Standard

Bodo/Glimt face istorie în Liga Campionilor: Primele echipe calificate în optimi din play-off-ul Ligii Campionilor

bodo.webp

Artur Crăciun, decisiv în liga secundă a Poloniei: A marcat golul victoriei pentru LKS Lodz

craciun (1).webp

A doua manșă din play-off-ul Ligii Campionilor: Atletico Madrid și Inter Milano au nevoie de victorii

liga camp (3).webp

/VIDEO/

/VIDEO/ Manchester United, victorie la limită cu Everton: Michael Carrick rămâne invincibil în 6 meciuri

united.webp

Barcelona a revenit pe primul loc în clasament: Real Madrid, pas greșit în La Liga

la liga (2).webp

/VIDEO/ Debut istoric: Moldoveanul Leo Saca a intrat pe teren pentru echipa secundă a Barcelonei

leo saca.webp

/FOTO/

/FOTO/ Jocurile Olimpice de Iarnă 2026 s-au încheiat: Imagini spectaculoase de la ceremonia de închidere

Emilia - 2026-02-22T230016.237.webp

Peste 400 de sportivi, adunați la Chișinău: Weekend plin de competiții și forță

judo-vs-jiu-jitsu.webp

Daniel Dumbrăvanu, integralist în Liga a 2-a din România: Echipa sa, Voluntari, a învins Steaua București

daniel.webp

Play-off-ul Europa League: Stuttgart a reușit scorul serii, iar favoritele au suferit înfrângeri surprinzătoare

europa.webp

Boicot la Olimpiada de iarnă: Ucraina nu va participa la ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice

ucraina (2).webp

/VIDEO/ România, cel mai bun rezultat din istoria patinajului feminin național la Olimpiadă: Cine a câștigat aurul 

jo pati.webp

TOP ȘTIRI

Moldova renunță la regula sovietică din 1990 privind calcularea timpului și va introduce reguli clare, aliniate la cele europene. Guvernul a aprobat o hotărâre prin care stabilește oficial fusul orar al țării și fixează definitiv când se schimbă ora. Pentru cetățeni nu se modifică nimic: vom trece în continuare la ora de vară și iarnă, însă mecanismul va fi prevăzut direct în lege.Potrivit proiectului, țara rămâne în fusul UTC+2, același utilizat și în prezent. Documentul stabilește expres și datele exacte ale schimbării sezoniere.Astfel, în ultima duminică din martie, la ora 03:00, ceasurile vor fi date înainte la 04:00. Revenirea la timpul standard va avea loc în ultima duminică din octombrie, la ora 04:00, când ceasurile vor fi date înapoi la 03:00.Diferența este că această regulă va fi fixată o dată pentru totdeauna. Nu va mai fi nevoie ca Guvernul să adopte în fiecare an o decizie separată pentru schimbarea orei.Autoritățile spun că măsura este necesară în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană și al alinierii legislației naționale la regulile aplicate în statele membre. Sincronizarea este importantă pentru transport, comerț, turism și comunicații, astfel încât să nu apară diferențe față de țările din regiune.Republica Moldova este în același fus orar cu România și Ucraina, dar și cu Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Bulgaria, Grecia și Cipru, unde schimbarea sezonieră este aplicată după același model.

Vom schimba sau nu ora în Moldova? Guvernul a anulat regula sovietică

social

Maria-Emilia Hîncu

Moldova renunță la regula sovietică din 1990 privind calcularea timpului și va introduce reguli clare, aliniate la cele europene. Guvernul ar urma să aprobe la următoarea ședință o hotărâre prin care stabilește oficial fusul orar al țării și fixează definitiv când se schimbă ora. Pentru cetățeni nu se modifică nimic: ora se va schimba în continuare de două ori pe an, însă mecanismul va fi prevăzut direct în lege.Potrivit proiectului, țara rămâne în fusul UTC+2, același utilizat și în prezent. Documentul stabilește expres și datele exacte ale schimbării sezoniere.Astfel, în ultima duminică din martie, la ora 03:00, ceasurile vor fi date înainte la 04:00. Revenirea la timpul standard va avea loc în ultima duminică din octombrie, la ora 04:00, când ceasurile vor fi date înapoi la 03:00.Diferența este că această regulă va fi fixată o dată pentru totdeauna. Nu va mai fi nevoie ca Guvernul să adopte în fiecare an o decizie separată pentru schimbarea orei.Autoritățile spun că măsura este necesară în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană și al alinierii legislației naționale la regulile aplicate în statele membre. Sincronizarea este importantă pentru transport, comerț, turism și comunicații, astfel încât să nu apară diferențe față de țările din regiune.Republica Moldova este în același fus orar cu România și Ucraina, dar și cu Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Bulgaria, Grecia și Cipru, unde schimbarea sezonieră este aplicată după același model.<div class="raw-html-embed"><div data-embed-type="pdf" data-reactroot=""><iframe class="d-flex justify-content-center embed-type-pdf" allowfullscreen="" src="https://tv8.md/pdf-viewer?url=https://tv8.md/resources/2026/02/21/309443ac-b9a1-4dad-b446-54b4a0140699_NU-1036-MDED-2025.pdf"></iframe></div></div>

Vom schimba sau nu ora în Moldova? Ce prevede un proiect de Guvern, care anulează regula sovietică

ceas

politic

economic

timp liber

În ultima lună a nins din abundență în Republica Moldova. Zăpada și gheața au topit bruma de asfalt de pe drumurile din țară și Capitală și au scos la lumină craterele incompetenței, iar uneori și ale corupției autorităților. Bună prieteni, haideți să vorbim <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">Verde-n ochi</a> despre drumurile disperării noastre.Cele mai multe critici, reproșuri și înjurături le-a cules de la șoferi primarul Capitalei, Ion Ceban. Mai multe străzi ale Chișinăului arată ca după Apocalipsă. Cratere adânci sau dimpotrivă grămezi de asfalt ridicat pe carosabil. Așa străzi Chișinăul nu a mai văzut niciodată de la Independență. Ninsoarea din ultimele săptămâni a dezgolit nu doar asfaltul de pe drumuri, dar și pe primarul Ion Ceban, expunând public cea mai mare restanță a sa - drumurile.Ceban are dreptate. Străzile care arată astăzi cel mai jalnic au fost reparate cu mai bine de zece ani în urmă, până la el. În cei 6 ani de mandat, primarul și primăria pe care o conduce nu s-au atins de aceste străzi pe care le menționează chiar el ca fiind în stare dezastruoasă. E vorba despre drumuri importante care leagă orașul de Aeroport și suburbii - șoseaua Muncești, strada Doina și altele. Pe aceste străzi au fost făcute doar plombări sporadice.&nbsp;Primarul promite că unele dintre acestea vor fi reparate în acest an. Dar minte. În șase ani de mandat ai lui Ceban, primăria a reparat capital doar cinci străzi din Chișinău și toate în primii doi ani de la preluarea fotoliului de primar.Am studiat cu atenție bugetele municipiului Chișinău din mandatul lui Ion Ceban. Începând cu anul 2022, Primăria Chișinău indică an de an în bugetul aprobat reparația capitală a câtorva străzi. Aceleași de 4 ani - străzile Mesager, Vasile Lupu, Industrială, Bănulescu-Bodoni, Pușkin, șoseaua Hîncești. &nbsp;Le găsim și în cheltuielile pentru 2022, 2023, și în 2024, și în 2025, dar și în bugetul din 2026. An de an se alocă milioane de lei pentru aceleași drumuri. Unele dintre ele deja impracticabile.&nbsp;Totuși nu asta e ceea ce șochează cel mai mult. Culmea e că pentru reparația capitală a străzilor din Chișinău, Primăria condusă de Ceban a alocat în 5 ani peste 400 de milioane de lei. Iar pentru trotuare - de trei ori mai mult, peste 1 miliard de lei! Dacă vă întrebați unde sunt banii dvs. din taxe pentru drum? Căutați-i în trotuarele din Chișinău. Dar și în semafoare.Nu o să vă vină să credeți, dar în acest an, când Ion Ceban promite să repare mai multe dintre străzile-rușinii din oraș, a prevăzut unul dintre cele mai mici bugete municipale pentru reparații capitale ale drumurilor - doar 27 de milioane de lei pentru 6 străzi mari. Nici drumul spre Aeroport, nici șoseaua Muncești, nici strada Doina nu se regăsesc printre ele.&nbsp;Bugetul alocat pentru drumuri reparate capital în 2026 este de 5 ori mai mic decât cel prevăzut pentru trotuare. Ion Ceban a decis că în 2026, avem nevoie de trotuare de încă 140 de milioane de lei. Culmea, Primăria a decis că va cheltui aproape tot atâta cât pentru reparații capitale a drumurilor pentru semafoare!!! Vom fi cea mai semaforizată capitală a lumii!În Chișinău locuiesc sau lucrează aproape jumătate din cetățenii Republicii Moldova. Este locul în care este concentrată cea mai mare parte a economiei țării. Dacă drumurile sunt un indicator al prosperității economice, eficienței administrative, dar și a grijii față de cetățeni, atunci cei de la primărie au demonstrat că îi doare în cot de noi. Banii pe care i-au avut i-au consumat pe trotuare, concerte și PR. Evident, starea drumurilor nu e cu mult mai bună nici in afara Capitalei. Guvernările care vin și pleacă de multe ori construiesc sau repară drumuri care să țină exact cât mandatul lor. De parcă planifică să fugă cu toții din țară după ce pleacă de la putere.&nbsp;Vă spun <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">Verde-n ochi:</a> e timpul să impunem politicienilor responsabilitate și respect pentru noi! Mai puțin PR, mai multe drumuri bune!<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/21/75b638a2-48db-43aa-88a7-b83dae8b9dfb_verdenochi54.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi: Ninsoarea l-a dezgolit pe Ion Ceban. Unde sunt banii pentru drumuri în Chișinău?

Mariana Rață

În ultima lună a nins din abundență în Republica Moldova. Zăpada și gheața au topit bruma de asfalt de pe drumurile din țară și Capitală și au scos la lumină craterele incompetenței, iar uneori și ale corupției autorităților. Bună prieteni, haideți să vorbim <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">Verde-n ochi</a> despre drumurile disperării noastre.Cele mai multe critici, reproșuri și înjurături le-a cules de la șoferi primarul Capitalei, Ion Ceban. Mai multe străzi ale Chișinăului arată ca după Apocalipsă. Cratere adânci sau dimpotrivă grămezi de asfalt ridicat pe carosabil. Așa străzi Chișinăul nu a mai văzut niciodată de la Independență. Ninsoarea din ultimele săptămâni a dezgolit nu doar asfaltul de pe drumuri, dar și pe primarul Ion Ceban, expunând public cea mai mare restanță a sa - drumurile.Ceban are dreptate. Străzile care arată astăzi cel mai jalnic au fost reparate cu mai bine de zece ani în urmă, până la el. În cei 6 ani de mandat, primarul și primăria pe care o conduce nu s-au atins de aceste străzi pe care le menționează chiar el ca fiind în stare dezastruoasă. E vorba despre drumuri importante care leagă orașul de Aeroport și suburbii - șoseaua Muncești, strada Doina și altele. Pe aceste străzi au fost făcute doar plombări sporadice.&nbsp;Primarul promite că unele dintre acestea vor fi reparate în acest an. Dar minte. În șase ani de mandat ai lui Ceban, primăria a reparat capital doar cinci străzi din Chișinău și toate în primii doi ani de la preluarea fotoliului de primar.Am studiat cu atenție bugetele municipiul Chișinău din mandatul lui Ion Ceban. Începând cu anul 2022, Primăria Chișinău indică an de an în bugetul aprobat reparația capitală a câtorva străzi. Aceleași de 4 ani - străzile Mesager, Vasile Lupu, Industrială, Bănulescu-Bodoni, Pușkin, șoseaua Hâncești. &nbsp;Le găsim și în cheltuielile pentru 2022, 2023, și în 2024, și in 2025, dar și în bugetul din 2026. An de an se alocă milioane de lei pentru aceleași drumuri. Unele dintre ele deja impracticabile.&nbsp;Totuși nu asta e ceea ce șochează cel mai mult. Culmea e că pentru reparația capitală a străzilor din Chișinău, Primăria condusă de Ceban a alocat în 5 ani peste 400 de milioane de lei. Iar pentru trotuare - de trei ori mai mult, peste 1 miliard de lei! Dacă vă întrebați unde sunt banii dvs din taxe pentru drum? Căutați-i în trotuarele din Chișinău. Dar și în semafoare.Nu o să vă vină să credeți, dar în acest an, când Ion Ceban promite să repare mai multe dintre străzile-rușinii din oraș, a prevăzut unul dintre cele mai mici bugete municipale pentru reparații capitale ale drumurilor - doar 27 de milioane de lei pentru 6 străzi mari. Nici drumul spre Aeroport, nici șoseaua Muncești, nici strada Doina nu se regăsesc printre ele.&nbsp;Bugetul alocat pentru drumuri reparate capital în 2026 este de 5 ori mai mic decât cel prevăzut pentru trotuare. Ion Ceban a decis că în 2026, avem nevoie de trotuare de încă 140 de milioane de lei. Culmea, Primăria a decis că va cheltui aproape tot atâta cât pentru reparații capitale a drumurilor pentru semafoare!!! Vom fi cea mai semaforizată capitală a lumii!În Chișinău locuiesc sau lucrează aproape jumătate din cetățenii Republicii Moldova. Este locul în care este concentrată cea mai mare parte a economiei țării. Dacă drumurile sunt un indicator al prosperității economice, eficienței administrative, dar și a grijii față de cetățeni, atunci cei de la primărie au demonstrat că ii doare în cot de noi. Banii pe care i-au avut i-au consumat pe trotuare, concerte și PR. &nbsp; Evident starea drumurilor nu e cu mult mai bună nici in afara Capitalei. Guvernările care vin și pleacă de multe ori construiesc sau repară drumuri care să țină exact cât mandatul lor. De parcă planifică să fugă cu toții din țară după ce pleacă de la putere.&nbsp;Vă spun <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">Verde-n ochi:</a> e timpul să impunem politicienilor responsabilitate și respect pentru noi! Mai puțin PR, mai multe drumuri bune!<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/21/75b638a2-48db-43aa-88a7-b83dae8b9dfb_verdenochi54.mp4" controls=""></video></div></div>

ceban.webp

După ce au scos mii de lei din buzunare pentru reparația autoturismelor distruse în craterele formate pe străzile din capitală, șoferii află că autoritățile, în sfârșit, încep să le repare. Vestea vine însă după ce mulți și-au stricat mașinile și au trecut chiar și de câteva ori pe la vulcanizare. Până când drumurile vor fi cu adevărat reparate, service-urile rămân pline. Mașinile vin una după alta, iar mecanicii spun că abia fac față, schimbând anvelope și reparând jantele distruse în gropile din asfalt.„În Chișinău te ferești de gropi, dar și de cei care la rândul lor se feresc de următoarele gropi. Am accidentat mașina de trei ori, am fost la service, acolo toți erau tare bucuroși, pentru că trebuie să repar roțile”, a menționat șoferița Mariana Goroh.Marina Goroh și-a avariat mașina deja de trei ori în ultimele zile din cauza gropilor de pe străzile capitalei. Ultimul incident a avut loc pe Calea Basarabiei, unde, deși conducea încet, nu a avut cum să evite denivelările și a ajuns din nou la vulcanizare.„Destul de costisitor a fost pentru mine.- Cât ați cheltuit pentru toate aceste incidente?-Pentru două anvelope noi-1900 de lei, îndreptarea discurilor, schimbarea roților, încă 900 de lei, plus alte 400 de lei”,&nbsp; a subliniat șoferița Mariana Goroh.Majoritatea străzilor din capitală, atât principale cât și secundare, arată ca după război. În ultimele săptămâni, gropile și denivelările au blocat traficul și le-au întins nervii șoferilor la maximum.Din cauza stării proaste a drumurilor, vulcanizările sunt luate cu asalt. Chiar astăzi am surprins mai mulți șoferi care își schimbau anvelopele avariate pentru a doua sau chiar a treia oară.„Ați dat într-o gaură sau cum s-a întâmplat? - Da într-o gaură. - Ați avariat tare anvelopa? - Da, am schimbat-o”.„Am observat după că e avariată, după ce mașina se lăsa și am văzut că este defectată. Este prima dată când vi se întâmplă, de când drumurile sunt pline de găuri? - Nu, de atunci cred că de două ori”.„Discul s-a îndoit și trebuia reparat. - Sunt cheltuieli multe pentru șoferi? - Da. Cât ați cheltuit? - Aproximativ 2000 de lei”.Angajații service-urilor auto spun că sunt copleșiți de solicitări și lucrează fără pauză pentru a face față fluxului mare de clienți.„Avem mult de lucru, pentru că drumurile sunt bombardate cu găuri. - A câta mașină reparați astăzi? - Cred că este a patra, una urmează, are aceeași problemă, janta îndoită și o tăietură.- Vin des în ultimele zile șoferii? - Da, pentru că sunt peste tot gropi, mai ales zilele trecute când ploaia a acoperit toate găurile”, a menționat Denis, angajat la vulcanizare.Între timp, azi-dimineață, Primăria Chișinău a anunțat că a început lucrările de pregătire pentru cârpirea gropilor cu asfalt rece.&nbsp;„Pe una dintre cele mai degradate artere din capitală, bulevardul Dacia - drumul de acces spre aeroport, lucrările de plombare au început de dimineață. Echipele de muncitori intervin pe acest sector, unde repară o groapă ce se întinde pe o suprafață de peste cinci metri pătrați. Responsabilii afirmă că și în următoarele zile vor rămâne pe acest tronson, asa cum volumul de lucru de aici este mare”.„Mai amenajăm un strat de pietriș, îl compactăm și deja asfaltul rece.- Multe astfel de porțiuni avem pe Dacia?- Sunt destul de multe, dar lucrăm în regim intens, până la ora 19 , până se noptează și deja și în weekend”, a menționat angajatul „Exdrupo” , Radion Bugaian.Primarul capitalei, Ion Ceban, afirmă că volumul de muncă este mare și și-a cerut scuze de la șoferi pentru disconfortul creat.„Vom lucra mult, cu multe echipe, în viitorul cel mai apropiat. Vă rugăm să ne scuzați pentru deficiențele din trafic, inclusiv cele care vor fi create inclusiv începând de astăzi”, a subliniat primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban.Pentru anul 2026, bugetul municipal, încă neaprobat, prevede 27 de milioane de lei pentru reparații capitale pentru șase străzi. În același timp, suma alocată pentru drumuri este de aproape cinci ori mai mică decât cea destinată trotuarelor, care ajunge la 140 de milioane de lei.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/25/735132d2-d3d5-4236-9575-bb07ccbca8d3_DRUMURIREPARATE.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Craterele din asfalt lovesc în buzunare: Șoferii au cheltuit mii de lei la vulcanizări, din cauza gropilor

Camelia Ciornocan

drum lucru.webp

Sci-Tech&Media

Surpriză frumoasă pentru cinefili. Din 5 februarie, primul film fantasy din Moldova, „Copacul Evei” poate fi vizionat în toate cinematografele din țară. E un proiect care îmbină elemente magice, comedie, aventură și tradiție. Avanpremiera filmului a fost la fel, una spectaculoasă.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/02/11/e2c7871b-a82f-4833-9664-64cd70d9ba81_copaculeveitv8site.webp"></figure>„Este un film, după părerea mea, foarte bun și cald. Un film care ne descrie niște chestii frumoase legate de familie, ne descrie viața tineretului. Ne arată că ei au lumea lor pe care noi tot ar trebui s-o cunoaștem”, a declarat regizorul filmului „Copacul Evei”, Anatol Cotrobai.&nbsp;„- E o magie tot filmul. - „În cât timp s-a filmat această magie? - E un proces mai îndelungat. A început în 2024, o mică porțiune, dar filmul a fost tras în 2025 vara și a durat cam 36 -38 zile”.„- Spune-ne și despre bugetul filmului. Este scump să faci un film în Republica Moldova - Bugetul filmului am să-l pot calcula cred că după premieră, după eveniment pentru că orice eveniment este și el costisitor. Mai avem și un turneu prin Moldova și uite aici o să știu cât va fi într-un final”.Protagonista filmului este Eva Cotrobai, fiica regizorului.„- Mă simt foarte bine, mă simt încurajată de cei pe care-i iubesc așa că vom vedea ce va fi mai departe. - Ce ai învățat din rolul tău? - Am învățat cum să nu mă tem de oameni. Această fată dorea să schimbe lumea, eu tot vreau să fac asta”, a declarat Eva Cotrobai, protagonista filmului.&nbsp;Oaspeții au venit la avanpremieră cu aceeași curiozitate: să descopere povestea „Copacul Evei”.&nbsp;„Eu ca mamă, mă simt tare mândră, în primul rând. Am așteptări mari fiindcă știu că soțul meu este o persoană care depune muncă și atunci când face ceva, o face la cel mai înalt nivel”, a menționat soția regizorului, Tatiana Cotrobai.&nbsp;„Mă simt cea mai fericită mamă când vezi copiii că ajung așa la un nivel înalt. Și mă bucur că ei au această fantezie de a crea”, a spus mama regizorului, Claudia Cotrobai.&nbsp;„Întotdeauna am susținut tinerii cineaști cu debuturile sale. Iată astăzi pentru noi cred eu că o să avem o surpriză cu acest film. Regizorul Anatol Cotrobai este un artist foarte talentat”, a menționat regizorul Valeriu Jereghi.&nbsp;„Am așteptări mari de la film. Îl cunosc pe domnul Anatol Cotrobai și consider că va fi un film de succes”, a subliniat actrița Emilia Jereghi.&nbsp;„Am mare încredere în Anatol Cotrobai. Suntem prieteni și am mare încredere în simțul lui al umorului. Scenele mele fiind așa, mai mici, dar au fost pline de haz și create foarte interesant”, a menționat actorul și regizorul, Ciprian Răcilă.&nbsp;„Vreau să zic că am așteptări foarte mari pentru că îl cunosc pe regizor foarte bine. Știu că este un bărbat foarte ambițios și cunosc și foarte mulți actori care au participat pentru că am văzut teaser-ul”, a spus Lia Taburcean.&nbsp;„Am venit pentru că îl cunosc pe Anatol. Mi-a spus demult că lucrează la acest proiect. Sunt foarte curios cum se dezvoltă industria cinematografică pentru că, știi cum, mâine-poimâine pornim și noi poate pe calea asta și să vedem cum să facem”, a subliniat Vlad Sliusarenco.&nbsp;„Am emoții frumoase, mă bucur că în Republica Moldova totuși se creează, se produce. Avem cu ce ne mândri, avem oameni talentați”, a precizat Cătălina Rusu.&nbsp;„Eu sunt convins că va fi și deja este un film care sper să ne trezească niște amintiri, niște stări, niște emoții”, a declarat Aurel Chirtoacă.&nbsp;„Producțiile de film în Republica Moldova nu sunt într-atât de des. De asta trebuie să susținem produsul autohton. Asta o să ajute pe viitor să mai avem producție autohtonă”, a menționat Dumitru Roman.&nbsp;Actorii filmului au pășit pe covorul roșu, întâmpinați cu aplauze și emoții. După aplauze și fotografii, a urmat momentul cel mai așteptat: proiecția filmului. La final, reacțiile publicului nu s-au lăsat așteptate.„Este un film extraordinar. Dacă noi ne-am obișnuit cumva cu filmele astea de peste ocean, de la Hollywood, să venim împreună cu familia, uite că avem și noi filmul nostru”.„Cu siguranță ați avut niște așteptări când ați venit. Au coincis așteptările de acasă cu realitatea de aici, de la cinema?” „Cred că au depășit așteptările.”„Știți, eu am rămas profund impresionat. Este un film care impresionează prin curajul de a filma un astfel de fantasy în Moldova pentru prima dată.”&nbsp;„Invit pe toți să vină să vizioneze acest film. E un film de familie, așa că luați copiii și la film.”„E un film într-adevăr foarte frumos, e peste așteptările mele.”„Eu vă invit să veniți cu familia pentru că este un film pentru toată familia și pentru copii. Puteți să luați copiii, să veniți, să aveți plăcere într-un loc confortabil și să urmăriți un film făcut de ai noștri.”<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/10/ca927a1c-1ae4-4835-b905-1f717cc3152e_secv3ok.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ „Copacul Evei”, în cinematografe: Cum a fost premiera primului film fantasy din Moldova

Redacția TV8

Surpriză frumoasă pentru cinefili. Din 5 februarie, primul film fantasy din Moldova, „Copacul Evei” poate fi vizionat în toate cinematografele din țară. E un proiect care îmbină elemente magice, comedie, aventură și tradiție.Avanpremiera filmului a fost la fel, una spectaculoasă.„Este un film, după părerea mea, foarte bun și cald. Un film care ne descrie niște chestii frumoase legate de familie, ne descrie viața tineretului. Ne arată că ei au lumea lor pe care noi tot ar trebui s-o cunoaștem”, a declarat regizorul filmului „Copacul Evei”, Anatol Cotrobai.&nbsp;„- E o magie tot filmul. - „În cât timp s-a filmat această magie? - E un proces mai îndelungat. A început în 2024, o mică porțiune, dar filmul a fost tras în 2025 vara și a durat cam 36 -38 zile”.„- Spune-ne și despre bugetul filmului. Este scump să faci un film în Republica Moldova - Bugetul filmului am să-l pot calcula cred că după premieră, după eveniment pentru că orice eveniment este și el costisitor. Mai avem și un turneu prin Moldova și uite aici o să știu cât va fi într-un final”.Protagonista filmului este Eva Cotrobai, fiica regizorului.„- Mă simt foarte bine, mă simt încurajată de cei pe care-i iubesc așa că vom vedea ce va fi mai departe. - Ce ai învățat din rolul tău? - Am învățat cum să nu mă tem de oameni. Această fată dorea să schimbe lumea, eu tot vreau să fac asta”, a declarat Eva Cotrobai, protagonista filmului.&nbsp;Oaspeții au venit la avanpremieră cu aceeași curiozitate: să descopere povestea „Copacul Evei”.&nbsp;„Eu ca mamă, mă simt tare mândră, în primul rând. Am așteptări mari fiindcă știu că soțul meu este o persoană care depune muncă și atunci când face ceva, o face la cel mai înalt nivel”, a menționat soția regizorului, Tatiana Cotrobai.&nbsp;„Mă simt cea mai fericită mamă când vezi copiii că ajung așa la un nivel înalt. Și mă bucur că ei au această fantezie de a crea”, a spus mama regizorului, Claudia Cotrobai.&nbsp;„Întotdeauna am susținut tinerii cineaști cu debuturile sale. Iată astăzi pentru noi cred eu că o să avem o surpriză cu acest film. Regizorul Anatol Cotrobai este un artist foarte talentat”, a menționat regizorul Valeriu Jereghi.&nbsp;„Am așteptări mari de la film. Îl cunosc pe domnul Anatol Cotrobai și consider că va fi un film de succes”, a subliniat actrița Emilia Jereghi.&nbsp;„Am mare încredere în Anatol Cotrobai. Suntem prieteni și am mare încredere în simțul lui al umorului. Scenele mele fiind așa, mai mici, dar au fost pline de haz și create foarte interesant”, a menționat actorul și regizorul, Ciprian Răcilă.&nbsp;„Vreau să zic că am așteptări foarte mari pentru că îl cunosc pe regizor foarte bine. Știu că este un bărbat foarte ambițios și cunosc și foarte mulți actori care au participat pentru că am văzut teaser-ul”, a spus Lia Taburcean.&nbsp;„Am venit pentru că îl cunosc pe Anatol. Mi-a spus demult că lucrează la acest proiect. Sunt foarte curios cum se dezvoltă industria cinematografică pentru că, știi cum, mâine-poimâine pornim și noi poate pe calea asta și să vedem cum să facem”, a subliniat Vlad Sliusarenco.&nbsp;„Am emoții frumoase, mă bucur că în Republica Moldova totuși se creează, se produce. Avem cu ce ne mândri, avem oameni talentați”, a precizat Cătălina Rusu.&nbsp;„Eu sunt convins că va fi și deja este un film care sper să ne trezească niște amintiri, niște stări, niște emoții”, a declarat Aurel Chirtoacă.&nbsp;„Producțiile de film în Republica Moldova nu sunt într-atât de des. De asta trebuie să susținem produsul autohton. Asta o să ajute pe viitor să mai avem producție autohtonă”, a menționat Dumitru Roman.&nbsp;Actorii filmului au pășit pe covorul roșu, întâmpinați cu aplauze și emoții. După aplauze și fotografii, a urmat momentul cel mai așteptat: proiecția filmului. La final, reacțiile publicului nu s-au lăsat așteptate.„Este un film extraordinar. Dacă noi ne-am obișnuit cumva cu filmele astea de peste ocean, de la Hollywood, să venim împreună cu familia, uite că avem și noi filmul nostru”.„Cu siguranță ați avut niște așteptări când ați venit. Au coincis așteptările de acasă cu realitatea de aici, de la cinema?” „Cred că au depășit așteptările.”„Știți, eu am rămas profund impresionat. Este un film care impresionează prin curajul de a filma un astfel de fantasy în Moldova pentru prima dată.”&nbsp;„Invit pe toți să vină să vizioneze acest film. E un film de familie, așa că luați copiii și la film.”„E un film într-adevăr foarte frumos, e peste așteptările mele.”„Eu vă invit să veniți cu familia pentru că este un film pentru toată familia și pentru copii. Puteți să luați copiii, să veniți, să aveți plăcere într-un loc confortabil și să urmăriți un film făcut de ai noștri.”<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/10/ca927a1c-1ae4-4835-b905-1f717cc3152e_secv3ok.mp4" controls=""></video></div></div>

copacul evei premiera film.webp

/LIVE TEXT/

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1463: Greșeala Rusiei și principiul Micawber. Zelenski îl alertează pe Trump, iar Putin amenință nuclear

trump putin zelenski război

Drumurile din țară ar urma să fie reparate în timpul apropiat. Cel puțin, asta spune ministrul Infrastructurii care promite că peste 200 de kilometri de șosele naționale vor fi reabilitați integral în acest an, iar opt poduri vor fi construite de la zero. Executivul a aprobat astăzi fondul rutier în valoare de 1,8 miliarde de lei și dă asigurări că, între timp, se apucă să repare porțiunile care s-au deteriorat în această iarnă.Potrivit deciziei Guvernului, Fondul Rutier pentru acest an va fi de puțin peste 1,8 miliarde de lei. Dintre aceștia 673 de milioane de lei sunt destinați pentru lucrări de întreținere a drumurilor naționale, iar 433 de milioane de lei vor fi cheltuiți pentru renovarea capitală a 210 kilometri de drumuri regionale.&nbsp;„În Anenii Noi va intra în reparații drumul regional de la Crețoaia spre Geamăna în lungime de 4,3 kilometri. Felicitări locuitorilor acestei localități am fost acolo și m-au trimis la Crețoaia pe un drum impracticabil. În 2026 va fi reparat”, a menționat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.Ministrul a enumerat și alte zeci de sectoare cu lungimi de la 1,5 până la cinci kilometri între mai multe localități din Briceni, Cahul, Taraclia, Cantemir, dar și alte raioane care vor fi renovate în 2026.&nbsp;„V-am citit toată geografia Republicii Moldova, nu există niciun raion sau regiune a țării noastre în care guvernul să nu ofere resurse financiare”, a subliniat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.Totodată, vor fi construite opt poduri pe drumurile naționale.„Toate podurile din Republica Moldova din păcate de-a lungul anilor nu au fost făcute lucrări de întreținere. Noi nu reparăm, dar demolăm și construim din nou, pentru 2026 au fost preconizate din start 145 milioane de lei”.Vladimir Bolea recunoaște că starea drumurilor din țară nu este prea bună. În scurt timp se va face o evaluare a porțiunilor deteriorate după această iarnă și se vor începe intervențiile de acoperire a gropilor . A reacționat și premierul. Alexandru Munteanu solicită intervenții cât mai rapide și a venit cu unele recomandari. Printre acestea se numără renovarea cât mai urgentă a tronsonului Chișinău- Leușeni, care s-a deteriorat puternic în această iarnă.„Se vorbește acum de traseul, poarta noastră spre Europa, spre Leușeni care e într-o stare foarte rea. E un drum făcut mai demult, trebuie să-l reconstruim. Să folosim tehnologii cât mai moderne, fiindcă am observat și eu că unele drumuri rezistă la noi mai bine decât altele”, a menționat premierul Republicii Moldova.Premierul cere mai multă transparență și corectitudine în utilizarea resurselor pentru drumuri.„O să fie zero toleranță la orice act de trafic de influență, de corupere. Rog pe toți colegii din toate agențiile și societatea civilă să urmărim, sunt banii noștri, e fața noastră, e parcursul nostru european. Se aprobă, într-un ceas bun o să urmărim cu mare atenție cum se realizează domnule Bolea, inclusiv ca și șoferi”, a subliniat premierul Republicii Moldova.Precizăm că, în țara noastră sunt în jur de șase mii de kilometri de drumuri naționale. În total, rețeaua măsoară peste 40 de mii de kilometri. Cifrele arată că peste 50 la sută din drumuri sunt într-o stare rea și foarte rea. Experții susțin că pentru o întreținere bună a drumurilor din țara noastră Fondul Rutier ar trebui să fie de două sau chiar trei ori mai mare decât este în prezent. Autoritățile susțin acest lucru dar spun că nu sunt bani suficienți.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/25/6881b7a9-098f-4b44-87e2-0d3149703b3b_DRUMURIGUVERN.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ 1,8 miliarde lei pentru drumuri în 2026: Guvernul promite reparații la 200 km de șosele și 8 poduri noi

bani drumuri

Magistrata de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Lilia Lupașco, a fost prinsă cu o avere nejustificată de 739.203 lei. Diferența substanțială a fost identificată de inspectorul Autorității Naționale de Integritate pentru perioada 1 august 2016 - 18 octombrie 2022.Potrivit actului de constatare, pentru anul 2021, diferența nejustificată este de 105.530 de lei, echivalentul a aproximativ 12 salarii medii lunare pe economie. Pentru anul 2022, suma este mult mai mare - 633.673 de lei, adică peste 67 de salarii medii lunare.Cauza a fost trimisă în instanța de judecată pentru examinare, în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate. Judecătoarea riscă să fie concendiată și să fie decăzută din dreptul de a exercita anumite funcții pentru o perioadă de 3 ani. Decizia poate fi contestată în 30 de zile la Curtea de Apel Chișinău.<div class="raw-html-embed"><div data-embed-type="pdf" data-reactroot=""><iframe class="d-flex justify-content-center embed-type-pdf" allowfullscreen="" src="https://tv8.md/pdf-viewer?url=https://tv8.md/resources/2026/02/25/b551b2af-508a-4b45-bac6-a78e08076876_lilianalupasco.pdf"></iframe></div></div>În 2022, <a href="https://www.zdg.md/investigatii/ancheta/65-milioane-de-lei-apartamentul-de-lux-cu-vedere-la-parc-scos-la-vanzare-de-familia-unei-judecatoare/">Ziarul de Gardă</a> a relatat că judecătoarea și soțul său, jurist, au pus la vânzare un apartament de lux situat într-o zonă exclusivistă a Capitalei, lângă parcul Valea Morilor, pentru aproximativ 6,5 milioane de lei.În anunțul însoțit de mai multe fotografii ce ilustrau luxul în care locuia familia judecătoarei, se preciza că apartamentul, cu vedere spre parcul și lacul Valea Morilor, avea o suprafață de 170 de metri pătrați. Însă, un imobil cu o asemenea suprafață nu apărea în declarațiile de avere și interese ale magistratei. Apartamentul scos la vânzare era format din două unități comasate, dintre care unul fusese achiziționat, în acte, de părinții judecătoarei.Magistrata a afirmat că familia sa a pus locuința la vânzare, deoarece avea nevoie de bani pentru a continua construcția unei case, începută în 2021, într-o suburbie a capitalei, unde, până în prezent, cheltuise deja 2 milioane de lei pentru materiale de construcție și manoperă.După o discuție cu reporterul ZdG, în care magistrata a susținut că averea familiei sale este în deplină concordanță cu veniturile obținute, anunțul despre vânzarea locuinței a fost șters de pe site-ul agenției imobiliare.Lilia Lupașco a fost numită judecătoare la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău, în mai 2008, pentru un mandat de cinci ani. Pe 23 mai 2013, a fost reconfirmată în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.&nbsp;În aprilie 2020, a fost desemnată să ocupe funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, până la completarea funcției conform legii.

/DOC/

/DOC/ Judecătoare prinsă cu avere nejustificată de 700.000 de lei: Și-a scos la vânzare un apartament de milioane în 2022

justiție

Constantin Tcaci

lupasco.webp

Recrutorul presupușilor asasini, angajați să omoare persoane publice din Ucraina, va relua executarea pedepsei pentru trafic de droguri, de care fusese grațiat acum patru ani. Decizia vine după ce, săptămâna trecută, Maia Sandu a revocat decretul de grațiere a lui Nicolae Șepeli, în urma reținerii sale. Potrivit ministrului Justiției, cazul va fi analizat de o comisie specială, care va stabili cât din termenul rămas va trebui ispășit.„Decretul a fost emis în 2022, în baza recomandărilor Comisiei de Grațiere, fapt cunoscut de către noi toți. Dar este important să înțelegem două elemente - dacă astăzi persoana comite fapte infracționale, desigur că acestea vor fi investigate. Și este necesar să facem o distincție esențială de faptul că grațierea se acordă în bază a informației și evaluării disponibile la momentul deciziei. La momentul de față, odată cu revocarea, adică nu se anulează, se revocă decretul, am menționat supra, subiectul urmează să revină la executarea pedepsei cu închisoarea”, a declarat ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari.Cu alte cuvinte, Nicolae Șepeli va trebui să reia executarea pedepsei pentru care fusese grațiat acum patru ani. Totuși, ministrul Justiției nu a precizat cât timp îi mai rămâne de ispășit:„Eu nu vreau să mă expun pe acest număr, fiindcă după procedură acum se va solicita evaluarea și ca să nu facem o presiune publică în acest caz.”Nicolae Șepeli a fost condamnat în 2017 în Rusia pentru trafic de droguri, iar ulterior a fost transferat în Moldova. În 2022, el a fost grațiat printr-un decret prezidențial, după ce s-a constatat că fusese, de fapt, victimă a traficului de ființe umane. Sub pretextul că va fi angajat în calitate de curier, Șepeli ar fi fost recrutat și dus în Federația Rusă prin înșelăciune, unde ar fi fost obligat să transporte substanțe narcotice.&nbsp;Săptămâna trecută, el și încă doi suspecți au fost reținuți în dosarul tentativei de asasinat din Ucraina. La prezentarea în fața instanței, aceștia nu au răspuns la întrebările jurnaliștilor, însă avocații lor spun că ei se declară nevinovați. În total, în dosar au fost reținute 12 persoane, cinci în Moldova și șapte în Ucraina. Potrivit procurorilor, membrii grupării urmăreau cu atenție victimele și planificau asasinarea acestora, pentru care urmau să fie recompensați cu până la 100.000 de dolari pentru aceste fapte.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/25/2e8d55b9-91bb-417d-a9a1-305a0063f5b0_PEDEAPSASEPELI.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Nicolae Șepeli își va ispăși pedeapsa pentru trafic de droguri: Decretul de grațiere a fost revocat

nicolae sepeli.webp

Cartelele de telefonie mobilă ar putea fi cumpărate în Republica Moldova doar cu prezentarea actului de identitate. Ministerul Afacerilor Interne lucrează la un proiect de lege care să introducă această regulă, pe fondul mai multor infracțiuni comise cu ajutorul cartelelor preplătite.Potrivit ministrei de Interne, în unele cazuri, anchetele au fost îngreunate tocmai din cauza faptului că utilizatorii cartelelor nu au putut fi identificați rapid.„Noi avem mai multe situații, inclusiv cazul regretabil al Anei-Maria (răpită, violată și ucisă la Orhei), poliției i-a luat mult timp să identifice persoana. Este un proiect la care lucrăm și sperăm să-l promovăm în scurt timp în Parlament. Este și o experiență a altor state. Este o modalitate prin care orice persoană care utilizează o cartelă de telefonie să poată fi identificată dacă comite o infracțiune Nicidecum nu afectează cetățenii de bună-credință, este vorba de cei care comit infracțiuni și trebuie identificați mai operativ de autorități”, a declarat Daniella Misail-Nichitin.Conform proiectului, la achiziționarea unei cartele SIM va fi necesară prezentarea buletinului de identitate sau a pașaportului, iar datele vor fi înregistrate de operatorii de telefonie mobilă. Măsura ar urma să permită identificarea mai rapidă a persoanelor implicate în escrocherii sau alte infracțiuni.Ministra a precizat că proiectul a fost consultat cu operatori economici din domeniu:„Acest proiect a fost consultat cu mai mulți operatori economici. Se va ține cont de anumite aspecte care privind adaptarea sau ajustarea dispozitivelor necesare. Va fi găsit acel mecanism echilibrat pentru a nu îi pune în situația să suporte cheltuieli nejustificate”.În ceea ce privește cartelele deja aflate în circulație și care nu sunt înregistrate pe numele utilizatorilor, autoritățile susțin că situația va fi reglementată prin mecanisme instituționale după adoptarea proiectului.Proiectul ar urma să fie implementat în aproximativ doi ani. Autoritățile spun că datele personale vor fi protejate și folosite doar în anchete legale.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/25/420ca859-965f-4fd1-a272-bbe2ec4ffe70_ministra1.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Cartelele de telefonie ar putea fi vândute doar cu act de identitate. Șefa MAI: „Nu afectează cetățenii de bună-credință”

Cartelele de telefonie mobilă ar putea fi cumpărate în Republica Moldova doar cu prezentarea actului de identitate. Ministerul Afacerilor Interne lucrează la un proiect de lege care să introducă această regulă, pe fondul mai multor infracțiuni comise cu ajutorul cartelelor preplătite.Potrivit ministrei de Interne, în unele cazuri, anchetele au fost îngreunate tocmai din cauza faptului că utilizatorii cartelelor nu au putut fi identificați rapid.„Noi avem mai multe situații, inclusiv cazul regretabil al Anei-Maria (răpită, violată și ucisă la Orhei), poliției i-a luat mult timp să identifice persoana. Este un proiect la care lucrăm și sperăm să-l promovăm în scurt timp în Parlament. Este și o experiență a altor state. Este o modalitate prin care orice persoană care utilizează o cartelă de telefonie să poată fi identificată dacă comite o infracțiune Nicidecum nu afectează cetățenii de bună-credință, este vorba de cei care comit infracțiuni și trebuie identificați mai operativ de autorități”, a declarat Daniella Misail-Nichitin.Conform proiectului, la achiziționarea unei cartele SIM va fi necesară prezentarea buletinului de identitate sau a pașaportului, iar datele vor fi înregistrate de operatorii de telefonie mobilă. Măsura ar urma să permită identificarea mai rapidă a persoanelor implicate în escrocherii sau alte infracțiuni.Ministra a precizat că proiectul a fost consultat cu operatori economici din domeniu:„Acest proiect a fost consultat cu mai mulți operatori economici. Se va ține cont de anumite aspecte care privind adaptarea sau ajustarea dispozitivelor necesare. Va fi găsit acel mecanism echilibrat pentru a nu îi pune în situația să suporte cheltuieli nejustificate”.În ceea ce privește cartelele deja aflate în circulație și care nu sunt înregistrate pe numele utilizatorilor, autoritățile susțin că situația va fi reglementată prin mecanisme instituționale după adoptarea proiectului.Proiectul ar urma să fie implementat în aproximativ doi ani. Autoritățile spun că datele personale vor fi protejate și folosite doar în anchete legale.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/25/e75c9f8c-3ac4-45f6-bab6-c01aba5c53f7_1.mp4" controls=""></video></div></div>

cartele mobile de telefon sim

/VIDEO/ Evadați din lista neagră. Cum au scăpat de monitorizare companii și oameni asociați cu Plahotniuc, Șor și Andronachi 

evadați din lista neagră cutia plus

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Dreptate pentru îngeri”: Cine răspunde de tragediile produse pe terenurile autorităților

investigații

În căutarea dreptății pentru copiii schilodiți sau decedați. Ce pot face părinții ai căror copii au decedat ori s-au traumat pe terenurile gestionate de autorități? Cine mai poate să-i ajute? Unde să-și caute dreptatea? Duminică, la ora 19:45, doar la TV8!<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/01/31/67d061d8-9ada-4da3-9ccb-7e97f08f2b3a_CUTIANEAGRAPLUS-01022026-PROMOCOPIIMORTIforSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/

/PROMO/ Cutia Neagră PLUS: „Dreptate pentru îngeri”: Cine răspunde de tragediile produse pe terenurile autorităților

carton cutia neagra (8).webp

Reconstrucția traseului Chișinău-Leușeni va începe în această primăvară, imediat ce condițiile meteo vor permite intervențiile capitale. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu, invitat la emisiunea „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=yHYCQHQH3GE" target="_blank">Cutia Neagră</a>” de la TV8, care a precizat că în perioada următoare vor fi realizate lucrări provizorii de plombare a gropilor.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/20/43a1822e-86b0-4814-9566-5be97bbcbc79_secvcutia.mp4" controls=""></video></div></div>„E soluție temporară, dar imediat cum vremea ne permite și temperaturile se ridică la aproximativ 15 grade, se începe reconstrucția traseului, că sigur că trebuie să ne reconstruim drumul principal spre România, spre vama Leușeni”, a precizat Alexandru Munteanu.&nbsp;Munteanu a menționat că a discutat deja cu reprezentanții Ministerului Infrastructurii si Dezvoltării Regionale despre includerea acestui sector în pachetul de drumuri care urmează să fie reabilitate în 2026.În contextul criticilor legate de starea infrastructurii rutiere, prim-ministrul a afirmat că Guvernul a majorat cheltuielile din fondul rutier.„Îngrozitor arată drumurile care s-au făcut de ceva timp. Săptămâna trecută ne-am întors din Kiev, prima oară cred că am constatat că drumurile de aici, de la noi, sunt mai bune. Nu sunt bombardate drumurile la frontiera cu Republica Moldova. La noi sunt și mai bine iluminate și drumul într-adevăr, porțiunea Otaci, Soroca, Bălți, Chișinău, într-o stare perfectă, într-o stare europeană”, a subliniat prim-ministrul.&nbsp;Cât despre drumurile din Chișinău, Alexandru Munteanu a menționat că sunt în responsabilitatea primăriei.&nbsp;Menționăm că după zăpezile din ultimele săptămâni, dar și ciclurile repetate de îngheț - dezgheț, foarte multe drumuri din capitală, dar și din țară sunt <a href="https://tv8.md/2026/02/17/video-jale-mare-drumuri-pline-de-gropi-in-moldova-haos-masini-avariate-scuze-oficiale-si-explicatii-tarzii/297516" target="_blank">într-o stare deplorabilă. </a>Pe alocuri, carosabilul arată ca după bombardament, iar șoferii sunt nevoiți să facă adevărate slalomuri pentru a-și proteja mașinile.&nbsp;<a href="https://tv8.md/2026/02/19/video-gropi-tot-mai-multe-fonduri-limitate-unde-se-duc-de-fapt-banii-soferilor/297585" target="_blank">Ministerul Finanțelor recunoaște </a>că sumele alocate pentru reparația și întreținerea drumurilor din țară trebuie majorate, însă spune că, înainte de toate, trebuie garantată calitatea lucrărilor, astfel încât aceeași groapă să nu fie acoperită în fiecare an.&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=yHYCQHQH3GE"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/yHYCQHQH3GE" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ „Îngrozitor arată drumurile care s-au făcut de ceva timp”: Premierul anunță reparații la traseul Chișinău-Leușeni

munteanu leuseni

Pînzari, Cojocaru, Constantinov, Tauber, Lozovan, Nesterovschi - sunt doar câteva nume ale unor condamnați la ani grei de închisoare care însă au reușit să evite pușcăria fugind din țară sau la Tiraspol. Bună, prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre justiția din Moldova care reușește de minune să împace și capra, și varza, și lupul.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/06/579c9fc7-b580-4688-9df3-30f5674a7f2f_VERDE-NOCHIEP53forSMM.mp4" controls=""></video></div></div>În ultimele luni, au fost mai multe cazuri în care foști sau actuali demnitari au reușit să scape ca printre degete de închisoare.Fostul președinte al Adunării Populare din Găgăuzia, Dmitri Constantinov, a fugit în stânga Nistrului pe 25 decembrie, exact cu o zi înainte de a fi condamnat la 12 ani de închisoare pentru abuz de putere și delapidarea a 46 de milioane de lei.&nbsp;Fostul șef al Poliției Naționale din perioada lui Plahotniuc, Alexandru Pînzari, a dispărut exact în momentul în care Poliția a venit cu mandatul de reținere și escortare la pușcărie, în dosarul angajărilor fictive la MAI. Oamenii legii presupun că tot în stânga Nistrului s-a refugiat.&nbsp;Fostul șef al Direcției nr.5 din cadrul Ministerului de Interne, Valeriu Cojocaru, a plecat, cu permisiunea judecătorului, tot înainte de a fi condamnat la 3 ani de închisoare în același dosar. Acum e în Germania și a anunțat că va cere azil politic. Exact după scenariul lui Gheorghe Cavcaliuc. Foștii polițiști sunt lideri la evadări.Subiectul a revenit zilele trecute în atenția publică când, din cauza unor erori de interpretare a legii de către procuror și judecători, fostul democrat Vladimir Andronachi a scăpat de arest și s-a văzut la libertate, fără nicio interdicție de părăsire a țării. Andronachi a fost o figură importantă în ecosistemul financiar al oligarhului Vlad Plahotniuc. În ultimii cinci ani, Cutia Neagră PLUS a publicat cel puțin 10 investigații care au demonstrat implicarea acestuia în câteva dintre cele mai mari scheme de delapidare a banilor cetățenilor - la procurarea energiei electrice de la Cuciurgan și la fabricarea actelor de identitate pentru cetățeni. Andronachi s-a ocupat în 2018 de pregătirea evadării lui Plahotniuc, prin înstrăinarea activelor problematice ale acestuia și scoaterea banilor din țară. Andronachi nu a fost doar un simplu deputat democrat. El l-a asistat pe Plahotniuc în aproape toate fărădelegile comise.&nbsp;A fugit Andronachi din țară? Sursele mele spun că nu și probabil că nici nu o va face. Din 2023, când a fost eliberat sub cauțiune, contra unor garantii de 22 de mii de lei, și până în septembrie&nbsp;2025, când a fost plasat din nou în arest preventiv, Andronachi ar fi putut fugi din Moldova de mii de ori, dar nu a făcut-o. Cea mai mare preocupare a acestuia în ultimii ani nu au fost, din păcate, dosarele penale cu care s-a ales.&nbsp;Andronachi și-a primit deja cea mai mare pedeapsă și, din nou, din păcate, nu de la judecători. În ultimii ani, fostul său partener de afaceri Ruslan Berlinschi, pe care l-a folosit în 2021 pentru a-și pune la adăpost activele și companiile, l-a deposedat de toate acestea. Gurile rele spun că bărbatul a și colaborat intens cu procurorii pentru a-l înfunda pe Andronachi la mulți ani de pușcărie. Companiile lui Andronachi au fost băgate în proceduri de insolvabilitate, iar activele vor fi vândute. Andronachi va rămâne, probabil, fără nimic.&nbsp;Dar ceea ce mă preocupă cel mai mult e că noi vom rămâne fără nimic. În cazul condamnării acestuia la pușcărie, statul nu va putea recupera prejudiciul provocat. În timp ce noi urmărim artificii legale cu evadări și eliberări din arest, adevăratele scamatorii se fac în umbră, prin lichefierea banilor și scoaterea lor în alte jurisdicții.Evadări înaintea condamnării au fost întotdeauna și nu doar în Moldova. Cu siguranță, există lacune mari în lege care le permit hoților și criminalilor să fugă, fără ca cineva să poată fi considerat vinovat de asta. Exact ca în parabola cu capra, varza și lupul. O soluție care îi împacă și pe judecători, și pe procurori, și pe condamnați. În mod clar e nevoie de modificări în lege, dar și de o altfel de strategie de caz a procurorilor. Nu ne mai serviți rețineri cu mascați la început de investigații. Aresturile se aplică pe final, înainte de sentință, pentru a nu-i scăpa pe toți din țară.Dar și mai important e să înțelegem ce îi doare cel mai mult pe corupții ajunși în fața legii - libertatea și banii. Vă spun Verde-n ochi, în timp ce noi stăm cu ochii pe cătușele lor, ei pun la adăpost banii pe care ni i-au furat.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/06/579c9fc7-b580-4688-9df3-30f5674a7f2f_VERDE-NOCHIEP53forSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi: Fuga condamnaților celebri. Cum justiția din Moldova împacă varza, capra și lupul

cover 53.webp

Republica Moldova se apropie de anul 2028 ca de „un perete de gheață”, avertizează fostul premier Ion Sturza, care consideră că șansele ca negocierile de aderare la Uniunea Europeană să fie încheiate până atunci sunt foarte mici. Invitat la „<a href="https://youtu.be/-6JZFJIyFww" target="_blank">Cutia Neagră PLUS”,</a> fostul prim-ministru a declarat că, deși autoritățile de la Chișinău și-au făcut „tema de acasă”, parcursul european ar putea fi încetinit de factori externi și de lipsa unei perspective clare după 2028.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/08/40fea34b-bfd0-4fdf-aaf2-24c1d24efd35_ue2028sisuccesiunea.mp4" controls=""></video></div></div>„Avem problema anului 2028, care are două componente. Prima - foarte mulți oameni au asociat anul 2028 cu începerea negocierilor cu Uniunea Europeană. Ceea ce, sincer vorbind, are astăzi foarte puține șanse să se întâmple. Cât va dura, nu știm”, a declarat Ion Sturza.El a precizat că scepticismul său nu este legat de lipsa de performanță a autorităților de la Chișinău, ci de circumstanțele externe: „Nu este vina Republicii Moldova. Și-a făcut foarte bine tema de acasă, cel puțin echipa guvernamentală. Departamentele au făcut screeningul, sunt pregătite tehnic. Numai că există factori pe care nu îi controlăm - problema din Transnistria, scăderea coeziunii sociale în jurul ideii europene, situația din Ucraina și lipsa unei deschideri reale a Uniunii Europene... nu doar la nivelul declarațiilor. Noi trebuie să fim pregătiți că aceste lucruri vor trena.”În opinia lui Sturza, anul 2028 va fi unul de răscruce nu doar în raport cu procesul de integrare europeană, ci și pentru politica internă a Republicii Moldova, odată cu încheierea celui de-al doilea mandat al președintei Maia Sandu:„Este și sfârșitul mandatului doamnei Maia Sandu și trebuie să vedem cum se va reconfigura structura politică. Astăzi avem o verticală foarte rigidă, dar eficientă, unde liderul politic este Maia Sandu, președintele, Parlamentul și Guvernul funcționează în unison, iar această coerență ajunge până la nivel local. Am mai avut o astfel de guvernare în timpul lui Voronin, doar că atunci au existat abateri de la principiile democratice. Totuși, când puterea executivă funcționează în unison, se pot face lucruri.”Fostul premier consideră că, în prezent, nu există o viziune clară privind succesiunea și continuitatea după 2028. „Asta e problema anului 2028: continuitatea, succesiunea. - Se gândește cineva la asta în mod serios? - Nu cred, deocamdată. Eu am impresia că guvernarea și țara se află în fața unui perete de gheață, pe care trebuie să-l escaladăm. Dacă ne sperie, ne vom întoarce înapoi”, a declarat Sturza.El a menționat că nu se raportează politic la persoane, ci la idei și instituții: „Nu sunt cramponat de o anumită persoană politică, deși am simpatia mea față de Maia Sandu ca om. Dar dacă vom fi cramponați de Ion, Vasile sau Gheorghe, atunci țara asta nu va avea viitor. Mai mult, când un mega-lider nu mai este în funcție, a doua zi uită de el și poporul, și partenerii de dezvoltare. În 2028 vom avea o schimbare dramatică și brutală și trebuie să ne gândim serios la continuitate.”Ion Sturza avertizează că, în lipsa unei planificări politice responsabile și a unui consens social clar în jurul obiectivului european, Republica Moldova riscă să intre într-o perioadă de stagnare politică și economică.&nbsp;„Trebuie să ne mobilizăm resursele psihice, fizice, instituționale, ca să depășim obstacolele. Noi putem, dar trebuie să fim pregătiți ca procesul european să nu avanseze la viteza pe care ne-o dorim”, a conchis el.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/-6JZFJIyFww"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/-6JZFJIyFww" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>TV8.md amintește că Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, am obținut <a href="https://tv8.md/2022/06/23/decizie-istorica-consiliul-european-a-acordat-moldovei-si-ucrainei-statut-de-candidat-pentru-aderarea-la-ue/203637">statutul de candidat</a> la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE <a href="https://tv8.md/2023/12/14/video-ultima-ora-consiliul-european-a-decis-sa-deschida-negocierile-de-aderare-pentru-republica-moldova-si-ucraina/246826" target="_blank">au dat undă verde </a>pentru începerea negocierilor de aderare.În iunie 2025, <a href="https://tv8.md/2025/06/18/moldova-apreciata-intr-un-raport-al-parlamentului-european-a-demonstrat-o-hotarare-remarcabila-de-a-se-alinia-valorilor-ue/283660" target="_blank">Parlamentul European a adoptat un raport</a> în care laudă „angajamentul exemplar” al Republicii Moldova de a progresa în procesul de aderare la UE. În document, eurodeputații evidențiază că relațiile Moldova-UE au intrat într-o nouă etapă, în contextul în care cooperarea s-a intensificat, iar autoritățile de la Chișinău fac eforturi susținute pentru a alinia legislația națională la cea comunitară.&nbsp;În decembrie 2025, <a href="https://tv8.md/2025/12/16/video-moldova-va-negocia-cu-ue-pe-3-clustere-ungaria-blocheaza-procesul-dar-exista-o-solutie/294063" target="_blank">Republica Moldova a primit acordul</a> tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea. Deși deschiderea oficială rămâne blocată de Ungaria, Uniunea Europeană susține că a ales o cale alternativă, deschizând informal aceste capitole pentru nu bloca procesul de aderare.În ianuarie 2026, președinta Maia Sandu a lăsat să se înțeleagă că Republica Moldova ar putea deveni monedă de schimb în jocul marilor puteri pentru influența din regiune. Potrivit oficialei, lumea este incertă și periculoasă pentru țări mici, precum este Republica Moldova. În acest context, șefa statului a precizat că aderarea la Uniunea Europeană ar fi <a href="tv8.md/2026/22/01/video-moldova-prinsa-intre-marile-puteri-maia-sandu-aderarea-la-ue-ne-va-ajuta-sa-supravietuim/296011" target="_blank">cea mai bună soluție pentru supraviețuire.</a>

/VIDEO/ „Țara se află în fața unui perete de gheață”: Cum vede Ion Sturza aderarea la UE și viitorul Moldovei după 2028

Ion Sturza

Republica Moldova a căzut pe gheață. La propriu, a lunecat pe învelișul sticlos de pe străzile și trotuarele țării și s-a înșirat cu picioarele în toate părțile. Și de vină nu sunt doar autoritățile, așa cum ne place să arătăm cu degetul și să hulim. Chiciura și ghețușul sunt, dacă vreți, un test de reziliență socială pe care l-am picat ca societate. Bună,prieteni, haideți să vorbim <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">Verde-n ochi</a> despre noi - cei care eșuăm aproape la fiecare provocare când trebuie să acționăm ca o comunitate unită în fața unei greutăți comune.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/01/30/d072b919-5a67-4364-b224-a08091dabc42_VERDE.mp4" controls=""></video></div></div>În ultimele zile, rețelele sociale s-au umplut cu video-uri de revoltă sau amuzament cu oamenii care cad pe gheață sau încearcă disperați să își păstreze echilibrul pe drumurile și trotuarele necurățate. Aceste filmulețe adună mii de like-uri și comentarii - toate extrem de critice la adresa autorităților și însoțite de verdicte dure că avem doar incompetenți la butoane în primării și Guvern. Adevărul este că astfel de filmulețe spun la fel de mult și despre cât de degradat este spiritul nostru civic. Avem un mare viciu - de a nu face nimic pentru binele comunitar și de a aștepta, cu spume la gură, să facă alții totul pentru noi.&nbsp;Să fie clar: autoritățile, fie cele din Chișinău, Bălți, Cahul sau cele de la Guvern, nu trebuie să facă totul. Nu trebuie să vină primarul sau prim-ministrul în fața blocului sau casei noastre ca să dezbată gheața de pe trotuar. Nu trebuie să se ducă nici în fața magazinului sau la farmacia de la colț ca să facă asta. În cele mai dezvoltate și prospere state europene, de trotuare și drumuri din cartiere se ocupă comunitatea, adică oamenii simpli, agenții economici locali și administratorii de clădiri. Statul curăță carosabilul, intervine acolo unde oamenii, fără echipamente speciale, nu se pot descurca.&nbsp;În Austria și Elveția – proprietarii sunt obligați să curețe trotuarul din fața casei până la ora 7–8 dimineața. În Germania, Norvegia sau Suedia, se pun și amenzi mari dacă cineva alunecă în fața casei tale din cauza necurățirii. Oamenii sunt obligați să aibă acasă nisip sau alt material antiderapant și lopată. Primăriile pun containere cu nisip/sare pe străzi, pentru uz public. Cei mai tineri curăță intrările în curte pentru vecinii vârstnici. În multe orașe există grupuri locale de voluntari activate automat la ninsori mari. În Japonia, implicarea comunității e reflex social. Oamenii își curăță în mod automat trotuarul, scările, accesul în subterane. Nu se așteaptă intervenția statului pentru spațiul imediat din jur. Principiul lor de viață este că „dacă e în fața mea, e și responsabilitatea mea”. La japonezi nu vezi „nu e treaba mea”, nu se politizează intemperiile și nu se caută vinovați, ci soluții rapide. Oare noi nu putem fi ca ei?În primul rând, apelul meu este adresat autorităților. Încetați să vă mai comportați isteric. Când întreaga țară e un patinoar, sute de oameni stau la coadă la spital cu fracturi și traumatisme, iar mii de case au rămas în beznă din cauza ruperii firelor electrice, nu țipați pe rețele arătând cu degetul unii la alții într-o competiție a incompetenței. Vorbiți-ne! cu empatie și calm despre ce se întâmplă. Explicați de ce nu puteți interveni peste tot în același timp și cereți ajutor de la comunitate. Stabiliți reguli clare pe care ar trebui să le respecte populația și cum exact ați vrea să vă ajutăm să depășim împreună greutățile. Încurajați formarea de grupuri de voluntari, pornind de la propriile partide. Dați-ne exemple bune de urmat! Nu de ură e nevoie în așa momente, ci de solidaritate și implicare. Vă spun <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">Verde-n ochi:</a> Moldova poate! nu e doar un slogan electoral. Moldova poate și trebuie să fie mai unită la greu.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/01/30/d072b919-5a67-4364-b224-a08091dabc42_VERDE.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi: Polei, isterie, spume la gură și test social. Moldova nu poate fi ca Japonia?

verden ochi ep 52

Stabilirea anului 2030 ca termen limită pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu este elementul esențial al procesului de integrare. Cel puțin asta susține ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei. Invitat la emisiunea „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=qlP9_0D_DaY" target="_blank">Cutia Neagră PLUS</a>” de la TV8, diplomatul a declarat că ambele state au demonstrat voință politică și capacitate în implementarea reformelor cerute de UE, chiar în condiții mult mai dificile decât cele în care s-au aflat alte țări care au intrat anterior în blocul comunitar.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/01/26/58c047f3-d36d-4ff2-a84f-536266cf8d98_secvcn.mp4" controls=""></video></div></div>„Nu cred că termenul e esență aici, esența e conținutul lucrurilor care se întâmplă. Republica Moldova și Ucraina au depus foarte multe eforturi și au foarte multe succese, chiar mai multe. Dacă am comparat cu cei care au aderat la Uniunea Europeană în perioada anterioară, la ei au durat mult mai mult perioada și au fost mult mai anevoioasă decât ce trecem noi astăzi în acest proces. Am avut voință și o avem, această voință politică. Avem echipă extraordinară, atât la Chișinău, cât și la Kiev”, a declarat Paun Rohovei.&nbsp;Ambasadorul a subliniat că Ucraina, aflată în plin război, îndeplinește cerințe de „zeci de ori mai complicate”, dar continuă să avanseze:„Suntem niște țări care am făcut, avem foarte multe succese pe calea integrării și orice stat responsabil își pune, să spunem așa, niște indici de timp planificând unei pași, unele măsuri, unele evenimente. Din punct de vedere teoretic, acest timp e fixat, rămâne ca noi să facem față, în practică, la îndeplinirea și implementarea regulilor, standardelor și reformelor care ne vor aduce mai aproape de Uniunea Europeană. Bineînțeles, de 2030, nu pot spune nimic”.&nbsp;În contextul unor eventualele blocaje politice din interiorul Uniunii Europene, inclusiv poziția dură a premierului ungar Viktor Orban față de deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina, Rohovei a precizat că acestea nu reprezintă obstacole reale.„Nu văd niște obstacole realiste sau reale argumentate pentru a opri Ucraina în parcursul său de integrare europeană. aceeași problemă sau obstacol a existat și în momentul când se lua decizia de a-i da cererea de aderare și acordarea statutului de țară-candidat, Ucrainei și Republicii Moldova. Era aceeași istorie. Ucraina a reușit, prin cale diplomatică, de a obține dezideratul său de a deveni stat candidat la integrarea europeană. Cu siguranță acest lucru se va întâmpla și de aceasta dată. Orban nu e unicul jucător din Uniunea Europeană”, a punctat diplomatul.&nbsp;Ambasadorul ucrainean a mai menționat că integrarea europeană și euroatlantică, precum și respectarea integrității teritoriale și a suveranității statului sunt principii consfințite în Constituția Ucrainei. Kievul nu va accepta compromisuri care să contravină acestor prevederi fundamentale, inclusiv în contextul unor eventuale discuții despre aderarea „în etape” la UE sau „integrare fără statul de stat membru”, cum se stipulează în presa străină.&nbsp;Rohovei a evidențiat faptul că atât Republica Moldova, cât și Ucraina sunt poate mai motivate decât alte state candidate, având în vedere experiența istorică comună și costurile reale ale instabilității și insecurității, trăite în perioada sovietică și resimțite acut în prezent.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=qlP9_0D_DaY"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/qlP9_0D_DaY" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>TV8.md amintește că Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, am obținut <a href="https://tv8.md/2022/06/23/decizie-istorica-consiliul-european-a-acordat-moldovei-si-ucrainei-statut-de-candidat-pentru-aderarea-la-ue/203637">statutul de candidat</a> la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE <a href="https://tv8.md/2023/12/14/video-ultima-ora-consiliul-european-a-decis-sa-deschida-negocierile-de-aderare-pentru-republica-moldova-si-ucraina/246826" target="_blank">au dat undă verde </a>pentru începerea negocierilor de aderare.Obiectivul național al Republicii Moldova este de a adera la comunitatea internațională până în anul 2030. Într-un <a href="https://tv8.md/2025/04/25/video-cutia-neagra-interviu-exclusiv-cu-sefa-diplomatiei-europene-kaja-kallas/280258" target="_blank">interviu exclusiv pentru TV8</a>, vicepreședinta Comisiei Europene, <a href="https://tv8.md/2025/04/24/video-kallas-despre-sansele-ca-r-moldova-sa-adere-la-ue-pana-in-2030-este-realist-daca-accelerati-procesele-de-reforma/280322" target="_blank">Kaja Kallas, a subliniat</a> că scopul este sută la sută realist dacă sunt accelerate procesele de reformă.În mai 2025, președinta Maia Sandu a declarat la <a href="https://www.youtube.com/watch?v=762-_-ME5CM" target="_blank">„Новая неделя”</a> că există șanse ca <a href="https://tv8.md/2025/05/12/video-prognoze-optimiste-privind-integrarea-in-ue-sandu-moldova-ar-putea-finaliza-negocierile-pana-la-sfarsitul-anului-2027/281391">Republica Moldova să finalizeze</a> negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027.&nbsp;Ulterior, <a href="https://tv8.md/2025/06/18/moldova-apreciata-intr-un-raport-al-parlamentului-european-a-demonstrat-o-hotarare-remarcabila-de-a-se-alinia-valorilor-ue/283660" target="_blank">Parlamentul European a adoptat un raport</a> în care laudă „angajamentul exemplar” al Republicii Moldova de a progresa în procesul de aderare la UE. În document, eurodeputații evidențiază că relațiile Moldova-UE au intrat într-o nouă etapă, în contextul în care cooperarea s-a intensificat, iar autoritățile de la Chișinău fac eforturi susținute pentru a alinia legislația națională la cea comunitară.&nbsp;În decembrie 2025, <a href="https://tv8.md/2025/12/16/video-moldova-va-negocia-cu-ue-pe-3-clustere-ungaria-blocheaza-procesul-dar-exista-o-solutie/294063" target="_blank">Republica Moldova a primit acordul</a> tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea. Deși deschiderea oficială rămâne blocată de Ungaria, Uniunea Europeană susține că a ales o cale alternativă, deschizând informal aceste capitole pentru nu bloca procesul de aderare.&nbsp;

/VIDEO/ Ucraina și Moldova pot adera la UE în 2030? Ambasadorul Paun Rohovei: „Nu termenul e esența aici”

paun rahovei

Pensiile vor fi indexate anul acesta cu 6,8%, mai puțin decât în 2025, când majorarea a fost de 10%. Totuși, premierul Alexandru Munteanu spune că, de data aceasta, creșterea va fi una reală pentru pensionari, deoarece inflația este în scădere. Invitat la „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=yHYCQHQH3GE" target="_blank">Cutia Neagră</a>”, șeful Executivului a declarat că, potrivit prognozelor, rata inflației în 2026 va fi mai mică decât anul trecut. Asta înseamnă că prețurile nu vor mai crește atât de mult, iar majorarea pensiilor ar urma să se simtă mai clar în buzunarele oamenilor.„Am zis că în martie vom revedea majorarea pensiilor. Deci vorbim de o majorare de peste 6%, ceea înseamnă că în termeni reali o să fie o majorare, fiindcă inflația de acum e undeva la 40%. Vorbim acum de o creștere reală”, a declarat Munteanu.&nbsp;Premierul a precizat că nu poate spune cât va fi inflația la sfârșitul anului, dar susține că aceasta este în scădere:„Eu nu pot să vă spun care va fi inflația la sfârșitul anului, dar după toate prognozele macroeconomice, inflația anul curent va fi mai joasă decât anul precedent. - Cu cât? - Nu știe nimeni, nici măcar fondul monetar, dar trendul este în scădere. Deci de la 7,5 media, la sfârșitul anului 6, acum e undeva 4-3, eu cred că cam între 3 și 4 se va stabiliza și acolo va rămâne”.&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=yHYCQHQH3GE"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/yHYCQHQH3GE" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Invitat recent la <a href="https://youtu.be/-6JZFJIyFww" target="_blank">„Cutia Neagră PLUS”</a>, fostul premier Ion Sturza a declarat că Republica Moldova traversează o perioadă de echilibrare economică, iar în lunile următoare inflația se va stabiliza și se va diminua, în special datorită scăderii prețurilor la resursele energetice.Potrivit lui Sturza, în perioada următoare ne-am putea aștepta la ieftiniri la gaz și energia electrică: „Vreau să vă liniștesc și să vă dau niște date care o să vă bucure. Inflația se va stabiliza și se va diminua, în primul rând pentru că ne așteaptă o reducere a prețurilor la resursele energetice. Gazul cred că se va ieftini cel puțin cu 7–8% până în luna mai. Prețurile la energie electrică, odată cu un acces mai facil la piața energetică, se vor stabiliza și se vor reduce. De aici inflația se va duce”.TV8.md amintește că pensiile vor fi indexate cu 6,8% de la 1 aprilie 2026. Asta înseamnă că pensia minimă de 3.300 de lei ar putea crește la aproximativ 3.520 de lei, adică cu puțin peste 220 de lei pe lună.&nbsp;Menționăm că din 2017, <a href="https://tv8.md/2024/13/11/video-calculator-de-pensie-in-moldova-varsta-indexare-si-reexaminare-cine-imparte-bani-batranilor/269496" target="_blank">pensiile sunt indexate exclusiv în funcție de inflație</a>, astfel încât pensionarii să-și poată permite, în medie, aceleași produse și servicii ca înainte.

/VIDEO/ Indexare mai mică la pensii în 2026: Premierul explică de ce creșterea se va simți mai clar

Sabrina Colbasnicov

Pensiile vor fi indexate anul acesta cu 6,8%, mai puțin decât în 2025, când majorarea a fost de 10%. Totuși, premierul Alexandru Munteanu spune că, de data aceasta, creșterea va fi una reală pentru pensionari, deoarece inflația este în scădere. Invitat la „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=yHYCQHQH3GE" target="_blank">Cutia Neagră</a>”, șeful Executivului a declarat că, potrivit prognozelor, rata inflației în 2026 va fi mai mică decât anul trecut. Asta înseamnă că prețurile nu vor mai crește atât de mult, iar majorarea pensiilor ar urma să se simtă mai clar în buzunarele oamenilor.„Am zis că în martie vom revedea majorarea pensiilor. Deci vorbim de o majorare de peste 6%, ceea înseamnă că în termeni reali o să fie o majorare, fiindcă inflația de acum e undeva la 40%. Vorbim acum de o creștere reală”, a declarat Munteanu.&nbsp;Premierul a precizat că nu poate spune exact cât va fi inflația la sfârșitul anului, dar susține că aceasta este în scădere:„Eu nu pot să vă spun care va fi inflația la sfârșitul anului, dar după toate prognozele macroeconomice, inflația anul curent va fi mai joasă decât anul precedent. - Cu cât? - Nu știe nimeni, nici măcar fondul monetar, dar trendul este în scădere. Deci de la 7,5 media, la sfârșitul anului 6, acum e undeva 4-3, eu cred că cam între 3 și 4 se va stabiliza și acolo va rămâne”.&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=yHYCQHQH3GE"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/yHYCQHQH3GE" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Invitat recent la <a href="https://youtu.be/-6JZFJIyFww" target="_blank">„Cutia Neagră PLUS”</a>, fostul premier Ion Sturza a declarat că Republica Moldova traversează o perioadă de echilibrare economică, iar în lunile următoare inflația se va stabiliza și se va diminua, în special datorită scăderii prețurilor la resursele energetice.Potrivit lui Sturza, în perioada următoare ne-am putea aștepta la ieftiniri la gaz și energia electrică: „Vreau să vă liniștesc și să vă dau niște date care o să vă bucure. Inflația se va stabiliza și se va diminua, în primul rând pentru că ne așteaptă o reducere a prețurilor la resursele energetice. Gazul cred că se va ieftini cel puțin cu 7–8% până în luna mai. Prețurile la energie electrică, odată cu un acces mai facil la piața energetică, se vor stabiliza și se vor reduce. De aici inflația se va duce”.TV8.md amintește că pensiile vor fi indexate cu 6,8% de la 1 aprilie 2026. Asta înseamnă că pensia minimă de 3.300 de lei ar putea crește la aproximativ 3.520 de lei, adică cu puțin peste 220 de lei pe lună.&nbsp;Menționăm că din 2017, pensiile sunt indexate exclusiv în funcție de inflație, astfel încât pensionarii să-și poată permite, în medie, aceleași produse și servicii ca înainte.

/VIDEO/ Indexare mai mică la pensii în 2026: Premierul explică de ce creșterea va avea un impact real

bani lei mdl_-37.webp

pensii munteanu

Frigul de afară nu îi sperie pe pasionații sporturilor extreme. Deși termometrele arată temperaturi cu minus, mai mulți aventurieri s-au scăldat astăzi la copcă. Printre ei s-au remarcat sportivii Sergiu Braga și Zinaida Sacara, care au oferit celor prezenți un moment mai emoționant. Unii practică scăldatul în apă rece de ani buni și spun că experiența îi face să se simtă mai energici și mai tineri. Specialiștii avertizează însă că temperatura corpului scade rapid în astfel de condiții, iar depășirea timpului petrecut în apă poate duce la hipotermie. De aceea, curajul trebuie însoțit de prudență.Cu muzică și bună dispoziție, oamenii au spart gheața la propriu astăzi, pe lacul de acumulare din satul Ulmu. Este al doilea ca adâncime din țară, după lacul de la Ghidighici, și a devenit pentru câteva ore locul perfect pentru adrenalină și distracție în aer liber.Deși, la prima vedere, pare doar o distracție, cei mai experimentați spun că există reguli stricte care trebuie respectate pentru a avea o experiență de călire memorabilă și, mai ales, sigură.„Adâncimea astăzi va fi de aproximativ 60 de cm, cu o coborâre de până la 1m20 maxim. În cazul în care sunt unele probleme persoana trebuie să poată ieși rapid și ajutată de colegii care stau pe mal”, a menționat sportivul Sergiu Braga.Printre cei care au încercat pentru prima dată să se scufunde în apa înghețată, emoțiile au fost mari. Iar pentru că s-au descurcat bine, nu au lipsit nici momente romantice. Este și cazul Zinaidei Sacara, care s-a lăsat provocată de prieteni.„- Cum e să primiți flori într-un lac înghețat? - Neobișnuit, parcă este drumul spre altar”, a subliniat sportiva Zinaida Sacara.Printre ei sunt și persoane care și-au depășit propriul record, stând peste 7 minute în apa înghețată.&nbsp;„Temperatura corpului a scăzut la 7 grade, deci e o hipotermie. Dacă e pe o durată scurtă e un stres pentru organism, însă cum acesta nu înțelege ce fel de stres e, secretă niște hormoni care sunt foarte buni pentru noi”.„- Cum v-ați simțit? - Extraordinar, recomand tuturor. - Am văzut că ați repetat de mai multe ori. - Da, îmi place foarte mult, e foarte mare adrenalină”.&nbsp; „Când intri, parcă îți taie răsuflarea, dar apoi e ok”. „E super-minunat. Trăim momentul, trăim clipa, ne bucurăm de viață”.Iar când ieșeau din apă îi aștepta și paharul cu vin fiert. Au fost și din cei care nu au avut suficient curaj să intre în apa rece și au preferat să-i susțină pe participanți de pe mal.&nbsp;„- Dumneavoastră de ce nu v-ați băgat? - Eu sunt un fan al sportului, dar astăzi am practicat sportul „privirea intensă”. Și, de fapt, îi susțin cu halatele. Eu astăzi sunt manager-halate”.Potrivit medicilor, scăldatul în apă înghețată oferă beneficii precum întărirea sistemului imunitar și o stare de euforie, dar prezintă riscuri majore: hipotermie, șoc termic, stop cardiac sau complicații respiratorii. Este recomandat să se practice doar în locuri amenajate, pentru scurt timp, nu mai mult de 10 secunde, fiind contraindicat persoanelor cu afecțiuni cronice.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/21/18c2a581-3a43-460e-89fa-830e8a498c16_SCALDATLACOPCA.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Flori în lacul înghețat și adrenalină: Scene inedite în timpul scăldatului la copcă

Victoria Clipca

/VIDEO/ Flori în lacul înghețat și adrenalină: Scene inediteîn timpul scăldatului la copcă

scaldat.webp

Primii trei din cei patru reținuți în Moldova în schema de asasinare a unor oficiali ucraineni au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile. Suspecții nu au răspuns la întrebările presei.Hotărârea a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/20/8c2fb1d3-3af9-4534-bf19-bd832b919d9c_retinut3.mp4" controls=""></video></div></div>Unul din bărbații aduși astăzi la ședință este Nicolae Șepeli, grațiat de președinta Maia Sandu în 2022. Decretul a fost revocat pe 19 februarie 2026. Avocatul său declară că clientul său este gata să colaboreze cu oamenii legii și că versiunea apărării nu coincide cu versiunea acuzatorului.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/20/1549ea2f-c0f8-433a-a95b-adaf6ece686b_2.mp4" controls=""></video></div></div>„La moment se desfășoară ancheta. Multe detalii nu pot oferi. La moment, ambii sunt gata să colaboreze și poziția noastră a apărării nu coincide cu versiunea acuzatorului. Versiunea care am expus-o astăzi la audiere urmează a fi verificată”, a declarat avocatul.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/20/fb2f6b58-5012-4be8-a874-ff917a0294d8_avocat2.mp4" controls=""></video></div></div>„Clientul meu pledează că nu este vinovat, nu există nici o probă că el a participat la această infracțiune și la materialele cauzei nu se regăsește nici o probă care ar demonstra măcar o mică tangență cu această cauză”, a declarat cel de-al doilea avocat.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/20/691cf833-ca63-4627-a7de-bd2d7dadea61_1v.mp4" controls=""></video></div></div>Unsprezece persoane, patru în Moldova și șapte în Ucraina, au fost reținute într-o schemă de asasinare a unor oficiali ucraineni. Reținerile au avut loc în urma perchezițiilor din Kiev și Odesa, unde au fost ridicate arme, echipamente, dispozitive de comunicare și alte dovezi.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/20/eaa66699-2840-4a89-bb64-e9aee6637e83_v3.mp4" controls=""></video></div></div>Principalul suspect, un bărbat de 30 de ani din Chișinău, a fost anterior condamnat în Rusia pentru trafic de droguri, transferat în Moldova și grațiat în 2022. Potrivit surselor TV8, una dintre ținte era jurnalistul ucrainean, Dmitri Gordon, inclus pe lista „extremiștilor” din Rusia și dat în urmărire.Șeful Poliției Naționale, Ivan Vîhivski, a declarat pentru „Cenzor.NET” că serviciile speciale ale Federației Ruse ar fi planificat cel puțin nouă asasinate ale unor persoane cunoscute din Ucraina, inclusiv doi jurnaliști. Potrivit acestuia, pentru uciderea unuia dintre jurnaliști ar fi fost promisă suma de 100 de mii de dolari, iar pentru celălalt – 300 de mii de dolari.Ancheta poartă denumirea Operațiunea Enigma 2.0.Potrivit poliției, un al membru al grupului criminal, un bărbat de 36 de ani, a fost reținut în Chișinău. La moment se petrec acțiuni de urmărire penală în privința acestuia.

/ULTIMA ORĂ/

/ULTIMA ORĂ/ 30 de zile de arest: Primele imagini cu reținuții din Moldova în schema de asasinare a unor ucraineni

Cei patru reținuți în Moldova în schema de asasinare a unor oficiali ucraineni au fost aduși în instanță.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/20/691cf833-ca63-4627-a7de-bd2d7dadea61_1v.mp4" controls=""></video></div></div>

/ULTIMA ORĂ/ Aduși la judecată: Primele imagini cu cei patru reținuți în Moldova în schema de asasinare a unor oficiali ucraineni

main.00_44_07_23.Still2541.webp

Peste 40 de percheziții și ridicări de acte au avut loc în această dimineață la mai multe primării din centrul, nordul și sudul Moldovei, la un operator economic, precum și la sediul Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL) din Chișinău. Anchetă vizează un dosar de delapidare a fondurilor naționale și externe pentru mai multe proiecte de infrastructură.UPDATE Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, salută cele peste 40 de percheziții și ridicări de acte desfășurate în această dimineață la mai multe primării din centrul, nordul și sudul Moldovei, la un operator economic și la sediul Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL) din Chișinău. Oficialul a subliniat că „corupția se traduce direct în risc de moarte” și a garantat acțiuni concrete în dosarul de delapidare a fondurilor naționale și externe pentru mai multe proiecte de infrastructură.„Când se fură din asfalt, din beton, din materiale, se fură din siguranța celor care merg zilnic pe drumuri, din viața celor care traversează poduri, din viitorul copiilor noștri. Am văzut ce înseamnă asta și în Moldova, și dincolo de granițele ei, să ne amintim de cutremurul din Turcia. Corupția ucide. Iar acolo unde autoritățile publice în relația cu agenții economici tratează furtul din banul public ca pe o „afacere șmecheră” se pare că trăim un eșec moral profund”, a scris ministrul pe Facebook.Potrivit unui comunicat emis de Centrul Național Anticorupție (CNA), dosarul vizează actele de corupție care ar fi fost comise de funcționari și agenți economici în procesul de achiziții publice, fapte care au condus la delapidarea fondurilor naționale și europene în proporții considerabile.Acțiunile oamenilor legii vizează primării din Căușeni, Sîngerei, Soroca, Șoldănești, Edineț, Taraclia, Strășeni și Glodeni, precum și sediul unui operator economic din Chișinău.Banii delapidați au fost destinați domeniului infrastructurii drumurilor, precum și construcției rețelelor de apeduct și canalizare.&nbsp;Autoritățile au publicat înregistrările audio din dosar: „- La noi s-o primit 84 de tone de asfalt din 170, adică în jumate. Cu jumate ce facem? – Da ei ce? Mai subțire au pus? Ce au făcut? – Mai subțire как обычно, da. Ei au calculat la 10 cm, au pus 6,7, 8... Și s-o punem partea cealaltă la...cum se mai cheamă satul cela?”.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/23/d2840119-480a-41ae-90a1-08b5043b8529_AQMsvrBMU7JOePm6kHoNymMDD68TnZ9xOH1CU7IJ-EE7KBKfQfePIDXju0lDG0VJtGTnBGkhiiljvn41CjaRbljHixwkFq9P3m3EEboIv3g.mp4" controls=""></video></div></div>

/AUDIO/

/AUDIO/ „Mai subțire au pus”: Percheziții la primării din 8 raioane. Fonduri pentru drumuri și canalizare, sub lupa CNA

Peste 40 de percheziții și ridicări de acte au avut loc în această dimineață la mai multe primării din centrul, nordul și sudul Moldovei, la un operator economic, precum și la sediul Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL) din Chișinău. Anchetă vizează un dosar de delapidare a fondurilor naționale și externe pentru mai multe proiecte de infrastructură.Potrivit unui comunicat emis de Centrul Național Anticorupție (CNA), dosarul vizează actele de corupție care ar fi fost comise de funcționari și agenți economici în procesul de achiziții publice, fapte care au condus la delapidarea fondurilor naționale și europene în proporții considerabile.Acțiunile oamenilor legii vizează primării din Căușeni, Sîngerei, Soroca, Șoldănești, Edineț, Taraclia, Strășeni și Glodeni, precum și sediul unui operator economic din Chișinău.Banii delapidați au fost destinați domeniului infrastructurii drumurilor, precum și construcției rețelelor de apeduct și canalizare.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/23/d2840119-480a-41ae-90a1-08b5043b8529_AQMsvrBMU7JOePm6kHoNymMDD68TnZ9xOH1CU7IJ-EE7KBKfQfePIDXju0lDG0VJtGTnBGkhiiljvn41CjaRbljHixwkFq9P3m3EEboIv3g.mp4" controls=""></video></div></div>

cna (2).webp

După confruntările violente de la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dereneu, Ministerul Culturii invită ambele mitropolii recunoscute oficial în Republica Moldova la o rundă de consultări. Anunțul a fost făcut de către secretarul de stat la Ministerul Culturii, Corneliu Cirimpei, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Scopul este identificarea unor soluții legislative care să prevină repetarea conflictelor dintre enoriași și reprezentanții cultelor, pe fundalul tensiunilor tot mai frecvente privind dreptul de folosință asupra lăcașurilor de cult.Secretarul de stat al Ministerului Culturii, Corneliu Cirimpei, a declarat că instituția este deschisă dialogului cu toate entitățile religioase, fără a favoriza vreo mitropolie. Oficialul a menționat că doar printr-un proces transparent de consultare se pot formula propuneri legislative echilibrate, care să protejeze drepturile tuturor credincioșilor.„Guvernul Republicii Moldova trebuie să reprezinte cetățenii Republicii Moldova. Printre cetățeni avem și enoriași. De aceea, noi, împreună cu entitățile bisericești, trebuie să ne așezăm la o masă comună și să ajungem la o concluzie. Orice lege, înainte de a fi votată în Parlament, este obligatoriu să treacă prin acest proces de consultare”, a precizat Corneliu Cirimpei.Acesta a subliniat că Ministerul Culturii, reprezentând Guvernul, va invita oficial ambele mitropolii la consultări, pentru a discuta eventuale modificări legislative care să elimine sursele de tensiune din comunități.„În acest moment eu declar oficial că Ministerul Culturii, noi suntem deschiși pentru ambele mitropolii și altele. Invit în acest moment, dacă nu au fost invitate până acum. Suntem deschiși pentru ambele mitropolii. Nu oferim preferință niciuneia, fiindcă sunt clădiri care aparțin uneia, dar și altele care țin de cealaltă mitropolie. Haideți să ne așezăm împreună și să luăm decizii de modificare a legislației astfel încât să evităm conflictele, care din păcate sunt alimentate și de politicieni”, a declarat Cirimpei.La rândul său, activistul civic și absolvent al Seminarului Teologic, Rodion Gavriloi, consideră că Ministerul Culturii trebuie să creeze un mecanism funcțional și flexibil, care să permită comunităților locale să decidă asupra apartenenței confesionale, dar în condiții legale și echitabile.„Ministerul Culturii trebuie să inițieze aceste proceduri de creare a unui mecanism care va funcționa în continuu, adică nu ceva exclusiv, dar să creeze un mecanism prin care comunitatea locală să poată la fel chiar să și migreze de la un cult la altul. Exact cum avem noi la Albota de Sus, biserica protestantă utilizată de către ortodocși. Și cât de curând să înceapă discuțiile, dezbaterile și consultările publice foarte largi, cu toate părțile implicate și cu specialiști din diferite domenii”, a spus Gavriloi.Și părintele Iulian Rață, protopop de Orhei, susține ideea unei reglementări clare prin lege, care să stabilească modul în care o comunitate bisericească poate trece de la o mitropolie la alta.„Prima, o modificare a legislației cultelor. Din punctul meu de vedere, e o problemă acolo, inclusiv migrația asta care se face. Doi, să stabilească un mecanism foarte clar cum poate trece de la o mitropolie la altă, dacă până la urmă statul, cum spuneam, le recunoaște pe ambele. Și ideal, este urma unui referendum în care marea majoritate a comunității să fie pentru această migrație și nu doar în baza la 10 buletine de identitate. Și trei, pentru mine nu este o problemă dacă legea dată prin care s-au trecut aceste lăcașe mitropolitice nu va fi anulată, atâta timp cât preotul și-a făcut bine misiunea, a avut grijă de lăcaș, a fost reparat conform tuturor cerințelor. Ministerul hotărăște câți ani înainte, dar atâta timp când noi o să ne facem onest și bine misiune și o să avem grijă de aceste monumente de arhitectură, statul nu o să aibă nicio problemă cu noi., a afirmat părintele Rață.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/kyw6TSO56PU"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/kyw6TSO56PU" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Timp de câteva săptămâni, biserica „Adormirii Maicii Domnului” din satul Dereneu, raionul Călărași, s-a aflat în centrul unui scandal public. Conflictul, care mocnește de mai mulți ani, a reizbucnit după ce Mitropolia Basarabiei a cerut punerea în aplicarea unei deciziei a Curții Supreme de Justiție din 2025, prin care s-a stabilit că lăcașul să fie transmis spre folosință Mitropoliei Basarabiei și preotului Florinel Marin, care în 2017 a trecut de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei. Ca răspuns la acest gest, Mitropolia Moldovei l-a caterisit și a adus un alt preot în locul lui, pe Alexandru Popa. Acesta a ocupat biserica și a continuat să slujească în lăcaș, iar vechiul preot a trecut într-o clădire adiacentă.Peste 8 ani de la acest incident, Mitropolia Basarabiei și părintele Florinel Marin au cerut acces la biserică. S-a lăsat cu scandal și îmbrânceli la ușa bisericii. Conflictul a fost amplificat de politicieni pro-ruși și a determinat o scindare a comunității. Deocamdată o soluție nu a fost găsită. Cazul din Dereneu nu este însă unul izolat. Curtea Supremă de Justiție urmează să decidă în curând asupra a încă peste 600 de biserici și 20 de mănăstiri folosite în prezent de Mitropolia Moldovei, care ar putea fi trecute în folosință altor culte religioase.

sport

25 februarie 2026, ora 10:11

24 februarie 2026, ora 20:58

24 februarie 2026, ora 18:55

24 februarie 2026, ora 10:50

23 februarie 2026, ora 21:40

23 februarie 2026, ora 19:35

22 februarie 2026, ora 23:03

21 februarie 2026, ora 13:00

20 februarie 2026, ora 20:29

20 februarie 2026, ora 18:02

20 februarie 2026, ora 17:07

20 februarie 2026, ora 10:54

Vom schimba sau nu ora în Moldova? Guvernul a anulat regula sovietică

25 februarie 2026, ora 10:58

/VIDEO/ Verde-n ochi: Ninsoarea l-a dezgolit pe Ion Ceban. Unde sunt banii pentru drumuri în Chișinău?

22 februarie 2026, ora 22:00

/VIDEO/ Craterele din asfalt lovesc în buzunare: Șoferii au cheltuit mii de lei la vulcanizări, din cauza gropilor

25 februarie 2026, ora 22:25

/VIDEO/ „Copacul Evei”, în cinematografe: Cum a fost premiera primului film fantasy din Moldova

11 februarie 2026, ora 10:39

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1463: Greșeala Rusiei și principiul Micawber. Zelenski îl alertează pe Trump, iar Putin amenință nuclear

25 februarie 2026, ora 23:25

/VIDEO/ 1,8 miliarde lei pentru drumuri în 2026: Guvernul promite reparații la 200 km de șosele și 8 poduri noi

25 februarie 2026, ora 22:00

/DOC/ Judecătoare prinsă cu avere nejustificată de 700.000 de lei: Și-a scos la vânzare un apartament de milioane în 2022

25 februarie 2026, ora 14:06

/VIDEO/ Nicolae Șepeli își va ispăși pedeapsa pentru trafic de droguri: Decretul de grațiere a fost revocat

25 februarie 2026, ora 19:45

/VIDEO/ Cartelele de telefonie ar putea fi vândute doar cu act de identitate. Șefa MAI: „Nu afectează cetățenii de bună-credință”

25 februarie 2026, ora 16:08

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.