte, nu cum fac, de obicei, mulți dintre colegii mei - date în jos. Adică este legal. Totul este ușor de verificat”, a declarat deputatul BCS, Adrian Albu.

În general, socialistul Adrian Albu este deputatul cu cele mai multe și scumpe achiziții din actuala legislatură. În 4 ani de mandat, el și-a cumpărat două apartamente, un garaj, o casă de locuit într-o zonă pitorească de pe malul Nistrului,  și un automobil de lux.

Acest Volvo, Albu l-a cumpărat în 2023, anul în care a candidat la funcția de primar al mun. Chișinău. Mașina a fost luată în leasing și este estimată de deputat la prețul de circa 1,5 milioane de lei. Albu trebuie să plătească banii până în 2027.

Cea mai valoroasă achiziție a familiei Albu pare a fi tocmai căsuța de pe malul Nistrului, despre care vorbește cu modestie că este un proiect de suflet pentru el, venind din dorința de a păstra tradițiile moldovenești.

În 2023, la scurt timp după ce cumpărase căsuța din Oxentea, Dubăsari, Adrian Albu declara pentru Cutia Neagră PLUS că a procurat-o ca să scape de gălăgia orașului:

„Orașul este altfel, este gălăgia, iar satul este pentru suflet. Căsuța pe care am procurat-o este una veche, în stil tradițional moldovenesc. Vânzătorul s-a grăbit să o vândă și a dat un preț foarte bun și noi cu mare drag am procurat-o. Acum trebuie să mai investim în ea, pentru că este într-o stare ca la țară, veche, unde trebuie să mai pui lut. Apropo, este casă din lut, cu stuh. Păstrăm autenticitatea. Vrem să arătăm că se merită tradițiile moldovenești să fie conservate, susținute și promovate”.

Întrebat acum din nou despre casă, Albu ne-a spus că încă mai investește în ea, chiar dacă cheltuielile de investiții nu se regăsesc în declarația de avere.

Cutia Neagră a mers în Oxentea să caute casa deputatului socialist. Am găsit gospodăria pe o ulicioară din preajma Nistrului, străjuită de mai multe camere de supraveghere instalate de jur-împrejur. Proprietatea este departe de descrierile modeste făcute de deputat și estimările din declarația sa de avere.

„În spatele meu se află căsuța în stil moldovenesc  din declarația de avere a deputatului Adrian Albu. Se află în satul Oxentea, un loc pitoresc de pe malul râului Nistru. Deși parlamentarul a declarat anterior că este o casă mică, simplă, tradițional moldovenească, imaginile surprinse de noi la fața locului arată mai mult decât atât”.

În ogradă se află un bazin - acoperit acum, o terasă de vară, un garaj, o fântână și încă o construcție alăturată. Casa se află pe un teren de 10 ani pentru care deputatul declară că a plătit 250 de mii de lei. A fost cumpărată acum un an.

Adrian Albu susține că încă investește în reparație, dar sumele cheltuite nu se regăsesc însă și în declarația sa de avere. Nu putem estima exact investițiile făcute, dar imaginile arată o proprietate mai mult decât confortabilă.

Oamenii din sat întâlniți pe ulicioară ne-au spus că aici era o căsuță modestă înainte ca Albu să o cumpere. 

„- Deci aici a fost o casă părăsită, corect? - Casă bătrânească”. 

„ - De cât timp cunoașteți că el ar fi investit în casa asta, adică de când casa are o reparație mai bună? - De vreo doi ani”.  

„ Am înțeles că casa era în stare mai deplorabilă un pic.  - Da. - Și domnul Adrian a făcut reparație. - Da, amu e mai frumoasă”. 

„ - Casa mai de la vale e a lui Adrian Albu, de la BCS, socialiștii”.

„- Cunoașteți dacă are cineva grijă de casa asta?  Da, da. Vecinul. Vecinul e angajat. - Deci ele este angajat, achitat? - Da. Angajat și achitat”.  

„Era interesant când el a dat interviu cu declarația de avere. O căsuță cu stuh. Da, ea e cu stuh, dar sub stuh … -Sub stuh mai este încă ceva”.

Vecinul, indicat de săteni că îngrijește de gospodărie, ne-a confirmat informația.  

„- Dvs. sunteți vecinul deputatului Adrian Albu, corect? - Corect. - Voiam să vă întreb dacă aveți dvs grijă de casă cât dumnealui nu este. - Da, cam așa ceva. -  Vreau să vă întreb dacă sunteți achitat pentru aceste servicii, în sens că aveți grijă de casă? - Nu. Noi așa ne împăcăm, fără nimic. Eu pur și simplu mă mai uit din când în când ce se petrece pe teritoriu”.  

După ce am vizitat gospodăria, l-am contactat repetat pe deputatul Adrian Albu pentru a obține precizări referitoare la investițiile făcute în renovare.

„ - Investițiile au fost făcute în ultimii doi-trei ani de când ați cumpărat casa? - Nu, anul acesta am făcut investiția. - Pur și simplu nu am văzut în declarație investițiile să fie declarate. - Corect, pentru că anul acesta am luat niște bani, am împrumutat și am început să fac investițiile, pentru că vreau să deschid o mică afacere acolo. Vreau să fac o pensiune agricolă.

- Dar aproximativ să ne spuneți cât ați investit. - O să fie în declarație. O să calculez și o să vă spun. - Pentru că ne-ați spus că ați cumpărat o căsuță mică, dar când am ajuns acolo aceasta nu este chiar o căsuță mică cum ne-ați spus dvs., tocmai de aceea am decis să vă sun să concretizez. - Nu, eu am spus că am procurat o casă, de fapt am procurat vila. Am dat-o cu var, am sădit niște iarbă, casa cealaltă tot era când am procurat-o, ea este în declarație. Adică tot ce este pe teritoriu, în afara de bazin și deja cosmetica care am făcut-o, este în declarație.

- Deci casa a fost procurată cu 250 de mii de lei, corect eu înțeleg? - Nu țin minte exact, vedeți în declarația de avere, Când s-a început războiul atunci au căzut prețurile și eu am cumpărat-o. - Prețul acesta l-am luat tocmai din declarația dvs., tocmai de aceea vă întreb. Iar împrumutul pe care îl aveți este strict pentru reparație.  - Nu doar. Eu am luat un credit mai mare pentru mai multe chestii. Eu mi-am procurat  și un apartament și vreau să fac reparație în el și multe altele”.

CV-ul lui Adrian Albu arată că acesta a lucrat mereu la stat. Și-a început cariera în 2006 în Centrul Național Anticorupție, pe atunci CCCEC. Din 2016 s-a angajat la Parlament, în calitate de consilier al președintelui fracțiunii Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanîi. În 2019, după ce PSRM ajunge la guvernare, a fost numit secretar general al Parlamentului, iar din vara anului 2022 este deputat. Bugetarul a început să-și sporească averea exact din anul în care a ajuns să lucreze în Parlament. 

Dacă în 2016, întreaga sa avere era de 1,3 milioane de lei, astăzi, deputatul își estimează propriile bunuri la 8 milioane de lei, de peste 6 ori mai mult. Veniturile familiei nu au crescut însă la fel de mult. Dacă în 2016, familia Albu aduna un venit de 400 de mii de lei, anul trecut, venitul familiei a crescut de aproape trei ori, până la 1,2 milioane de lei. 

Albu definește achizițiile făcute în ultimii ani drept investiții strategice ale familie, pentru că salariul și indemnizația de deputat, de circa 42 de mii de lei, nu sunt suficiente pentru a întreține familia.

„Mie îmi place să fac investiții, pentru că cu salariul deputatului, regretabil, nu te poți menține. Mulți cred că sunt salarii mari, nu sunt ca la miniștri. Sunt mult mai mici. De aceea noi cu soția încercăm să ne ținem mai mult pe apă și facem investiții. Atât”.

Anul trecut, soția deputatului a fondat o companie specializată în domeniul energiei verzi, „RAV Energy”, dar deocamdată firma nu are activitate. Tot anul trecut, Marina Albu a contractat un credit de 725 de mii de lei.

„Noi demult studiam piața energiei regenerabile și am încercat să facem o mică investiție și mai mult ține de un start-up ca să vedem dacă se merită de investit mai departe sau nu. Dar vreau să vă spun că deja m-am confruntat cu foarte multe acte birocratice, care, cred că fiecare care ar dori să investească în această direcție, se confruntă. Lucru regretabil. Pentru că cu cât „paphos” cei de la guvernare ne spun că deja 36% din electricitatea consumată în Republica Moldova provine din energia regenerabilă, dar oameni sunt mulți care vor să investească, văzând o afacere prosperă. Dar sunt mereu în actele birocratice întâmpinați de către guvernarea noastră”.

 În 2024, în contextul alegerilor prezidențiale, Adrian Albu a fost implicat într-un scandal legat de niște înregistrări audio care sugerează discuții cu un agent FSB, Iurii Gudilin, angajat anterior în calitate de consilier de campanie la PSRM și inclus in 2022 în lista de sancțiuni a SUA. Adrian Albu susține că înregistrările sunt un fake și ne asigură că el nu a discutat niciodată cu Gudilin. 

„Nu vreau să comentez până ce nu trece judecata. Judecata va trece și îmi voi restabili adevărul. - Dar cunoașteți cine stă în spatele acestui fake? - Habar nu am. De ce ar trebui să mă intereseze acest lucru”.
BETA În trecut, Adrian Albu a efectuat mai multe vizite la Moscova, însă în declarația sa de avere pentru anul 2024, deputatul nu a indicat cheltuieli legate de transportul aerian, menționând că nu a mai fost în capitala rusă de o perioadă de timp”.

„ - În cadrul unei emisiuni TV8, ați declarat că aveți și vizite la Moscova. Cunoaștem că biletele nu sunt atât de ieftine și în declarații n-am văzut cheltuielile.. - Înseamnă că ce? Că n-am fost fost o-ho-ho cât timp la Moscova. - „O-ho-ho”, asta de cât timp? - De foarte mult timp. Eu nici nu țin minte cât de mult, dacă sincer. Cred că mai mult de un an”.  

De la Adrian Albu trecem la un alt coleg de partid al acestuia, Radu Mudreac. Anul trecut a fost cu succes și pentru el. Deputatul cercetat penal pentru suspiciuni de spălare de bani și-a întors în 2024 casa, înstrăinată fictiv cu doi ani în urmă, a rambursat o datorie de 83.000 de euro și și-a deschis un depozit bancar de jumătate de milion de lei.

Casa-bijuterie din preajma parcului Dendrarium din sectorul Buiucani al Capitalei a revenit în 2024 cu succes în proprietatea legală a lui Radu Mudreac. În 2022, la scurt timp după ce Parlamentul a votat ridicarea imunității deputatului și cercetarea lui penală pentru spălare de bani, Mudreac și-a vândut casa, pentru a o scoate de sub lovitură în cazul în care procurorii ar fi dispus sechestrarea bunurilor sale. La scurt timp, a devenit clar că tranzacția de vânzare-cumpărare a fost fictivă. Mudreac nu a părăsit niciodată locuința, ci doar a schimbat în acte proprietarul. 

În 2022, deputatul indica și o sumă de 250 de mii de euro pe care ar fi luat-o pentru casă. În 2023, banii nu se mai regăsesc în declarație, iar anul trecut, casa reapare în proprietate, cu aceeași valoare cu care a fost vândută - 250.000 de euro. Asta chiar dacă, potrivit siteurilor de anunțuri imobiliare, valoarea de piață a unei asemenea case ar fi astăzi de jumătate de milion de euro.  

„- În declarația dvs. de avere ați indicat doi ani în urmă, că ați vândut o casă, apoi ați cumpărat alta, practic de aceeași sumă. - Nu alta. - V-ați întors casa? - Ca urmare de înstrăinare a bunurilor, suma a fost declarată pe parcursul a doi ani de zile cu suma care se află în declarație. Acum a dispărut suma care se declara și a apărut înapoi bunul”.    

Tot anul trecut, Mudreac și-a cumpărat și o mașină Dacia, cu 3.000 de euro, iar jumătate de milion de lei i-a depus la bancă pe un cont de depozit. Întrebat cum a reușit să economisească o asemenea sumă, în paralel cu achitarea unei datorii de 83.000 de euro, deputatul a invocat veniturile familiei și chiria obținută dintr-un apartament.

„- Vânzând casa, cumpărând-o apoi, ați reușit să aveți și un depozit de jumătate de milion de lei? - Da. Este salariul acumulat în cadrul familiei. Este apartamentul care este dat în chirie. Sunt făcute, achitate impozitele pentru tot”.

Anul trecut, familia Mudrac a obținut venituri din salarii de peste 900 de mii de lei. Între timp, dosarul penal în care este cercetat pentru spălare de bani a intrat pe linie moartă. În pofida unei decizii de judecată din 2023 prin care procurorii au fost somați să accelereze investigațiile, dosarul tot pe masa procurorilor se află. Am încercat să obține mai multe detalii de la organul de urmărire penală, dar fără succes. Dosarul a fost transferat de la Procuratura Anticorupție, la Procuratura Chișinău.

„ - Eu nu am acces la dosar. - Dar cum comentați? -  Da cum să comentez. Dosarul este în procedură de examinare la organe. Colaborăm cu organele. Asta este”.      

Cu imobile noi și scumpe s-au făcut anul trecut și mai mulți deputați PAS. Victor Spînu a trecut cu traiul într-un duplex HI Tech din Măgdăcești, Alina Dandara și-a cumpărat un apartament mai spațios la Poșta Veche, iar deputatul din Bălți Boris Marcoci a cumpărat un spațiu comercial cu peste două milioane de lei și imediat l-a donat unui nepot.

Deputatul PAS Victor Spînu a devenit proprietarul unei case în anul 2023, însă familia sa s-a mutat în locuință abia în toamna lui 2024. Conform declarației de avere, imobilul de 140 m.p., situat la 15 km de Chișinău, a fost cumpărat cu 60.000 de euro, chiar dacă recunoaște deputatul, valoare de piață este cel puțin dublă. Am mers la fața locului pentru a vedea noua locuință a deputatului. Casa se află în localitatea Măgdăcești, raionul Criuleni, și este parte a unui duplex in stil HI TECH, în care deputatul locuiește împreună cu familia.

„Casa am procurat-o în 2023, cca un an au durat reparațiile. Și ne-am mutat în ea în septembrie 2024. Ea era construită, doar că era varianta sură, deci pereții erau goi. Costul ei a fost de 60.000 de euro, cum a fost indicat în declarație. Pentru reparație - asta-i foarte complicat de estimat. A fost, tot, o sumă bunicică. Pentru că și costurile de reparație sunt destul de înalte”.  

Cât despre sursele financiare, deputatul a declarat că o parte din bani provin din donațiile primite la propria nuntă, dar și din economiile personale ale familiei. În 2022, Spînu a adunat circa jumătate de milion de lei de la nuntă și altă jumătate de milion de lei - dividente dintr-o companie IT pe care o deține. 

„- Din ce surse ați construit casa, dacă nu e secret? - Nu, nu e secret, noi suntem foarte transparenți. Deci noi am avut un eveniment de familie - nunta, și tradițional, am primit un ajutor material din partea invitaților. Acești bani i-am depus la o bancă. Și respectiv, inclusiv, din acești bani, din anumite economii, am reușit să procurăm casa care a fost procurată în două rate. Deci o rată a fost achitată în 2023 și a doua rată în 2024. 50% și 50%, cam asta a fost”.    

Deputatul PAS Boris Marcoci indică în declarația sa de avere pentru 2024 că a procurat un spațiu comercial pentru care a plătit două milioane de lei.  Întrebat despre acest imobil, Marcoci a precizat că a fost vorba de o tranzacție internă în cadrul firmei și că bunul a fost ulterior donat unui nepot.

„- Am văzut că aveți un nou spațiu comercial? -Nu. Eu l-am luat, l-am cumpărat de la întreprindere, l-am dăruit la un nepot de-al meu, care, într-adevăr, a făcut taică-său pentru întreprinderea noastră, și, desigur că, le-am cadonat-o lor, să aibă pentru familia lor. - Spațiul comercial unde este? În Bălți sau Chișinău? - În Bălți, noi nu avem nimic la Chișinău”.  

Întreprinderea la care se referă deputatul este o companie de construcții „Marsharcon”, fondată de soții Marcoci încă acum 25 de ani. Anul trecut, firma le-a adus profituri de trei milioane de lei. Totuși, Marcoci afirmă că, de când a intrat în politică, afacerile sale au avut de suferit.

„- Cum vă merg afacerile de când ați devenit deputat, pentru că ați spus… - Desigur că cu pierderi mari. Cu pierderi. - De ce? - Pentru că am avut 158 de muncitori când am venit în parlament și acum am 80. Și atunci erau 120 de milioane pe an și acum sunt 62.Diferența este mare.  După ce termin ca deputat, mă întorc înapoi în afaceri. Că afacerile pentru mine, la atâția ani - afacerile sunt bune”.      

Chiar dacă se plânge că afacerile îi merg mai prost, în cei patru ani de mandat, Marcoci și-a sporit în ultimii ani averea. În 2022, de exemplu, și-a cumpărat o vilă în România. Valoarea indicată a acesteia este de circa 90 de mii de euro, cu tot cu teren.

„- Am observat că aveți o vilă și vreau să vă întreb unde este aceasta situată, în România, în Moldova, unde? - Ei, dapăi uitați-vă în declarația de avere. - Dar vreau ca dvs să ne confirmați, unde este aceasta? - Nu vreau. Uitați-vă în declarație. - Cine trăiește în acea vilă? - Copiii mei trăiesc”.

În momentul în care a acces în Parlament, Marcoci și-a cumpărat și un apartament în capitală, iar în 2023, a făcut schimbări și în garaj. A cumpărat un Mercedes nou, cu peste un milion de lei, după ce și-a vândut mașina mai veche cu 740 de mii de lei.

La începutul acestui an, Boris Marcoci s-a pomenit vizat într-un scandal legat de reparația podurilor de pe drumul de ocolire a orașului Bălți. Primarul localității, Alexandr Petkov, l-a acuzat pe deputat de provocarea colapsului rutier în oraș după ce ar pornit reparația drumului de ocolire fără  a stabili rute alternative. Petkov a declarat jurnaliștilor că a sesizat procuratura Anticorupție, care a pornit investigații pe caz.

„- Apropo, domnule Marcoci, am văzut că sunteți acuzat de către Petkov. Acesta spune că dvs. sunteți cel care stă în spatele colapsului rutier din Bălți. Este vorba de repararea podului - Podul nu-l fac eu, dar îl face Republica Moldova, Guvernul Republicii Moldova pentru traseul național. - Dar ați fost cumva chemat, audiat? - N-am fost, nu sunt și nici nu voi fi, pentru că n-am eu nimic cu podul acela. - Eu numai mă duc cu… cum s-ar duce ministrul, parlamentarul și controlează lucrările. -Dar cum comentați dvs. declarații făcute de către Petkov? -  Am spus cum le-am comentat. Nu are ce face domnul primar. Că nu a putut el să facă podul și-l face Guvernul. Și el nu are ce face. Mai bine s-ar uita la drumurile lui din mun. Bălți ce se face, că nu face nimic absolut”.

Și deputata PAS Alina Dandara a trecut anul trecut la casă nouă. Parlamentara a vândut un apartament mai mic, primit prin donație în 2020, a mai contractat un credit de 750 de mii de lei și și-a luat un apartament mai mare, de circa 90 de mii de euro.

„Nu este tocmai luxos, este în capăt de Poșta Veche, dar este într-o zonă mult mai liniștită pentru mine. Anul trecut în luna ianuarie am vândut vechiul apartament pe care l-am moștenit din familie, din cauza sau în cazul meu, datorită pieței imobiliare, prețul a crescut foarte mult. Respectiv,  am profitat de ocazie și l-am vândut la un preț mult mai mare, ca să-mi iau în ipotecă pentru 25 de ani  un apartament”.

Dandara și-a cumpărat și o mașină nouă, în leasing. Skoda Kamiq a intrat în posesia deputatei în 2022. Valoarea autovehiculului se ridică la 20.500 de euro, iar anul trecut Dandara a reușit să scape și de leasing.

„- Da, da. Iese că din apartamentul vândut de  cca 59.000 euro, vechiul apartament, am plătit în avans leasingul la mașină și mi-am luat deja apartamentul ăsta unde locuiesc”. 

În ultimul an, Dandara a obținut un venit de la Parlament de circa 400 de mii de lei.

Și dacă numărul deputaților care și-au permis anul trecut investiții în imobiliare este relativ mic, atunci lista celor care și-au reînnoit parcul de automobile este mult mai mare. Cei mai mulți dintre deputați au optat pentru mașini chinezești, mai ieftine. Dar nu au lipsit nici mașinile de lux.

Cel care deschide topul celor mai scumpe mașini achiziționate în anul 2024 este deputatul socialist Corneliu Furculiță. În declarația de avere, deputatul indică un pret de 1,2 milioane de lei pentru noul Volvo XC90.

„Iubesc să fie totul corect din punct de vedere juridic. Mașina aparține uneia din întreprinderi în care este fondatoare soția mea. De rând cu această mașină, întreprinderile au mult mai multe bunuri. Am consider de bun ton și bun simț, să fie declarat și acest mijloc de transport. - Cum se justifică prețul acestei mașini? - Repet.  Ea aparține uneia din întreprinderi. Este cumpărată din resursele financiare ale corespunzătoarei întreprinderi în baza de contract comercial, prețul este cel declarat, absolut transparent tot”.      

Un model identic, Volvo XC90 apare anul trecut și în declarația de avere a deputatei socialiste Ala Pilipețcaia. Doar că prețul indicat este de exact două ori mai mic.

Marina Morozova, deputată din partea Partidul Acțiune și Solidaritate, și-a cumpărat în 2024 o Toyota Rav4 Hybrid, fabricată în 2020, în valoare de aproape jumătate de milion de lei.

„Am vândut-o pe cea veche care avea un consum foarte, foarte mare. Care am utilizat-o timp de 10 ani. Deja era consum și de motorină, un consum de benzină de 12 litri și am fost nevoită să o vând. Mi-am procurat o altă mașină care va servi, cred că, încă 10 ani. Pentru că nu-mi schimb mașinile în fiecare an”.

Colegul de partid al deputatei, Alexandr Trubca, și-a cumpărat anul trecut o Skoda Kodiaq, tot de aproape jumătate de milion de lei.

„Fiindcă am avut o suplinire în familie și am avut nevoie de o mașină mai mare, am avut un automobil Renault Kadjar din 2014, îmi pare că. Am vândut mașina aceea, am luat un credit de 200.000 lei și din banii ăștia mi-am luat o nouă mașină. Un Kodiak din 2020, dacă nu mă greșesc. - Mașina e din salon sau cumpărată la mâna a doua? - Mașina e cumpărată la mâna a doua, de la Bălți, am cumpărat-o de la un domn. Trebuie să recunosc că mi-a mers. Planificam să o aduc de peste hotare, dar întâmplător am găsit-o pe anunțurile 999. O persoană privată o vindea la Bălți, am mers la Bălți, am văzut mașina, mi-a plăcut și am bătut palma”.

Deputata PAS Liliana Nicolăiescu-Onofrei și-a achiziționat o Kia Sportage, pentru care a plătit  474 de mii de lei. 

Vasile Bolea, care a părăsit în urmă cu doi ani Partidul Socialiștilor,  indică în actele oficiale o mașină Haval cu o valoare de 451 de mii de lei. 

Socialistul Petru Burduja a declarat o mașină marca Honda CRV, fabricată în 2017, în sumă de 400 mii de lei. 

Nicolai Rusol, colegul de fracțiune a lui Burduja, a indicat în declarația de avere un Suzuki SCross, în valoare de 382 mii de lei. 

La coada clasamentului se află deputatul PAS, Mihail Leahu, care și-a cumpărat o mașină Volvo, estimată la 300 de mii de lei.

Mai mulți candidați la alegerile locale din 2023 de pe listele partidelor din grupul Șor au fost preluați la începutul acestui an în echipa Irinei Vlah. Oamenii care au lucrat pentru Șor au ajuns șefi de organizații teritoriale în Partidul „Inima Moldovei”, parte a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. Mulți dintre ei au fost vizați anterior în dosare penale sau amendați pentru corupție electorală.  

Viorel Albu este unul dintre cei mai activi lideri din nordul republicii care a lucrat anterior pentru Partidul „Șansă”, afiliat fugarului Ilan Șor, iar apoi cooptat în echipa Partidului „Inima Moldovei”. Albu are o experiență politică bogată. În 2014 a făcut parte din Partidul Democrat care l-a propulsat chiar la funcția de președinte al raionului Edineț. A plecat din fotoliul de ales local în același an după un mare scandal de corupție, fiind filmat în biroul său cum lua sume mari de bani și discuta despre „cumpărarea” unor consilieri locali cu 5.000 de dolari.

Viorel Albu și-a oficializat relația cu Partidul „Inima Moldovei” încă la începutul anului curent. Pe 26 ianuarie, Irina Vlah s-a lăudat pe rețelele sociale că a fost creată prima organizație primară a Partidului „Inima Moldovei” în satul Gordinești din raionul Edineț, care va fi condusă de Viorel Albu. A publicat și câteva fotografii de la eveniment care surprind momentul alegerii lui Albu în funcția de președinte al organizației. În una dintre imagini, Albu apare cu un buchet de trandafiri albi pe care i-a dăruit Irinei Vlah. Partidul „Inima Moldovei” nu și-a informat atunci simpatizanții despre trecutul politic al liderului organizației proaspăt ales.

Candidat la fotoliul de primar pe lista PP „Șansă”

Până a ajunge la „Inima Moldovei”, Viorel Albu a făcut parte din echipa Partidului „Șansă”, afiliat fugarului de la Moscova, Ilan Șor. La alegerile locale din octombrie 2023, Albu a fost candidatul formațiunii la funcția de primar al satului Gordinești, dar a fost scos din cursa electorală ca și ceilalți reprezentanți ai partidului, în urma unei decizii a autorităților. De asemenea, Albu s-a regăsit pe listele Partidului „Șansă” pentru funcțiile de consilier local și consilier raional.

L-am căutat pe Viorel Albu în satul Gordinești, acolo unde a fost desemnat să conducă organizația primară a Partidului „Inima Moldovei”. Oamenii din sat evită să vorbească despre Albu, motivând că este „liderul” lor. Ne-au spus că formațiunea nu are un oficiu în sat și ne-au direcționat la un complex agricol pe care-l deține Albu în localitate. Viorel Albu este fondatorul companiei „Albvior”, înregistrată în Gordinești, prin intermediul căreia a luat în arendă terenuri agricole de la localnici.

La depozitul spre care am fost direcționați era doar paznicul care ne-a spus că Albu trece mai rar pe acolo. Bărbatul cunoaște despre implicarea șefului său în Partidul „Inima Moldovei”.

„Eu știu că face parte din partid, dar unde-i sediul lui nu știu. Uneori mai vine pe aici. Ne-a vorbit despre partid. Ne promite că o să fie bine în țară. Nu vor fi războaie”, ne-a spus bărbatul.

L-am sunat de mai multe ori pe Viorel Albu, dar nu ne-a răspuns la telefon.

Potrivit surselor Cutiei Negre, Viorel Albu s-a aflat  în vizorul Poliției pentru suspiciuni de implicare în acte de corupție electorală, comise în interesul grupului criminal al lui Ilan Șor. Albu s-a numărat printre persoanele suspectate că ar fi primit bani din Federația Rusă prin intermediul aplicației mobile a băncii rusești „Promsveazybank”. Un număr de telefon, utilizat de Albu, ar fi avut 5 conexiuni cu PSB. Cutia Neagră PLUS a arătat într-o investigație anterioară cum au ajuns mai mulți simpatizanți ai partidelor lui Șor să fie amendați cu zeci de mii de lei pentru corupție electorală, după ce oamenii legii au identificat în telefoanele acestora conexiuni cu PSB.

Acuzații de mituire a aleșilor locali și bani primiți în biroul de serviciu

În cariera sa politică, Viorel Albu a fost implicat în mai multe scandaluri. În 2014, pe când era membru al Partidului Democrat, a fost filmat în biroul său în timp ce consuma băuturi alcoolice în timpul orelor de muncă.

În același birou, cu o cameră ascunsă, au fost surprinse imagini în care Albu primea bani de la diferite persoane. Într-un filmuleț se vede cum  Albu a primit o sumă mare de bani, i-a transmis unui bărbat care i-a pus într-o pungă neagră și apoi i-a dat indicații unei femei să transfere pe contul firmei sale „Albvior” cei aproape 140 de mii de lei. Centrul Național Anticorupție s-a autosesizat atunci și a inițiat un dosar penal, dar ulterior acesta a fost clasat din „lipsa componentei infracțiunii”.

De asemenea, ex-președintele raionului Edineț, Viorel Albu, a fost surprins în discuții despre cumpărarea unor consilieri comuniști cu 5000 de dolari, pentru a trece în Partidul Democrat și a-l vota în funcția de președinte de raion.  Pe atunci, comuniștii se plângeau de „atacuri raider” asupra partidului și criticau democrații că le „cumpără” aleșii locali. 

Viorel Albu a fost protagonistul unei emisiuni difuzate la „Accent TV”, un post de televiziune afiliat comuniștilor. Albu era acuzat de corupție de jurnalistul Constantin Starîș, ajuns mai târziu deputat comunist, candidat și acum la funcția de parlamentar pe lista Blocului Patriotic în care PCRM s-a aliat cu Inima Moldovei și pentru care lucrează astăzi Viorel Albu în nordul țării.

Șef de organizație, judecat pentru finanțare ilegală a Partidului Șor

Și în alte raioane din nordul republicii, organizațiile teritoriale ale Partidului Inima Moldovei, au ajuns să fie conduse de oameni care au migrat din partidele afiliate lui Ilan Șor. De exemplu, președinte al organizației teritoriale Drochia a fost ales Dumitru Coștei. 

Și Coștei a fost cândva membru și consilier local al Partidului Democrat. Ulterior a ajuns să conducă organizația din Drochia a Partidului Șor, scos între timp în afara legii. La alegerile parlamentare din 2021,  Coștei s-a aflat și pe lista formațiunii pentru funcția de deputat.

În prezent, Dumitru Coștei este judecat penal pentru complicitate la finanțarea ilegală a Partidului Șor din partea unui grup criminal organizat. Potrivit Procuraturii Anticorupție, acesta este învinuit că ar fi acceptat și gestionat peste 8 milioane de lei în perioada în care a condus organizația din Drochia a Partidului Șor. Dosarul se află, din martie curent, pe masa magistraților Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a ajuns la etapa de audiere a martorilor. Următoarea ședință este programată pentru 26 septembrie.

Am mers la Drochia, dar nu am reușit să-l găsim pe Dumitru Coștei. Am întrebat localnicii dacă cunosc unde este oficiul Partidului Inima Moldovei, însă aceștia ne-au spus că în oraș partidul nu are sediu. Un bărbat ne-a comunicat că simpatizanții formațiunii de cele mai multe ori se adună la un fost restaurant, unde împart ziare și pliante.

Vecini în sat, colegi la „Șansă” și lideri de echipe la „Inima Moldovei”

În raionul Râșcani din nordul țării am identificat mai multe organizații primare conduse de oameni care au lucrat anterior în echipele lui Ilan Șor. Unul dintre ei se laudă că este „susținut de tot satul” de când promovează Inima Moldovei. Este vorba despre Sergiu Cuciuc, desemnat președinte al organizației din satul Borosenii Noi a Partidului Inima Moldovei. 

Bărbatul promovează Blocul Patriotic chiar începând din propria ogradă, unde a instalat un banner electoral. Asta contrar legislației care prevede că publicitatea electorală poate fi afișată doar în locuri special amenajate.

Acum doi ani, Sergiu Cuciuc a candidat la funcția de consilier local pe lista Partidului Șansă. După ce formațiunea a fost scoasă din cursa electorală și a ajuns pe linie moartă, bărbatul a migrat la echipa Irinei Vlah. În martie curent, Cuciuc a fost  ales președinte al organizației din Borosenii Noi a partidului Inima Moldovei.

Sergiu Cuciuc nu era acasă când echipa Cutiei Negre a vizitat localitatea, dar am reușit să discutăm cu el la telefon. Bărbatul ne-a spus că a decis să ajute formațiunea fără a fi remunerat financiar, iar la funcția de președinte l-au propus prietenii din sat.

 „Eu am decis singur să fiu membru al acestui partid. Sunt rețele de socializare la care te mai uiți, vezi care și ce promovează, ce soluții sunt acolo și am luat decizia că se poate de ajutat partidul acesta, se poate de lucrat în partidul acesta. Eu am prieteni în sat cu care pot să discut, pot să comunic despre ceva bun și când a venit propunerea de a candida la președinte, atunci prietenii m-au înaintat pe mine. Tot satul la mine promovează partidul acesta. Tot satul ține cu mine. Nu se face nimic, iar noi vrem să facem o schimbare”, ne-a declarat Cuciuc. 

Despre activitatea sa anterioară în Partidul Șansă, Sergiu Cuciuc nu ne-a povestit prea multe, dar susține că ar fi mai bine la Inima Moldovei, pentru că „aici  vede dreptate”.

„La noi în sat primarul actual are 4 sau 5 mandate. A apărut o propunere foarte bună, alt băiat care era candidat foarte bun. El trebuia să se alăture de un partid oarecare și a fost din partea „Șansă”. Noi am activat cu dânsul, dar cu o zi înainte de votare ne-au scos. Noi n-am văzut atunci ca „Șansă” să fie ceva legată cu de acestea (n.r. finanțare ilegală a partidului și corupție electorală). Am decis să merg la Inima Moldovei, pentru că văd dreptate acolo. Pe doamna Irina Fiodorovna o văd cum discută, lămurește. Eu socot că, unde activez acum, mergem înspre bine, nu mergem înspre rău”, a argumentat Cuciuc.  

Vecinul lui Sergiu Cuciuc ne-a povestit că bărbatul este activ prin sat. Face agitație electorală, deplasându-se cu mașina personală, împarte ziare ale Blocului Patriotic și promite locuitorilor o viață mai bună, dacă blocul pe care-l promovează  va ajunge la guvernare.

Peste două case de Sergiu Cuciuc locuiește Tamara Trihuc. În martie curent, chiar a doua zi după vecinul său, femeia a fost aleasă președintă a organizației primare a Partidului „Inima Moldovei” în satul Pîrjota, raionul Rîșcani. La alegerile locale din toamna anului 2023, Tamara Trihuc a candidat la funcția de consilier local din partea Partidului „Șansă”.

Echipa Cutiei Negre a surprins-o acasă pe Tamara Trihuc, dar aceasta a refuzat să iasă din ogradă pentru a discuta cu noi. A răspuns de după poartă la câteva întrebări.  La începutul discuției, Tamara Trihuc nu a pomenit nimic despre „Inima Moldovei”, menționând doar că îl cunoaște pe Sergiu Cuciuc, care a fost coleg de școală cu fiul său. Ulterior, femeia a recunoscut că face parte din același partid și că deține funcția de președintă de organizație la nivel local.

„Eu tot sunt în electorala aceasta. Sunt președinte la Pîrjota”, a precizat Tamara Trihuc.  Întrebată ce promovează Inima Moldovei, răspunsul său a fost vag: „promovează că totul va fi bine”.

A uitat că a fost aleasă președinte de organizație?

În satul Malinovscoe din raionul Rîșcani am întâlnit-o pe Ina Storojuc. Deși pe internet au fost postate informații despre alegerea ei în funcția de președintă a organizației primare din localitate,  femeia susține că a activat doar ca voluntar pentru partidul Inima Moldovei, împărțind ziare. Spune că a făcut acest lucru la rugămintea altora și că nu a fost plătită. 

„Eu ca și voluntar. Pe mine m-au rugat și eu am împărțit ziare puțin” susține Storojuc. Întrebată cum a ajuns să se implice, a menționat că oferta i-a fost făcută direct în oficiul partidului. Însă, a refuzat să ne ofere mai multe detalii și ne-a îndemnat să adresăm toate întrebările la partid.

Am mers în orașul Rîșcani în căutarea oficiului Partidului „Inima Moldovei”, însă nu l-am găsit. Localnicii ne-au spus că reprezentanții formațiunii se adună lângă Oficiul Poștal din oraș unde lucrează Angela Stoica, președinta organizației raionale Râșcani a partidului Irinei Vlah.  Angela Stoica nu era la muncă, iar colegii ne-au informat că ar fi în concediu. Contactată de echipa noastră, aceasta a confirmat că reprezintă partidul în teritoriu. 

„Eu singură am dorit. Mi-e aproape programul partidului și am hotărât singură să mă implic ”, a punctat femeia. 

Angela Stoica afirmă că nu este remunerată pentru activitatea politică pe care o desfășoară: „Eu sunt pentru idee. Eu vreau să fie schimbări în țara asta și din cauza asta m-am dus să lucrez la partid, să duc ideile mele în teritoriu la lume. Nu sunt plătită”.

Stoica a fost inclusă și pe lista Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei la alegerile parlamentare, fiind pe ultimul loc - 110. În declarația de avere depusă la CEC, femeia a indicat locul de muncă la Poșta Moldovei.

De la Șor la Vlah: patru dintr-o lovitură

Pe 6 martie curent, Partidul „Inima Moldovei” se lăuda pe rețelele sociale cu o creștere rapidă și în raionul Glodeni. Într-o singură zi au fost create organizații ale formațiunii în 4 sate, fiind anunțate și numele persoanelor desemnate să conducă echipele. Cutia Neagră PLUS a stabilit că toți cei 4 președinți de organizații primare ajunși în partidul Irinei Vlah au lucrat anterior pentru formațiunile afiliate lui Ilan Șor. Unii au fost chiar amendați pentru corupție electorală.

Svetlana Cojocari aleasă la conducerea organizației Inima Moldovei din satul Hîjdieni a fost candidata Partidului Șansă la funcția de primar la alegerile locale din octombrie 2023, dar a fost scoasă din cursa electorală.

Valentina Balaniuc care dirijează organizația din satul Danu a fost pe lista Partidului Șansă la funcția de consilier local. În aprilie curent, femeia a primit și o amendă pentru corupție electorală. Oamenii legii au stabilit că Balaniuc ar fi primit bani din Federația Rusă pentru a-și vinde votul la alegerile prezidențiale din toamna trecută. 

Valentina Balaniuc a contestat amenda în instanța de judecată, dar a pierdut procesul la Judecătoria Bălți. Potrivit probelor prezentate de Poliție, numărul de telefon înregistrat pe numele femeii a avut 9 conexiuni cu aplicația PSB, fiind efectuate transferuri de bani din Rusia. Valentina Balaniuc a negat acuzațiile și a contestat aplicarea amenzii la Curtea de Apel Bălți.

Conducătorul echipei „Inima Moldovei” din satul Fundurii Noi, Alexandru Maicu, la fel a fost un susținător al  partidelor afiliate lui Ilan Șor. Bărbatul se numără, de asemenea, printre cei amendați pentru corupție electorală. Alexandru Maicu a contestat amenda în instanța de judecată. Examinarea dosarului va începe la Judecătoria Bălți abia în martie 2026.

Pe președinta organizației „Inima Moldovei” din satul Iabloana, Liubovi Tcaciuc, am identificat-o în lista persoanelor care fac parte din rețeaua Șor, scursă în presă în octombrie anul trecut. Atunci, mai multe redacții au primit pe poșta electronică o listă cu numele a 3798 de persoane, cu numere de telefon și localități indicate, despre care expeditorul spunea că  reprezintă cei mai activi membri ai rețelei fugarului Ilan Șor.

Nu am reușit să-i găsim pe cei patru președinți de organizații primare ale Partidului „Inima Moldovei” din Glodeni pentru a-i întreba despre conexiunile cu partidele afiliate lui Șor și cum au ajuns în formațiunea Irinei Vlah.

Activistele lui Șor și Vlah, ghinion pentru PDMM

La începuturi și organizația raională din Glodeni a Partidului Inima Moldovei a fost condusă  de oameni care au lucrat pentru Șor. Președinta organizației a fost desemnată, în februarie 2025, Oxana Severin. Anterior aceasta a reprezentat organizația locală a blocului Victorie-Pobeda din Glodeni. 

De asemenea, funcția de secretară a organizației din Glodeni a Partidului „Inima Moldovei” a fost ocupată din start de Ecaterina Buza. Tânăra a candidat în toamna anului 2023 pentru funcția de consilier local și raional pe listele Partidului „Șansă”.

Deschide.md a scris anterior că Oxana Severin și Ecaterina Buza au migrat de la Inima Moldovei  la Partidul Democrat Modern, fiind incluse chiar pe lista formațiunii pentru alegerile parlamentare. Din cauza suspiciunilor de afiliere a celor două candidate cu fugarul Ilan Șor, Comisia Electorală Centrală a refuzat înregistrarea PDMM în cursa electorală.

Bilete de avion pentru Vlah cumpărate de la Moscova

Partidul „Inima Moldovei” a fost înregistrat de fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah în noiembrie 2024, peste o lună după ce a candidat, fără succes, la funcția de președintă a R. Moldova. Vlah a fost acuzată de mai multe ori că ar face jocul Rusiei, iar partidul său ar fi ghidat și finanțat din același punct de comandă de la Moscova, similar formațiunilor afiliate fugarului Ilan Șor. 

La sfârșitul lui august, Guvernul Canadei i-a impus sancțiuni Irinei Vlah, pentru implicare în acțiuni de destabilizare a R. Moldova în interesul Rusiei. Împreună cu ea, în lista de sancțiuni a ajuns și președinta Partidului Moldova Mare, Victoria Furtună. Două săptămâni mai devreme, Vlah și Furtună au fost surprinse în aeroport în timp ce se întorceau de la Istanbul cu aceeași cursă avia. Cele două au negat că ar fi fost împreună la Moscova.

Cutia Neagră PLUS a aflat că biletele avia pentru această călătorie a Irinei Vlah la Moscova, cu escală prin Istanbul, au fost cumpărate din Federația Rusă.

De asemenea, deplasarea la Moscova, în perioada 9-13 iulie, a fost asigurată cu bilete avia cumpărate prin intermediul unei agenții de turism din Rusia. La revenire în R. Moldova, Irina Vlah s-a filmat chiar din fața aeroportului informându-și simpatizanții despre discuțiile pe care le-a avut cu diverși oficiali ruși în cadrul unor întrevederi la Moscova.

De la începutul anului curent, Irina Vlah a mai avut 3 călătorii în Federația Rusă, cu escală la Istanbul, biletele avia fiind cumpărate tot de agenții din Moscova. Despre aceste vizite, Vlah nu a anunțat nimic. De exemplu, în perioada 12-15 mai, Irina Vlah nu era în țară, în timp ce colegii săi de partid protestau în fața Guvernului.

Timp de câteva zile nu am reușit să o găsim pe Irina Vlah pentru a-i adresa întrebări la subiectul anchetei noastre. Am încercat să luăm legătura la telefon, dar nu ne-a răspuns la apeluri. Mai târziu ne-a expediat un mesaj în care ne-a cerut întrebările în scris. La scurt timp am fost informați că Irina Vlah refuză să răspundă la întrebările expediate, pentru că„sunt tendențioase”.

Acest proiect este susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova Embassy of the Kingdom of the Netherlands in Moldova. Opiniile exprimate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția donatorului.