Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1371: Drone în Moldova, atac la Kiev și foc în Rusia. SUA presează Ucraina și negociază în secret

/VIDEO/ Bomba cu ceas de sub ASP. O firmă conectată la Andronachi a câștigat în arbitraj și obligă statul să plătească 90 milioane de lei

missing
22 iunie 2025, ora 23:45

Fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, judecat în cel puțin trei dosare penale de rezonanță pentru fraude de proporții, a reușit anul trecut să dea marea lovitură. Instanța de arbitraj comercial din R. Moldova a obligat Agenția Servicii Publice să-i achite unei companii, în spatele căreia s-ar ascunde interesele lui Andronachi și ale businessmanului Alexandru Vîlcu 90 de milioane de lei. Banii reprezintă o datorie cerută de firmă pentru utilizarea unui soft pentru producerea actelor de identitate, dintr-o cunoscută schemă de corupție pusă la cale de Vladimir Plahotniuc. Ulterior, schema ar fi fost preluată de cei doi după fuga oligarhului. 

În premieră, Cutia  Neagră PLUS prezintă probe incontestabile, descoperite într-un proces de judecată din Lituania, care demonstrează cum Plahotniuc a pus la cale schema prin care, începând cu 2014, am fost furați cu toții la fiecare act de identitate pe care l-am perfectat.

Pe 2 mai 2024, Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Moldovei a emis o hotărâre prin care a obligat Agenția Servicii Publice să-i plătească 4,5 milioane de euro unei companii din Bulgaria. Firma OPTIMO IT SOLUTIONS, care de la finele anului 2020 a preluat contractul de royalty pentru un soft folosit la personalizarea actelor de identitate moldovenești, s-a plâns în arbitraj că ASP a refuzat să plătească taxele pentru opt luni de utilizare a echipamentului. 

Potrivit oamenilor legii, această companie ar fi afiliată fostului deputat democrat Vladimir Andronachi, apropiat oligarhului fugar Vlad Plahotniuc și omului de afaceri Alexandru Vîlcu, despre care presa a scris că ar fi apropiat de fostul președinte Igor Dodon. Culmea este că Andronachi și Vîlcu sunt în prezent judecați într-un dosar penal privind schema frauduloasă prin care firma bulgară a obținut contractul de royalty și a reușit să încaseze de la ASP peste 100 de milioane de lei.

Disputa din arbitraj

Directorul ASP consideră că pretențiile financiare ale firmei bulgare erau neîntemeiate. Mai ales că Agenția a prezentat o expertiză grafologică care ar demonstra că niște semnături de pe contractele de cesionare a drepturilor asupra softului ar fi fost falsificate.

Mircea Eșanu: - Noi ne-am simțit că au fost ignorate cu desăvârșire  și aproape că orbește argumentele pe care le-am furnizat în instanță. Nu a contat nici demonstrarea expertizei judiciare a falsificării semnăturii fondatorului, nici faptul că din 2019 trebuia să aibă loc o achiziție publică, ori achizițiile publice nu sunt pasibile procedurilor de arbitraj și multe alte chestiuni care, efectiv, au fost ignorate, din punctul nostru de vedere. 
Reporter TV8: - Dvs. bănuiți că au existat influențe din exterior asupra arbitrilor care au judecat
Mircea Eșanu:  - Eu nu am dovezi, dar așa cum arată lucrurile dintr-o parte, nu mă lasă să cred altfel.

La solicitarea Cutiei Negre, Curtea de Arbitraj Comercial a refuzat să răspundă acuzațiilor aduse de ASP, dar a punctat că toți arbitrii sunt independenți în luarea deciziilor.

De cealaltă parte, unul dintre avocații din Moldova ai companiei bulgare susține că tribunalul a luat o decizie justă.

„Tribunalul arbitral s-a expus cu privire la toate capetele de învinuire și pretențiile care au fost ridicate. Pot să vă spun că au fost înaintate 58 de demersuri din partea ASP-ului în cadrul procesului arbitral și la toate s-a dat răspuns și s-a explicat de ce s-a hotărât într-un fel sau altul. Noi nu comentăm sau analizăm hotărârea arbitrală. Ea este așa cum este și în viziunea noastră este una corectă. Vorbim despre un contract încheiat între „Optimo”, clientul meu, și între ASP, care a încălcat prevederile contractului și nu a executat conform și regulamentar acest contract, motiv pentru care noi ne-am adresat în arbitraj și am primit câștig de cauză. 

În continuarea ideii recunoașterii de către ASP prin intermediul directorului Mircea Eșanu a acestui contract și a sumelor datorate față de clientul nostru, acestea fiind niște sume contractuale, în 2019, pe timpul când dumnealui a îndeplinit funcția de director interimar pe o perioadă de 3 sau 4 luni, a semnat cu mâinile lui, inclusiv rapoartele care se emiteau pentru emiterea facturilor și a dispus achitarea serviciilor utilizate de către ASP din partea prestatorului de servicii”, afirmă avocatul Sergiu Bivol.

Contestație la Curtea de Apel Chișinău

ASP a a contestat decizia arbitrajului la Judecătoria Chișinău, unde a cerut desființarea hotărârii tribunalului comercial. În ianuarie 2025, judecătorii primei instanțe au respins cererea ca fiind neîntemeiată. 

Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău, dar acolo procesul se tărăgănează. Prima ședință de judecată a fost fixată tocmai peste 8 luni, pentru data de 29 septembrie, imediat după alegerile parlamentare. Directorul ASP crede că acest lucru nu este întâmplător.

„Eu presupun că lumea așteaptă poate va exista un noroc  și se va pune pe pauză reforma justiției. Poate că ei pot lămuri subiectele de modă veche, cum s-au făcut până în 2021. Eu înțeleg că o bună parte dintre judecători, pentru că sunt diferite dosare și la diferite niveluri, înțeleg în primul rând că este un dosar de mare rezonanță. E clar că este o fraudă imensă și eu aș califica acest dosar drept unul din primele 10 dosare de corupție în țară de până la 2019. Ei înțeleg gravitatea și probabil există un soi de temere din partea judecătorilor să fie un pic mai curajoși. Avem sentimentul ăsta că ei ar pronunța, că înțeleg esența dosarului, înțeleg că este clar un furt, dar se tem în cazul când se revine la un alt tip de guvernare. Eu cred că foarte mulți dintre ei așteaptă să vadă ce o să fie la alegerile din toamnă”,a comentat Mircea Eșanu.

În paralel, OPTIMO IT SOLUTIONS s-a adresat și ea în judecată pentru a obține un titlu executoriu și a încasa forțat de la ASP cele 90 de milioane de lei dispuse de arbitrajul comercial.

Avocatul Sergiu Bivol susține că este o chestie de procedură, pentru că „atunci când partea care pierde dosarul nu dorește benevol să execute hotărârea arbitrală, procedura spune că te adresezi în instanța de judecată pentru a solicita un titlu executoriu. La eliberarea titlului deja se pornește procedura de executare silită. Este dreptul nostru să ne adresăm în instanța de judecată și noi l-am valorificat”.

Ședința programată în acest dosar pe 27 mai la Judecătoria Chișinău, sediul Centru și la care am vrut să asistăm, nu s-a desfășurat. Judecătoarea a anunțat că a pus procesul pe pauză până când nu va exista o claritate la Curtea de Apel în dosarul privind desființarea hotărârii arbitrale.

În speranța să obțină anularea pretențiilor financiare uriașe ale firmei bulgare, ASP a inițiat în judecată un alt proces împotriva acesteia, dar și a cunoscutei firme lituaniene GARSU PASAULIS, care a concesionat drepturile asupra softului folosit la tipărirea documentelor moldovenești. Agenția cere să fie declarate nule contractele de cesiune care au fost păguboase pentru stat.

Dosarele penale de pe masa judecătorilor

Șansele Agenției Servicii Publice de a obține câștig în judecată în dosarele civile sunt însă mici în lipsa unei condamnări pe dosarele penale în care Andronachi, Vîlcu și Plahotniuc sunt acuzați de spălarea a circa 600 de milioane de lei prin intermediul schemei „blanchete pentru pașapoarte”, iar foștii directori ai ASP Vladislav Zara și Sergiu Răilean sunt acuzați de abuz de serviciu pentru facilitarea schemei. Dosarele ajunse în judecată se mișcă greu, pe unul fiind numeroase amânări ale ședințelor, iar dosarul în privința lui Plahotniuc nici nu s-a urnit de pe masa procurorilor.

Cauza penală numită generic „blanchete pentru pașapoarte” a fost pornită de procurori cu aproape 4 ani în urmă. Fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc este învinuit că ar fi încasat circa 25 de milioane de euro din actele perfectate de moldoveni între anii 2014-2019, iar ulterior Andronachi și Vîlcu ar fi continuat schema încasând alte 5 milioane de euro de la ASP.

În judecată, au ajuns doar capetele de acuzare care se referă la directorii ASP care și-au pus semnăturile pe contractele frauduloase și ultimii doi beneficiari ai schemei, potrivit probelor procurorilor. Vladimir Andronachi și Alexandru Vîlcu sunt acuzați de spălare de bani în proporții deosebit de mari, după ce ar fi preluat de la Plahotniuc schema de obținere a dividendelor din producerea actelor moldovenești. 

Ex-directorul întreprinderii REGISTRU, predecesoarea ASP, Serghei Răilean este acuzat de abuz de serviciu în interesul unei organizații criminale, pentru că ar fi aranjat în 2014 licitația de achiziție a sistemului pentru producerea și personalizarea actelor, în interesul companiei din Lituania GARSU PASAULIS. Succesorul său la ASP, Vladislav Zara, este acuzat de procurori că ar fi prelungit ilegal contractul cu GARSU PASAULIS până în 2021 și ar fi asigurat continuarea schemei de scurgere a banilor din pașapoarte. 

Firme bulgare, apărute peste noapte

Potrivit procurorilor, Vladislav Zara, un apropiat al lui Andronachi și Vîlcu, a fost numit în aprilie 2020 director la ASP cu misiunea să-i ajute pe cei doi să preia schema folosită anterior de Plahotniuc și să organizeze o nouă licitație în favoarea firmei GARSU PASAULIS din Lituania. Despre această licitație Cutia Neagră PLUS a scris într-o anchetă publicată în noiembrie 2022.

Chiar în prima lună de activitate la ASP,  Zara a semnat un acord cu GARSU PASAULIS prin care drepturile de utilizare a unui soft de personalizare a actelor moldovenești au fost trecute către o firmă din Bulgaria – OPTIMO SERVICE. Ultima trebuia să încaseze „taxele royalty” plătite de ASP la perfectarea fiecărui document. De exemplu, pentru fiecare pașaport emis în R. Moldova, compania urma să primească pe cont 13,61 euro.

Până în vara anului 2019, GARSU PASAULIS transferase toți banii încasați de la ASP pentru utilizarea softului către companii offshore conectate la fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc - circa 25 de milioane de euro timp de 5 ani. Lituanienii încetaseră plățile după ce Plahotniuc a fugit din R. Moldova.

Potrivit unui registru comercial bulgar, consultat de reporterul Cutiei Negre, compania OPTIMO SERVICE a fost fondată în noiembrie 2019 la Sofia de un cetățean rus pe nume Serghei Pirojkov, iar administrator al firmei a fost numit bulgarul Țvetan Stoianov Dmitrov. Firma avea un capital social de numai 100 de leve bulgare, echivalentul a 50 de euro și nu desfășura nicio activitate la adresa juridică indicată în acte. Asta am arătat într-o altă investigație realizată în toamna anului 2022.

Firma bulgară care a preluat „pușculița” de la Plahotniuc a cedat-o în scurt timp unei alte companii  - OPTIMO IT SOLUTIONS, administrată tot de Țvetan Stoianov. Pe 26 octombrie 2020, fostul director ASP, Vladislav Zara, a semnat un nou acord prin care toate drepturile asupra softului au fost cedate către OPTIMO IT SOLUTIONS.

Abordat de reporterul Cutiei Negre, într-o pauză la Judecătoria Buiucani, acolo unde se examinează dosarul penal numit generic „blanchete pentru pașapoarte”, Vladislav Zara a refuzat să vorbească despre actele pe care le-a semnat.

Offshore în Hong Kong, fondat de Vîlcu 

Din octombrie 2020 până în august 2021, OPTIMO IT SOLUTIONS a primit de la ASP transferuri în sumă de 5,6 milioane de euro. Mai departe, banii au fost direcționați în offshore-uri, arată actele transmise procurorilor moldoveni de către autoritățile altor state.

O parte din bani ar fi fost transferați companiei TIGER COMUNICATIONS, înregistrată în Hong Kong. Cutia Neagră PLUS a obținut documente cu ajutorul rețelei de jurnaliști de investigații OCCRP, ce arată că acționar al firmei chineze este omul de afaceri Alexandru Vîlcu. Capitalul social al companiei fiind puțin peste o mie de euro. 

Prin intermediul acestei firme, Vîlcu ar fi preluat acțiuni în mai multe companii afiliate lui Plahotniuc, spun procurorii, inclusiv cele care au deținut anterior drepturile asupra softului folosit de ASP pentru personalizarea actelor. Vîlcu ar fi semnat cu reprezentanții delegați de companiile lui Plahotniuc și acorduri prin care au decis repartizarea dividendelor între firmele din paradisuri fiscale. Alexandru Vîlcu neagă aceste acuzații.

Reporter TV8: - Ați preluat acțiuni în companiile care au tangențe cu dl Plahotniuc?
Vîlcu: - Doamne ferește!
Reporter TV8: - Cum ați ajuns reprezentantul companiei Tiger Comunications?
Vîlcu: - Eu nu am fost reprezentant. Am fost chiar proprietar.
Reporter TV8: - Stați puțin, vă rog, poate ne explicați care a fost situația.
Vîlcu: - Am deschis firma și am lucrat. Fix ca și Andrei Spînu am deschis un startup în Hong Kong. El tot așa a deschis.
Reporter TV8: - Ați avut activitate prin intermediul acestei companii?
Vîlcu: - Eu nu mă simt bine. Vă rog să mă lăsați.  
Reporter TV8: - Dvs. ne spuneați 3 ani în urmă că ați inițiat propria anchetă pentru a clarifica situația. Ați mai adunat probe?
Vîlcu: - Da! Mă doare gâtul și nu pot discuta.
Reporter TV8: - Încetișor o să discutăm, dar să ne oprim, dl Vîlcu.
Vîlcu: - E business. Eu am afaceri.
Reporter TV8: - Și sunt legate cu aceste blanchete pentru pașapoarte?
Vîlcu: - De unde? Doamne ferește!
Reporter TV8:-  Cum atunci a ajuns în acest dosar să fie vizată această companie?
Vîlcu: - Ați fost la judecată. Întrebați-i pe dânșii. (n.r. pe procurori)
Reporter TV8: - Dvs. l-ați determinat pe dl Zara să colaboreze în această schemă, pentru că erați prieteni până a ajunge dumnealui în funcție?
Vîlcu: - Am fost și suntem. Ce am eu? El este băiat mare.
Reporter TV8: - Nu l-ați influențat?
Vîlcu: - Nu!
Reporter TV8: - Dar ce legătură aveți cu firmele bulgare?
Vîlcu: - Nu am deloc!
Reporter TV8: - Dar dl Andronachi cum este legat de aceste companii?
Vîlcu: - Noi suntem prieteni. Întreabă-l pe el.

În ianuarie 2023, s-a încercat radierea companiei TIGER COMUNICATIONS din registrul comercial chinez, dar autoritățile din Hong Kong au suspendat procesul, având obiecții la cerere, arată un alt document obținut de Cutia Neagră PLUS.

Rolul lui Andronachi

Potrivit procurorilor, jurista familiei Andronachi, Carolina Andriuță, acuzată în mai multe dosare penale împreună cu fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, ar fi pregătit documentele pentru tranzacțiile lui Vîlcu și ar fi ajutat la perfectarea acordurilor semnate de fostul șef al ASP Vladislav Zara, care au făcut posibil transferul de drepturi asupra softului către firmele bulgare și au continuat circuitul banilor în offshore-uri.

În schema pusă pe roate de fostul deputat Andronachi, după cum afirmă procurorii, se mai regăsește o companie din Dubai - SOFTEX TRADING. Aceasta ar fi oferit servicii firmei bulgare OPTIMO SERVICE, care îi datora peste 800 de mii de euro. În baza unui acord, datoria a fost achitată de OPTIMO IT SOLUTIONS din banii primiți de la ASP.

Actele obținute cu suportul OCCRP, arată că SOFTEX TRADING a fost fondată în martie 2019 și avea licență pentru consultanță în domeniul IT și comerț cu echipamente electronice și softuri. Potrivit unui anunț publicat într-un ziar de specialitate din Dubai, acționar al companiei a fost un cetățean din Ucraina numit Petro Bartaș, care era notificat că SOFTEX TRADING a rămas fără licență din decembrie 2023.

Ucraineanul a mai avut în Dubai o altă companie UNI SOLUTIONS, care a pierdut licența în aceeași perioadă. Bartaș mai are conexiuni cu două firme din Marea Britanie și alta din Cipru, dar nu am descoperit conexiuni ale acestora cu procese din R. Moldova.

 Fostul deputat Vladimir Andronachi este cunoscut pentru legăturile sale cu afaceriștii din Ucraina în diferite scheme deconspirate de-a lungul anilor de procurori. În noiembrie 2022, Andronachi, care fugise anterior din țară și se afla în căutare internațională, a fost expulzat din Ucraina. A stat o perioadă în arest la penitenciarul 13, după care a fost eliberat în baza unei cauțiuni de 22 de mii de lei, cu obligația de a se prezenta la cererea procurorilor și la judecată.

 L-am prins pe Andronachi la una dintre ședințele de judecată, dar ex-deputatul nu a vrut să răspundă la întrebările reporterului Cutiei Negre. 

Andronachi: - Merci, dar nu avem plăcere. Lăsați-ne în pace.
Reporter TV8: - Dl Andronachi, măcar o dată răspundeți la întrebări.
Andronachi: - Vouă, niciodată!
Reporter TV8: - De ce?
Andronachi: - Pentru că reprezentați așa tip de mass-media. Vă rog frumos să ne lăsați în pace.

Dosarul penal în care Andronachi și Vîlcu sunt învinuiți de spălare de bani în proporții deosebit de mari se află pe masa judecătorilor de jumătate de an, dar bate pasul pe loc. După ce Agenția Servicii Publice a fost recunoscută parte vătămată în dosar, avocații învinuiților cer să fie efectuată o expertiză financiară care să arate prejudiciile aduse statului. De asemenea, solicită traducerea unor acte obținute de procurori prin comisii rogatorii din diferite state, care au fost anexate la dosar în original.   

Noi am invocat că organul de urmărire penală era obligat să prezinte toate documentele în limba de stat. Cu părere de rău, mai mult de 10 volume din materialele pe cauza penală sunt în mai multe limbi care nu au fost traduse, dar sunt anexate la materialele dosarului. Respectiv, noi suntem limitați în dreptul nostru la apărare. Cît privește expertiza, e vorba de o expertiză contabilă, un act contabil în care trebuie să fie identificat un prejudiciu în ce sumă concret. Altfel, totul este bazat doar pe presupuneri”, a explicat Vladimir Moșneaga, avocatul care-l apără pe Andronachi.

Firma bulgară, vândută unui ucrainean cu 2500 euro

Între timp, au ieșit la iveală și alte informații curioase. Cu două luni înainte de a obține câștig de cauză în Arbitrajul de la Chișinău, compania bulgară OPTIMO IT SOLUTIONS și-a schimbat proprietarul. Firma a fost cumpărată de un cetățean din Ucraina cu 2500 de euro. Asta în timp ce OPTIMO IT SOLUTIONS a mai trimis toamna trecută încă o notă de plată de aproape 100 de milioane de lei către ASP. Dacă va avea câștig de cauză și pe această solicitare, suma pe care va trebui să o achite ASP se va ridica la aproape 200 de milioane de lei.

Potrivit unor documente obținute de Cutia Neagră cu ajutorul Biroului de Investigații BIRD (Bureau for Investigative Reporting and Data) din Bulgaria, noul proprietar al firmei OPTIMO IT SOLUTIONS este un cetățean ucrainean. 

Contractul de vânzare-cumpărare a companiei a fost semnat pe 16 februarie 2024. Olexandr Mihailov, un tânăr domiciliat în orașul Odesa, a cumpărat compania cu 5 mii de leve, echivalentul a 2500 de euro. Ucraineanul nu s-a deplasat la Sofia pentru a efectua tranzacția. L-a delegat pe un avocat bulgar să-i reprezinte interesele. A perfectat o procură pe numele acestuia la Odesa, care a fost legalizată mai apoi prin apostilă la Kiev și trimisă în Bulgaria.

Întrebat cine este clientul său din Ucraina, care i-a contractat serviciile, avocatul OPTIMO IT SOLUTIONS nu ne-a putut spune, dar a confirmat că nu discută direct cu acesta. 

Sergiu Bivol: - Cine este proprietarul nu cunosc și chiar dacă aș cunoaște n-aș putea să vă spun anume din motiv că nu am mandat să prezint mai multe informații decât mi s-a permis.

Reporter TV8: - Deci dvs. nu comunicați direct cu domnul Mihailov, actualul fondator și administrator al Optimo IT Solutions?

Bivol: - Știu că este și fondator și administrator. Eu comunic cu reprezentanți. Eu am procură și mandat semnat de dumnealui. Nu mă interesează ce face dl Mihailov. Noi ca firmă de avocatură, înainte de a semna contractul, pentru că inițial a fost semnat cu altcineva, după care reconfirmat, noi avem o procedură internă care se numește „cunoaște-ți clientul”. În cadrul ei, clientul completează o formă de aplicare. Noi îl verificăm pe listele de sancțiuni. La semnarea contractului am făcut toate procedurile. Totul a ieșit bine și noi am continuat colaborarea.

Directorul ASP, Mircea Eșanu crede că ucraineanul este doar un interpus.

Eșanu:  - Presupun că sancțiunile europene pe persoanele venite din Federația Rusă le-ar fi complicat procedura cu retragerea acestor bani. Deci a fost o astfel de necesitate, dar cine sunt actualii administratori ai acestor companii sunt la fel de interpuși ca și primii. Sunt niște persoane absolut întâmplătoare, probabil ușor de controlat, persoane care probabil nu-și dau seama ce companie au preluat. 

Există cel puțin două dosare penale pe rol și faptul că o să încaseze o sumă imensă de bani o firmă care și-a modificat destul de recent proprietarii, un june din Ucraina, confirmă că nu avem nicio șansă ulterior să-i găsim, să recuperăm aceste investiții. Noi vom lupta pe toate căile legale posibile, dar fără o accelerare pe cauzele de spălare a banilor pe care trebuie să o facă Procuratura Anticorupție,  s-ar putea noi să avem puține șanse de izbândă. Noi ne simțim ușor lăsați singuri în aceste dispute legale. E complicat să le argumentăm în condițiile în care nu-i demonstrată cauzalitatea spălării banilor și demonstrați beneficiarii mari ai acestor bani. 

Reporter TV8: - Vă referiți la Plahotniuc?

Eșanu: - Plahotniuc, Andronachi și toți restul care sunt în rechizitorii.

5 milioane de euro – noua pretenție către ASP

În octombrie anul trecut, după ce a câștigat procesul în arbitrajul de la Chișinău, compania OPTIMO IT SOLUTIONS a trimis ASP-ului o nouă pretenție financiară. Solicită achitarea unei datorii de aproape 5 milioane de euro, pentru utilizarea softului la personalizarea actelor în perioada aprilie - octombrie 2022.

„Este o cifră presupusă din pod pe care ei nu o pot demonstra. Este absolut bizară solicitarea lor. Ei au reușit să încasează până la venirea mea în funcție aproape 5 milioane de euro. În arbitraj sunt 5 și acum mai pretind încă 5 milioane. Deci, ziua în amiază mare, ei pretind în continuare, în bază fraudei, 10 milioane de euro. Pot să vă fac o comparație. Proiectul nostru ca instituție, să ne aliniem pe partea de carte de identitate gratuită pentru cetățeni, are cam același cost pentru instituție”, a comentat directorul ASP, Mircea Eșanu.

Dosarul lui Plahotniuc, prinde praf pe masa procurorilor

Cauza penală care vizează implicarea lui Vladimir Plahotniuc în schema „blanchete pentru pașapoarte” stă nemișcată de 4 ani pe masa procurorilor anticorupție. De-a lungul timpului, procurorii de caz s-au schimbat de mai multe ori. Procuratura Anticorupție ne-a informat că dosarul nu poate fi trimis deocamdată în judecată, pentru că nu au venit toate răspunsurile la comisiile rogatorii din diverse țări ca să poată proba că organizatorul și beneficiarul efectiv al schemei de spălare de bani a fost Plahotniuc.

Anterior, în cadrul emisiunii Cutia Neagră, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, venise cu o altă explicație.

„Această persoană (n.r. Vladimir Plahotniuc) e fugară și atunci ne întrebăm care este consecința dacă trimitem încă 5 dosare în judecată în privința acestui om. Cel care a fost trimis (n.r. dosarul frauda bancară) deja are peste un miliard de lei sechestrați ca să poată fi confiscată această sumă de bani. Când trimiți un dosar în lipsa lui, se complică lucrurile, pentru că vin avocați în judecată, câteodată câte 3 avocați pentru persoana care e fugară. Ce este mai important când avem doar 37 de procurori? E mai important să trimitem încă 5 dosare în privința la persoana care deja riscă 15 ani de închisoare sau e mai important ca noi să tragem la răspundere penală persoanele care se află încă în R. Moldova și poate comit infracțiuni până în ziua de azi”, întreba retoric Veronica Dragalin. 

Amânări în dosarul foștilor funcționari de la REGISTRU

 Dosarul penal care îl vizează pe fostul director al întreprinderii CRIS REGISTRU Serghei Răilean, și alți 8 foști angajați ai instituției, care l-ar fi ajutat pe Plahotniuc să pună pe roate schema de la pașapoarte, se mișcă greu în instanță. În doi ani și jumătate, de când a ajuns pe masa magistraților, au fost fixate circa 40 de ședințe. Multe dintre ele au fost anulate, pentru că au lipsit inculpații sau avocații. De câteva ori apărătorii au fost chiar amendați de judecător pentru absențe.

Ședință care trebuia să aibă loc pe 3 iunie și la care a mers echipa Cutiei Negre, a fost de asemenea contramandată. Următoarea a fost fixată exact pe 29 septembrie, imediat după alegerile parlamentare.

Cutia Neagră a reușit să afle detalii neștiute despre cum Serghei Răilean și foștii săi subalterni au aranjat licitația din 2014 în favoarea firmei din Lituania. Actele pe care le-am consultat arată cum a fost construită piesă cu piesă, ca într-un puzzle, schema care avea să-i aducă bani în buzunarul lui Vladimir Plahotniuc din fiecare document emis în Moldova - timp de 5 ani, aproximativ 25 de milioane de euro.

Întreprinderea de stat CRIS REGISTRU, reorganizată mai târziu în Agenția Servicii Publice, a decis la finele anului 2013 să cumpere un nou sistem automatizat de producere și personalizare a documentelor. REGISTRU era condus pe atunci de Serghei Răilean, nașul de cununie al unuia dintre fiii lui Pavel Filip, aflat în acea perioadă la conducerea Ministerului Tehnologiei Informației și ajuns ulterior premier al R. Moldova.

Cum a fost adunat puzzle-ul la REGISTRU

Până în 2014, actele moldovenești erau personalizate cu ajutorul unui sistem dezvoltat de o companie din Israel. CRIS REGISTRU avea un contract cu aceasta valabil până în august 2016. Totuși, șeful de atunci al Departamentului Producere și Tehnologie din cadrul întreprinderii REGISTRU, Victor Redcenco, a decis că ar fi nevoie de un alt sistem.

Pe 23 decembrie 2013, funcționarul i-a trimis o notă informativă directorului Serghei Răilean prin care i-a cerut permisiunea de a discuta subiectul la ședința Grupului de lucru care se ocupa de achiziții la REGISTRU.

În aceeași zi, Răilean a semnat o dispoziție prin care a obligat grupul de lucru să organizeze, în termen de o lună, o licitație pentru a cumpăra noile echipamente. Tot în ziua respectivă, grupul de lucru s-a întrunit și a decis să inițieze procedura de achiziții, iar caietul de sarcini urma să fie pregătit în 3 zile. Actele atestă că ședința funcționarilor s-a desfășurat cu încălcarea Regulamentului. La Secretariatul grupului de lucru încă nu era înregistrată dispoziția lui Răilean. Documentul a parvenit post-factum, a doua zi după ce Grupul de lucru deja se întrunise.

Pe 27 decembrie 2013, anunțul cu privire la desfășurarea licitației a fost plasat pe site-ul întreprinderii REGISTRU și publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova. Potrivit caietului de sarcini pregătit pentru tender, tot de ce avea nevoie întreprinderea urma să fie cumpărat într-un singur lot - echipamente, blanchete pentru acte și soft de personalizare a documentelor. În acest mod a fost limitată concurența. Puțini agenți economici puteau să pregătească în termen scurt o astfel de ofertă.

Anunțul despre organizarea licitației nu a fost publicat pe platforme internaționale, chiar dacă era evident că astfel de sisteme pentru perfectarea actelor sunt dezvoltate de operatori din afara R. Moldova.

Peste două săptămâni, Grupul de lucru pentru achiziții la REGISTRU a deschis unica ofertă primită de la compania lituaniană GARSU PASAULIS. Nu este clar cum a aflat aceasta despre concursul din R. Moldova, în condițiile în care invitația la tender a fost publicată doar în interiorul țării.

Oferta a fost analizată și acceptată de Grupul de lucru al întreprinderii REGISTRU. Potrivit actelor depuse la tender, instituția urma să plătească o taxă pentru fiecare blanchetă de act personalizată cu ajutorul softului. Taxa varia între 1,65 euro și 13,61 euro, cele mai scumpe fiind pașapoartele.

Oferta companiei din Lituania depășea cu mult „taxele royalty” pe care le plătea la acel moment REGISTRU companiei din Israel în baza contractului care mai era valabil încă doi ani. De exemplu, pentru personalizarea unui pașaport se plătea atunci o taxă de 0,82 dolari, adică de 16 ori mai puțin.

Câștigătoarea licitației, tipografia din Lituania GARSU PASAULIS era proprietatea cetățeanului belgian Albert Mario Karaziwan, fondator al consorțiului „Semlex Europe”, cunoscut pe plan internațional pentru reputația de a vinde pașapoarte scumpe în state sărace. Karaziwan a fost vizat în câteva țări în dosare penale de corupție și investigații jurnalistice realizate de Reuters și OCCRP despre producția de pașapoarte.

Asocierea cu offshore-ul lui Plahotniuc, înaintea licitației

Echipa Cutiei Negre PLUS a descoperit o decizie de judecată emisă de Tribunalul din Vilnius din care aflăm cum a ajuns un offshore conectat la Vladimir Plahotniuc să se asocieze cu firma lituaniană și să încaseze zeci de milioane de euro din pașapoartele moldovenilor, banii fiind spălați în paradisuri fiscale.

 Pe 6 ianuarie 2014, compania GHNATONIZE LIMITED din Cipru a semnat un „precontract” cu GARSU PASAULIS prin care s-a angajat  să-i ofere drepturi exclusive de utilizare a unui software, dacă firma lituaniană va câștiga tenderul din R. Moldova pentru producerea actelor. În schimb, GARSU PASAULIS se obliga să plătească offshore-ului cipriot o taxă pentru fiecare act personalizat cu ajutorul softului.

 În februarie 2014, când GARSU PASAULIS a semnat contractul cu întreprinderea REGISTRU, nu avea încă drepturi legale asupra softului. Le-a obținut abia pe 7 aprilie 2014, când a încheiat contractul de licență exclusivă cu GHNATONIZE LIMITED.

Potrivit informațiilor obținute din Cipru de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, GHNATHONIZE LIMITED a fost administrată de Ileana Mihaela Burcea, o interpusă a lui Plahotniuc în mai multe offshore-uri folosite de acesta în diverse scheme, pentru a scurge bani din R. Moldova: frauda bancară, achizițiile păguboase de la Moldtelecom, schema energetică cu implicarea „Energokapital”, sau parteneriatul pentru hemodializă.

Rise Moldova a dezvăluit anterior într-o investigație că Ileana Mihaela Burcea a fost proprietara din acte a unui unui iaht de lux care i-a aparținut lui Plahotniuc, dar interpusa i-a tras țeapa fostului lider democrat și l-a deposedat de iaht, reușind să-l vândă cu aproape 50 de milioane de dolari. De asemenea, familia Plahotniuc a rămas fără un complex rezidențial  din Spania, după ce a fost trasă pe sfoară de Ileana Mihaela Burcea și alți cetățeni români interpuși în firmele offshore create de Plahotniuc. Soția lui Plahotniuc s-a judecat cu aceștia în Cipru și în Emiratele Arabe Unite, dar a pierdut procesele și a rămas fără bunuri.

 Între anii 2014 și 2018, Garsu Pasaulis a virat în contul firmei din Cipru, GHNATONIZE LIMITED, conectată la Plahotniuc, aproape 20 de milioane de euro.

În octombrie 2018, GHNATONIZE LIMITED a informat Garsu Pasaulis că intenționează să-și sisteze activitatea și părțile au semnat un contract prin care toate drepturile asupra softului de personalizare a actelor moldovenești au fost transferate către un alt offshore din Emiratele Arabe Unite – PRIME UNION SOLUTIONS.

Potrivit unor acte, obținute de Cutia Neagră cu ajutorul OCCRP, firma din Dubai a avut-o acționară pe aceeași Ileana Mihaela Burcea și a avut licență de activitate până în septembrie 2021.

PRIME UNION SOLUTIONS a primit  transferuri de la Garsu Pasaulis până în iulie 2019, în sumă de 4,7 milioane de euro, au stabilit procurorii. Lituanienii au încetat să mai vireze bani în contul firmei după fuga lui Vladimir Plahotniuc din R. Moldova. 

Compania lui Plahotniuc s-a plâns Tribunalului din Vilnius 

Compania din Dubai a încercat prin intermediul Tribunalului din Vilnius să oblige Garsu Pasaulis să achite o factură de aproape un milion de euro, aferentă lunii iulie 2019, dar instanța i-a refuzat cererea. A motivat că litigiul poate fi soluționat doar în Arbitrajul din Cipru, așa cum prevede contractul inițial semnat de GARSU PASAULIS în 2014 cu offshore-ul GHNATONIZE LIMITED.

În 2020, companiile lui Plahotniuc au ieșit din ecuație, făcând loc firmelor afiliate fostului deputat Vladimir Andronachi și omului de afaceri Alexandru Vîlcu, pentru a încasa bani de la ASP din producerea documentelor moldovenești, după cum v-am arătat mai sus.

În dosarul numit generic „blanchete pentru pașapoarte”  este  aplicat  sechestru pe bunuri în valoare de 93 de milioane de lei care aparțin inculpaților, a precizat Procuratura Anticorupție la solicitarea Cutiei Negre.

 GARSU PASAULIS, declarată „nesigură” în Lituania

În ultimii ani, scandalurile s-au ținut lanț și în Lituania. Compania GARSU PASAULIS a ajuns în pragul falimentului din cauza acuzațiilor de corupție care i-au fost aduse în mai multe state ce vizează domeniul producției de pașapoarte.

Anul trecut, o investigație jurnalistică a scos la iveală legăturile companiei cu un oligarh  din Belarus, supranumit „portmoneul” lui Alexandr Lucașenko. GARSU PASAULIS se pregătea să producă pașapoarte și în Belarus, în cadrul unui proiect lansat în condiții dubioase.

În urma investigației, în septembrie 2024, Departamentul de Securitate al Lituaniei a declarat compania Garsų Pasaulis ca fiind lipsită de încredere. În rezultat, statul lituanian a reziliat contractul de producție a pașapoartelor pe care-l avea de mulți cu GARSU PASAULIS.

Potrivit registrului comercial din Lituania, GARSU PASAULIS a inițiat procedura de dizolvare și trece astăzi printr-un proces de rebranding. Toate activele sunt preluate de către o nouă companie – SATORIS UAB. Firma este condusă de Ana Janauskiene, cea care a administrat în ultimii ani și GARSU PASAULIS.

Această anchetă a fost realizată cu sprijinul Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova și al International Media Support (IMS) din Danemarca.

Vettingul judecătorilor Curții de Apel Centru provoacă tot mai multe nedumeriri. Aproape jumătate dintre rapoartele Comisiei de vetting privind magistrații de la Apel au fost trimise la reexaminare de CSM. Ce nu e bine în aceste rapoarte? Înseamnă asta că nu își face bine treaba Comisia de Vetting? Despre aceste și alte întrebări, discutăm la Cutia Neagră PLUS: președintele Comisiei de Vetting Andrei Bivol, membra Consiliului Superior al Magistraturii Livia Mitrofan și avocata Cristina Ciubotaru.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
La 10 zile după tragedia în care o fată de 13 ani a căzut în gol, alți opt copii au fost surprinși jucându-se pe același acoperiș al clădirii în ruină. Ce s-a schimbat? Cine răspunde? Și câți copii mai trebuie să moară? Clădire privată, ani de promisiuni, zero acțiuni. Analizăm la Cutia Neagră PLUS cu șeful adjunct de la Direcția de Poliție Chișinău Tudor Borș, ex-viceprimarul Chișinăului Victor Chironda și avocatul Constantin Tănase.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Partidul Nostru al lui Renato Usatîi a fost lider la donații primite de la pensionari și șomeri în campania electorală. Peste 60 de persoane au rupt din puținul pe care îl aveau pentru a ajuta formațiunea în alegeri. Echipa Cutia Neagră PLUS i-a căutat pe acești donatori generoși. Spre surprinderea noastră, mulți dintre ei au fugit de întrebări, iar alții s-au lansat în atacuri și amenințări la adresa echipei de filmare.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
În cei șase ani de la fuga sa din Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc s-a pricopsit cu cel puțin șapte identități false — în România, Ucraina, Bulgaria, Rusia, Irak, Vanuatu și Mexic. Colegii noștri din echipa de investigații „Cu Sens” au reușit să meargă pe urmele acestor identități ascunse ale fostului oligarh. „Fețele nevăzute ale lui Vlad Plahotniuc” — la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Oameni de afaceri controversați sau acuzați de legături cu Vlad Plahotniuc, în lista de sponsori de campanie ai PAS. Printre donatori se regăsesc primari aleși din partea altor partide politice. Dar și medici, profesori și pensionari.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un nou Guvern, noi așteptări în justiție. Reforma justiției rămâne unul dintre cele mai sensibile și controversate subiecte în Republica Moldova. Ce a mers bine și ce nu în mandatul actualului ministru? De ce fel de ministru al Justiției are nevoie noul Guvern? Cum avansează procesul de vetting și cât de eficient este el în realitate? Dezbatem prioritățile și restanțele din justiție, practica „capodoperelor legislative” din Parlament și dosarele de rezonanță care pun la încercare independența sistemului, astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitați: avocatul Promo-LEX Vadim Vieru, președinte CRJM Ilie Chirtoaca și ex-ministrul Justiției Fadei Nagacevschi.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Sute de bugetari cu venituri modeste au donat salarii întregi pentru campania electorală a Blocului Alternativa. /O noua investigație marca Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cine a finanțat în realitate campaniile de pe TikTok ale lui Vasile Costiuc? Ferme de boți și bani veniți din afara țării. /Rețeaua Șor, destabilizări și miliarde în cripto – ce s-a pregătit înainte de alegeri și cine a ajuns totuși în Parlament? /Fugarii revin în scenă: Plahotniuc, Țuțu, Andronachi – toți la Penitenciarul 13. Ce planuri se pun la cale din interior? /Răspunsuri la aceste întrebări și nu doar aflați astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitat: șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Apropierea fără precedent a Moldovei de UE a generat o ofertă bogată de partide și blocuri proeuropene pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. În tabăra proeuropeană a partidelor deja cunoscute li s-au alăturat proiecte politice mai noi, unele dintre ele cu totul neașteptate, cu politicieni care până nu demult serveau cauzei ruse în Moldova. Cine sunt politicienii care de-a lungul anilor și-au schimbat radical retorica, vedeți în noul material de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Când și cum va fi adus Plahotniuc în Moldova? Cât de mult s-a extins rețeaua Șor? Bani negri și troli online - şeful Poliției, Viorel Cernăuțeanu, dezvăluie astăzi la Cutia Neagră PLUS culisele campaniei electorale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Pentru unii primari, aflarea timp de mulți ani la conducerea unei localități devine o afacere de familie. Este și cazul primarului Iuri Onofriiciuc din Vadul lui Vodă, cel mai cunoscut loc de agrement din republică. De peste 20 de ani de când conduce orășelul, familia edilului a reușit să se pricopsească cu mai multe afaceri profitabile în localitate. Acestea au fost construite în detrimentul intereselor primăriei și ale localnicilor. Cum a ajuns o companie fondată de portavocea Kremlinului, Gabriel Călin, candidat la parlamentare, să facă afaceri cu primăria? „Țarul din Vadul lui Vodă”, o nouă investigație la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Plahotniuc revine în prim-plan: este pregătită justiția să-l judece? Președintele CSM, Sergiu Caraman, răspunde întrebărilor-cheie despre dosarele de rezonanță, eșecurile din instanțe, presiunile asupra judecătorilor și vettingul controversat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Directoarea Institutului Național al Justiției, Ramona Strugariu, vine la Cutia Neagră PLUS. De ce tinerii nu se mai înghesuie să devină judecători și procurori? Cum poate fi schimbată imaginea unei instituții marcate de suspiciuni? Ce efecte au „scandalurile epistolare” din sistem?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Sunt peste 20.000 în întreaga republică. Au fost înregimentați în prima linie de atac a lui Șor și suportă astăzi cel mai dur consecințele. Cine sunt oamenii amendați pentru că au luat bani de la gruparea Șor și cine îi apără în judecată, aflați de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, vine la Cutia Neagră PLUS. Cum sunt aleși procurorii în Moldova? Sunt pedepsiți aceștia pentru lipsă de rezultate? De ce stagnează vettingul și ce se întâmplă cu PACCO?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vladimir Andronachi și Alexandru Vîlcu, judecați penal în dosarul „blanchete pentru pașapoarte”, au reușit să mai dea o lovitură. Agenția Servicii Publice a fost obligată să achite 90 de milioane de lei unei companii conectate la cei doi. Cutia Neagră PLUS a descoperit firmele din paradisuri fiscale implicate în schemă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Alegeri, fake news și presă sub atac. Discutăm la Cutia Neagră PLUS despre polarizarea societății, dezinformarea în an electoral și vulnerabilitățile presei. Invitați: Alina Radu, directoarea Ziarul de Gardă, Petru Macovei, director executiv API și Andrei Curăraru, expert WatchDog.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Interviu exclusiv cu ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej. Ce poate învăța Chișinăul de la Varșovia în lupta cu dezinformarea? Cum poate deveni infrastructura Moldovei interesantă pentru investitorii polonezi? Dar și ce înseamnă cu adevărat „suveranismul” în contextul alegerilor din această toamnă?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de pregătită este Republica Moldova pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE? Vor conta marile dosare de corupție în acest proces?/Este realist obiectivul aderării până în 2030 sau e doar un slogan politic? /Cum e văzut vettingul de la Bruxelles și ce măsuri pregătește UE împotriva rețelelor sociale care răspândesc propaganda rusă?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O căsuță bătrânească în acte, dar o agropensiune modernă în realitate. Cutia Neagră PLUS a descoperit afacerea secretă a deputatului Adrian Albu, de pe malul Nistrului. Ce alte achiziții de milioane au făcut deputații în anul 2024, aflați în noua investigație de la Cutia Neagră PLUS.

/ВИДЕО/ Ночной пожар в Дондюшанах уничтожил дом и пристройку, хозяин получил ожог
/ВИДЕО/ Ночной пожар в Дондюшанах уничтожил дом и пристройку, хозяин получил ожог
Гордон нашёл параллели между Шором и Медведчуком: Разворовали российские деньги, доложили, что все схвачено, и... проиграли
Гордон нашёл параллели между Шором и Медведчуком: Разворовали российские деньги, доложили, что все схвачено, и... проиграли
/ВИДЕО/ Бельгию охватили забастовки: люди протестуют против правительственных реформ
/ВИДЕО/ Бельгию охватили забастовки: люди протестуют против правительственных реформ
Гордон о мирном плане США: Документ в таком виде не примут никогда
Гордон о мирном плане США: Документ в таком виде не примут никогда
Депутат PAS о плане реинтеграции Приднестровья: "Обсуждается экономический аспект. Это будет стоить дорого"
Депутат PAS о плане реинтеграции Приднестровья: "Обсуждается экономический аспект. Это будет стоить дорого"

investigații

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Patronii lui Usatîi”. Cum s-au adunat bani pentru campanie de la pensionari și șomeri

10 noiembrie 2025, ora 08:30

Republica Moldova este o un stat sărac, dar cu oameni extrem de generoși cu partidele politice. Campania electorală pentru alegerile parlamentare a fost un soi de competiție între bugetari, pensionari și chiar șomeri la donații pentru diferiti concurenți. Partidul Nostru al lui Renato Usatîi a fost lider la donații primite de la pensionari și șomeri. Peste 60 de persoane au rupt din puținul pe care îl aveau pentru a ajuta formațiunea în alegeri. 

Echipa Cutia Neagră PLUS i-a căutat pe acești donatori generoși. Spre surprinderea noastră, mulți dintre ei au fugit de întrebări, iar alții s-au lansat în atacuri și amenințări la adresa echipei de filmare. Am întâlnit și mulți donatori care nu știau nici cu spatele despre sumele pe care le-ar fi vărsat în bugetul de campanie al partidului.

Am pornit în căutarea pensionarilor și șomerilor din lista de donatori ai Partidului Nostru din satul Hârbovăț, raionul Anenii Noi. Ne-a atras atenția un cuplu de bătrâni, Vera și Andrei Roșior. Cei doi, potrivit datelor CEC, au donat la mijloc de septembrie, 10 mii de lei pentru Partidul Nostru. Andrei Roșior, pe care l-am găsit acasă, nu știe însă nimic despre donațiile pe care le-ar fi făcut.

Discuție între Andrei Roșior și reporterul TV8:

-        Dați-mi un număr de telefon și când o să aflăm o să vă sun.

- Dar nu cunoașteți ce sumă ați donat?

– Nu pot să spun nimic, eu cu capul meu...

 – Nici soția nu cunoaște?

 – Ea încă e mai rău ca mine. Parcă am donat. Baba era acasă, eu nu știu.

 - Dar a venit cineva să ceară bani de la dvs?

 - Eu nu pot să spun asta, nu eram acasă. Eu mai mult pe la spital.

 - Ce pensie aveți dvs?

- Patru mii.

- Dar soția dvs.?

- Nu știu, ea la Bender primește.

- Iată pe listă figurați că ați donat 10 mii de lei? Este corect?

- Poate să fie așa. O să vină nepoata și o să mă lămurească.

- Nu cunoașteți absolut nimic?

- Nu pot să spun nimic.  

La scurt timp după ce ne-am îndepărtat de casa soților Roșior, am fost contactați telefonic de un bărbat, care s-a prezent drept nepot al acestora. El ne-a cerut insistent să nu mai umblăm prin sat în căutarea donatorilor Partidului Nostru.

 -   Vă rog frumos, nu umblați casă de la casă și căutați prostii. Acolo e tot legal. Buneii mei au donat bani la partid. Verificați mai departe, dacă au sau nu au bani. I-ați întrebat dacă au bani. Ce fel de vorbe-s astea? Dacă el a dat bani, înseamnă că e conștient că a dat banii.

-        Dumnealui ne-a spus că nu cunoaște.

– Înțelegeți că în fiecare zi vin de ăștia ca și dvs. Unul de la Partidul lui Șor vine, unul …

-        L-am întrebat  pe domnul dacă îi ajunge pensia pentru ca să doneze.  Iată dvs, având pensia maximum 3 mii de lei, v-ați permite să donați bani unui partid?

-        Eu cred că, dacă m-ar aranja partidul, aș da și 20 de mii. Toată suma aș da-o, numai ca să scăpăm de ăștia, de „hleghiile” astea d ela guvernare..

-         Dvs ați donat în numele bunelului?

 - Nu, eu n-am donat în numele buneilor. Buneii au donat cu mâna lor, cu semnătura lor. Nu le încâlciți.

- El nici măcar nu știa ce sumă a donat. A zis că mătincă mi-am pus semnătura.

- Dvs ați văzut din ce an e el? El am fost acum la dânsul și deseară el poate spune că eu nu am fost la dânsul. Atât! Timpul costă bani. La revedere!    

O altă gospodărie, alți doi pensionari, Gheorghe și Nina Catan, care au sponsorizat Partidul Nostru tot cu 10 mii de lei. Femeia a evitat să vorbească la cameră. A răspuns la câteva întrebări de după poartă.

Discuție între reporterul TV8 și Nina Catan:

-        Dvs cu soțul figurați pe o listă că ați fi donat bani.

-        Ce-i cu dânșii? Sunt sănătoși? Care partid, care bani donați? Nu am văzut și nu am auzit nimic. Nu am donat niciun bănuț de râs.

- Nici soțul dvs?

- De unde să luăm noi? Doamne ferește! Nu am avut niciodată în viață 10 mii de lei. De unde? Ce-i cu voi? Cu o pensie de 1500 de lei, de unde?

Nu ne-am îndepărtat prea mult că am primit un nou apel cu amenințări de la o persoană care s-a prezentat drept fiul soților Catan. Bărbatul, cel mai probabil, obținuse numărul de telefon de la nepotul de mai devreme al soților Roșior. 

– Dvs ați mers și ați vorbit cu două doamne. Ați intrat în ogradă.

- Noi nu am intrat în ogradă.

- Pentru așa ceva trebuie să aveți dosar și cred că o să-l aveți. O să vă dau în judecată. Vă spun. Ieri au fost aici și au întrebat o bucată de sat, dacă n-ați dat bani la Partidul Șor că o să vă aresteze și dvs veniți azi și îi întrebați dacă n-ați dat bani la Partidul Nostru.

– Eu m-am prezentat și am spus că suntem de la TV8.

- Ați trimis ieri Partidul Șor, adică v-ați prezentat ca de la Partidul Șor și i-ați băgat pe oameni în spărieți ca azi când o să veniți cu altă întrebare,  oamenii să vă spună că nu au donat. 

Din Hârbovăț am mers în satul vecin, Bulboaca. Aici o istorie similară. O pensionară care figurează în listă că ar fi donat, împreună cu soțul său, 10 mii de lei, declară că nu știe nimic despre asta.

Discuție între reporterul TV8 și Nadejda Miron:

- Dvs ați donat împreună cu soțul dvs?

- În ce partid?

- Sunteți pe lista Partidului Nostru ca și donator. Nu ați donat?

- Nimic! Eu nici nu știu.

- Suma pe care ați donat-o dvs este de 5 mii de lei.

- Doamne ferește!

- Împreună cu soțul dvs, la fel 5 mii de lei. Deci 10 mii de lei în total ați donat. Ce pensie aveți dvs?

- Trei mii.

- Și v-ați permite să donați o pensie și jumătate unui partid?

- Pot să donez pentru cineva drag, pentru cineva care are nevoie, numai nu pentru partid.

- Deci dvs nu ați făcut nicio donație?

- Nu, n-am făcut. Să donez eu trebuie chiar să semnez, să am banii aceștia, dar să fac eu așa ceva… Hai că o să ne lămurim noi cu asta. Eu nu pot să donez așa sumă că n-am de unde. Dar îmi pare bine că am aflat că poate să se gândească lumea că suntem chiar bogați. 

Sponsorii generoși din satele raionului Glodeni

Situații similare cu pensionari donatori am întâlnit și în alte raioane din țară. În satul Petrunea din Glodeni am găsit-o pe Maria Gușan. Aceasta, împreună cu soțul său Petru Gușan,  ar fi donat Partidului Nostru câte 5 mii de lei. Potrivit registrului donatorilor de la CEC, soții sunt și membri ai partidului pe care l-au sponsorizat. Maria Gușan a negat însă orice legătură cu formațiunea politică.

Discuție între reporterul TV8 și Maria Gușan:

-        Ați donat unui partid bani?

-         Nu. N-am donat la niciun partid și nici nu vreau să mă filmați.

-         N-ați fost la niciun partid?

-        - N-am fost nici la  un partid nicăieri.  

O altă casă din Petrunea, un alt donator pensionar. Ivan Gușan figurează în registru cu o donație de 7300 lei. La poartă ne-a întâlnit feciorul său, care însă a încercat să ne ducă pe o pistă greșită, afirmând că acolo nu locuiește Ion Gușan și nici nu știe cine e acesta.

Am continuat căutările pe ulițele satului Petrunea și am aflat că Anatolie Gușan, cu care tocmai vorbisem, ar fi membru activ al Partidului Nostru. Pensionarul  Ivan Gușan, pe care îl căutam, este tatăl său și locuiesc în aceeași gospodărie. Așa că ne-am întors la poarta familiei. De această dată, bărbatul a fost mai agresiv în discuții cu echipa Cutiei Negre.

Discuție între Anatolie Gușan și reporterul TV8:

-Care-i întrebarea, nu înțeleg eu.

 - Vreau să vă întreb dacă dvs sunteți membru al Partidului domnului Usatîi?

- Am fost cândva.

- Dvs ați donat bani partidului în campania electorală care a fost?

 - Cu ce scop mă întrebați?

- Pentru că este un subiect de interes public. Facem un material despre donații. 

- CEC-ul are toate listele, care și cine a donat. Vă duceți la dânșii și-i întrebați.

- Pe tatăl dvs îl cheamă Ivan? Dumnealui a donat bani  pentru acest partid anul acesta în campania electorală?

- Eu nu pot să răspund de alți oameni. 

- Dar când v-am zis despre Partidul Nostru, v-ați făcut de parcă nici nu cunoașteți despre el.

– Eu cunosc așa partid că există.

- Dar sunteți membru și în prezent la acest partid?

-  Asta e viața mea personală.

- Dar dl Ivan este acasă?

– Este.

-        Putem discuta cu el?

-        Nu.

-        De ce ?

-        El se simte rău și stă în pat.

-         Dumnealui a donat 7300 de lei în această campanie.

-         Eu nu pot să răspund de alți oameni. Fiecare răspunde de dânsul. Eu pot să donez cui vreau și cât vreau. Și matale la o zi de naștere pot să-ți transfer 200 de lei pentru o ciocolată. În țara noastră, cu guvernarea de azi, e greu de trăit. 

Tot în Petrunea locuiește un alt donator al Partidului Nostru, cu numele Nicolae Gușan. I-am găsit casa datorită unui banner pe care-l avea lângă gard și fusese utilizat într-o altă campanie electorală a partidului Nostru. Pensionarul a văzut echipa noastră de filmare și s-a ascuns după casă. L-am strigat de mai multe ori la poartă, dar nu a reacționat. La rugămintea noastră, s-a dus să-l cheme o vecină. Într-un final, Nicolae Gușan a ieșit la poartă, dar nu a fost prea vorbăreț.

Discuție între reporterul TV8 și Nicolae Gușan:

- Dvs ați donat bani în această campanie?

- Toate întrebările la CEC. Acolo e tot și eu nu pot să vă spun nimic.

- Dvs sunteți pensionar. Ce pensie aveți?

- Ce pensie am eu, n-ai tu. Treaba mea cu pensia mea.

- Dar v-ați permis din pensie să donați bani?

- Nu din pensie, asta-i treaba mea.

- Dar ați donat totuși bani?

- Da! 

După reacțiile neprietenoase ale donatorilor Partidului Nostru din Petrunea ne-am îndreptat în satul Danu din același raion. Și aici am găsit peste 10 sponsori generoși ai formațiunii lui Renato Usatîi. Prima donatoare pe care am întâlnit-o în localitate, Natalia Balaban, s-a declarat o susținătoare aprigă a Partidului Nostru. Femeia a indicat în Registrul donatorilor că e șomeră și a oferit în campanie 5 mii de lei.

Discuție între Natalia Balaban și reporterul TV8: 

- Am donat pentru că susțin Partidul Nostru. Am donat înainte de alegeri, nu mai țin minte data. Știu precis că 5 mii am donat. Eu am venit în satul ăsta străin. Bărbatul meu e de aici  și se ocupă cu agricultura. Noi foarte multe greutăți avem în agricultură și vrem ca măcar Usatîi să facă ceva pentru noi. Suntem tineri. Rămânem aici. Nu plecăm nicăieri, dar e greu, din an în an e mai greu. Chiar ne gândim să ne ducem peste hotare.

- Dacă nu lucrați, v-ați permis să donați această sumă?

- Păi, o dată la patru ani, cred că nu este așa o sumă mare.

Alți 10 sponsori de campanie din satul Danu ai Partidului Nostru sunt angajați SRL AAA-Map. Compania administrează o stână de oi și niște depozite agricole. Aceștia au donat bani cash, în aceeași zi, sume cuprinse între 6 și 15 mii de lei. Am mers la depozitele companiei de lângă sat, în speranța să putem discuta cu o parte dintre donatori. Nu i-am găsit însă acolo nici pe ei, nici administratorul firmei.

Faptul că am mers să-i căutăm și să discutăm cu sponsorii Partidului Nostru din Anenii Noi și Glodeni l-a deranjat vizibil pe liderul formațiunii Renato Usatîi. Acesta s-a lansat în acuzații la adresa reporterului de investigații în direct în timpul emisiunii Cutia Neagră, cu o săptămână înainte să publicăm investigația. 

Renato Usatîî: - Este ok să investigați, să mergeți la oameni să-i întrebați. Aveți acces la informații, de unde le-ați luat treaba voastră. E secretul sursei și tot așa. Dar modul în care au fost vizitați unii cetățeni din țară de echipa TV8 a fost tare urât. Să vii peste un om de 68 de ani, Dvs zâmbiți, dar omul stă pe pastile, deoarece ai voștri i-au speriat: „da` știți, pentru faptul că ați finanțat, puteți să aveți un dosar penal?

Mariana Rață:  - Cine, colegii mei au spus așa ceva despre dosare penale?

Renato Usatîî:  - Da, asta colegii dvs au vorbit așa ceva.

Mariana Rață:  - Asta dvs cineva v-a povestit sau aveți înregistrarea discuției? Dl Usatîi, telespectatorii noștri vor avea ocazia să- și facă părerea despre ce spuneți dvs exact săptămâna viitoare când apare investigația. 

Renato Usatîî: - Voi lucrați exact cum lucra Cavcaliuc cu Direcția 5, așa lucrați voi cu oamenii în țară. Nu se poate de venit la oameni să-i intimidați, pentru că voi vreți breaking news.

Mariana Rață: - Oamenii când fac donații pentru un partid își asumă că numele lor o să apară într-o listă, că s-ar putea să vină niște jurnaliști să-i întrebe.

Renato Usatîî: - Eu vorbesc despre comportament. Nu este o problemă că întreabă. Jurnaliștii trebuie să întrebe. Modul în care ei întreabă, cu așa-numite sperietori și săgeți că vedeți că puteți să aveți probleme,

Mariana Rață: - Nu cred, dar dacă dvs aveți o înregistrare audio, eu cu mare drag o voi asculta.

Trei șomeri din Chișinău cu donații de 44950 lei 

În lista donatorilor pentru Partidul Nostru ne-au atras atenția și trei șomeri din Chișinău. Aceștia au donat câte aproape 45 de mii de lei și au indicat că banii provin din vânzare de mașini sau imobile. Am încercat să-i găsim, dar nu ne-a reușit.

Ghenadie Dochitcu a indicat în actele de la CEC că are domiciliul într-un bloc de pe strada Muncești. Bărbatul,  însă, nu a indicat numărul apartamentului. Am stat de vorbă cu câțiva oameni care locuiesc acolo, însă nimeni nu-l cunoaște pe sponsorul lui Usatîi.     

Serghei Ilicov a avut aceeași tactică. Acesta a evitat să indice în acte numărul apartamentului în care ar avea domiciliu. Am fost la blocul situat pe strada Nicolae Costin, dar nu l-am găsit.      

Din apartamentul situat pe strada Valea Trandafirilor, indicat drept domiciliu de Sergiu Moisei, un alt sponsor al formațiunii lui Usatîi, ne-a răspuns o femeie care stă acolo în chirie. Aceasta nu-l cunoaște pe Moisei. Actele consultate ulterior de reporterul Cutiei Negre arată că apartamentul a fost în proprietatea lui Moisei, dar l-a vândut cu patru ani în urmă.

Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, crede că legislația ce vizează sponsorizarea campaniei electorale este bună, dar are pe alocuri câteva carențe de care se folosesc politicienii pentru a-și finanța campania din surse netransparente.

Din punctul meu de vedere, noul Cod Electoral și prevederile acestuia, în special capitolul 5, care este destinat finanțării campaniilor electorale și a grupurilor de inițiative, este bine elaborat și eu cred că este suficient ca să asigure transparența în campania electorală. Dar legea conține anumite carențe. Dacă ne uităm la statistici, vedem că 80% din cheltuielile pe care le declară partidele, sau chiar mai mult, vin de la bugetul de stat.  Deci, în țara noastră, oamenii nu sunt foarte pregătiți să susțină partidele politice. Atunci o parte din partide recurg la metodele la care v-ați referit cu donatori fictivi și așa mai departe. Nu trebuie să ne facem iluzii.

Noi ne amintim, de exemplu, campania din 2010, când la Partidul Comuniștilor, care guvernase până atunci, s-a descoperit că oameni care nu au domiciliu, oameni foarte săraci ar fi donat 200 de mii de lei Partidului Comuniștilor. Au mers colegii voștri jurnaliști, s-au întâlnit cu familia respectivă, oamenii au strâns din numeri și au spus că nu au așa bani. Noi nu avem cu ce trăi, nu avem unde trăi. Ce a urmat după asta? A urmat înregistrarea în Parlament a unui proiect de lege și autor a fost renumitul nostru compatriot Vlad Plahotniuc, care propunea ca finanțarea să fie liberalizată, iar oamenii care dispun de resurse financiare să poată dona partidelor milioane de lei. Atunci legea nu a fost adoptată. Dimpotrivă, în 2019, după ce la guvernare a venit blocul ACUM împreună cu Partidul Socialiștilor, au fost introduse modificări în legislația electorală care prevede dimpotrivă scăderea pragului de donații până la câteva salarii minime, tocmai pentru a nu permite ca așa numiți saci de bani să finanțeze campaniile electorale.

11 angajați la grădiniță, sponsorii Partidului Nostru

Chiar dacă municipiul Bălți este considerat orașul de suflet al lui Renato Usatii, cea mai bună mobilizare în susținerea financiară a Partidului Nostru  la parlamentare a fost în orasul Glodeni. Primară a localității este Stela Onuță, membră a partidului, aleasă deputată. Din respect pentru ea, în Glodeni, pentru Partidul Nostru au donat bani de la angajații primăriei, până la bucătărese din grădiniță.  

Cea mai mare mobilizare a fost la grădinița Nr.4 unde 11 angajați au adunat peste 85 de mii de lei pentru formațiunea lui Renato Usatîi. În listă am găsit bucătărese, care au donat peste 5 mii de lei fiecare, o asistentă medicală și un paznic cu donații de 9 mii de lei. O educatoare a vărsat în contul de campanie 10500 lei, iar directoarea grădiniței – 15 mii de lei. Toate donațiile au fost făcute cu bani cash și în aceeași zi, pe 8 septembrie.

Pe teritoriul grădiniței nu am putut intra. Poarta era încuiată cu lacăt, pentru a limita accesul străinilor în instituție. A ieșit însă directoarea să afle de ce îi căutăm și ne-a oferit explicații ce vizează donațiile.

Discuție între Elvira Scobioală și reportera TV8:

-        Am susținut Partidul Nostru pentru că doamna primar ne ajută și e alături de noi întotdeauna. Ne-a donat mai multe terenuri de joacă care au fost pentru beneficiul nostru. Doamna primar face multe lucruri pentru orășelul nostru și o susținem.

-        Voiam să concretizez. Am observant că 11 persoane din instituția pe care o conduceți au donat. Cunoașteți despre asta?

-  Cred că fiecare în particular a mers și a făcut declarațiile, nu pe teritoriul instituției. Eu nici nu am știut, pe urmă am aflat din alte surse. Eu n-am făcut nicio agitație, că nu am dreptul legal.

- Ați transferat bani sau ați dat cash?

- Nu, nu, cash.

- De ce ați donat cash, de obicei e mult mai ușor prin transfer.

- Fiecare are dreptul să decidă cum face. Telefonul nu era atunci cu mine și așa a fost.  

Din cei 10 subalterni din lista sponsorilor de campanie, directoarea ne-a trimis la poartă doar o bucătăreasă să vorbească despre donația de 5600 lei pe care a făcut-o pentru Partidul Nostru.

Discuție între Ecaterina Șereptica și reportera TV8:

- Eu cred că această informație este confidențială. Nu aș vrea să pronunț suma.

 - V-a spus cineva să donați?

 - Nu, asta e părerea mea. Ei au făcut foarte mult pentru noi și noi am decis așa.

- „Ei” asta cine, partidul?

– Partidul însuși, ei au făcut multe și pentru bucătărie. Au făcut multe și pentru grădiniță.  Așa am donat din toată inima.

– Adică, nimeni nu a făcut agitație?

- Nu, nici într-un caz. Eu mă strădui să nu fac agitație pentru niciun partid. Asta e doar părerea mea.

- Dar salariul dvs vă permite să donați?

- Cu fiecare an, ei fac tot posibilul ca să ne permitem. Am fost personal și am donat cash.   

- Țineți minte perioada, în ce lună sau săptămână Aați donat?

- Nu, atât de repede zboară timpul că eu nici nu atrag atenția. Stimăm foarte mult Primăria că face foarte multe pentru noi.

Angajații Primăriei Glodeni, sponsori generoși

Primăria orașului Glodeni este condusă de Stela Onuțu, deputata aleasă din partea Partidului Nostru. Din echipa sa d ela Primărie 6 funcționari au sponsorizat campania electorală a partidului. Cea mai mare sumă, 14 mii de lei, a donat-o Tatiana Galer, specialistă în planificare în cadrul Primăriei.

- Dacă sincer, nu prea aș vrea să vorbesc. - De ce? Măcar să ne spuneți ce v-a motivat să donați? De ce ați donat? - Cred că o să mă abțin de la careva comentarii. Nu vă supărați, nu vreau să intru în detalii. - Măcar să ne spuneți, ați donat sau ... ? - Da, a fost o donație, în dependență de cât consideră fiecare suma mare, mică. - Dar ce sumă dvs ați donat? - Tot nu vreau să ies cu așa declarații. - V-a îndemnat poate cineva să donați? - Nu, a fost propria inițiativă. Nu, nu, a fost totul… MUSCA - Dar măcar să ne spuneți în ce perioadă ați donat? – Acum, anul acesta. - Anul acesta când? O lună în urmă, două luni în urmă? - Undeva, cred, vara. MUSCA Asta e tot. Cred că am spus prea multe decât mi-aș fi dorit să zic.

Viceprimarul de Glodeni a fost mai deschis în discuția cu noi.

Discuție între viceprimarul Ruslan Ungurean și reportera TV8:

- În campania electorală am făcut donații pentru Partidul Nostru în sumă de 10 mii de lei. Donații am făcut din respect și susținere a partidului dat.

- Sunteți membru al partidului?

- Nu. Sunt un susținător al partidului și am hotărât să donez suma respectivă. Susținerea pe care o am din partea partidului dat, în special a domnului Renato Usatîi, am un respect anume pentru el prin faptul că în perioada de timp, din 2015 până prezent, a ajutat orașul nostru cu tehnică, cu diferite donații în amenajarea orașului.Asta a fost așa o discuție că ar fi nevoie de o susținere, dacă aș fi deschis. Am spus că da.

- Cineva din partid v-a zis?

- Nu neapărat din partid, așa de la colegi, prieteni, am discutam după orele de lucru.

- Mai mulți angajați ai primăriei dumneavoastră au donat pentru acest partid și vreau să întreb dacă aceasta a fost o donație de echipă. A fost o discuție împreună cu angajații primăriei să donați toți împreună?

 - Nu a fost o donație de echipă. Prima dată aud că și alții colegi au fost donatori.

O donație egală cu cea a viceprimarului,10 mii de lei, a făcut și șoferul Primăriei din Glodeni.

Discuție între reportera TV8 și  Veaceslav Neamțu:

- Ce sumă dvs ați donat?

- Nu-i secret, dar nu vreau să o spun.

- Dar cunoașteți perioada în care dvs ați donat banii?

- Eiii, nu mai țin minte.

- Dar nu a fost un îndemn din partea colegilor să faceți această donație?

- Nu. Eu din 2015 sunt cu partidul.

- Sunteți membru de partid sau nu?

- Sunt membru.

Contrar celor declarate, bărbatul nu figurează ca membru de partid în lista donatorilor.

De la Primărie am mers la Spitalul Raional din Glodeni unde două asistente medicale și o infirmieră au donat Partidului Nostru câte 10 mii de lei. Nu le-am găsit la locul de muncă, dar am reușit să discutăm la telefon.

Asistenta medicală Ionela Șelegheda ne-a declarat că a donat bani din respect față de primărița din Glodeni. Banii i-ar fi dus cash la sediul formațiunii din localitate.

Iar infirmiera Ludmila Grosu s-a încurcat în declarații.

- Ce sumă de bani dvs ați donat?

- 500 de lei.

- Ați făcut un singur transfer?

– Da.

 - Dvs sigur ați donat 500 de lei, pentru că în listă figurați că ați donat 10 mii de lei.

 – Până când  5 mii s-au dus, 500 și pe urmă iar s-au dus.

 - Ați donat mai întâi 500 și apoi 5000  mii?

- Da. 

- Atunci iese 5500, nu 10000 de lei. Sau totuși ați donat 10 mii și ați făcut mai multe transferuri?

- Mai multe transferuri. Eu mai multe am făcut.

- Dar salariul dvs de infirmieră v-a permis să faceți această donație?

- Da.

- Ce salariu dvs aveți?

- Nouă, zece mii.

- Deci dvs. un salariu l-ați donat acestui partid?

- Da. 

- I-ați donat cash sau prin transfer?

- Prin transfer. 

– Dar mai țineți minte în ce perioadă ați făcut transferul?

– Deja aici nu-ți pot spune.

Femeia a fost prinsă cu minciuna. După ce ne-a spus că a donat doar 500 de lei pentru Partidul Nostru, la final a vorbit de câteva transferuri. Totuși, în lista donatorilor publicată de CEC, Ludmila Grosu figurează cu o singură donație de 10 mii de lei, făcută în numerar. 

193 mii lei de la firma unei candidate la parlamentare

În emisiunea precedentă v-am arătat că partidul aflat la guvernare a beneficiat în campania electorală de un suport  financiar considerabil din partea business-ului, acumulând donații de aproape 4 milioane de lei de la 60 de companii. În cazul Partidului Nostru, situația e total diferită. O singură firmă a donat formațiunii 193 de mii de lei. Iar câțiva oameni de afaceri au sponsorizat campania lui Renato Usatîi cu sume ce se apropie de 100 de mii de lei. 

Pe 5 septembrie, compania BPO SOFTWARE SOLUTIONS a virat în contul electoral al Partidului Nostru 193200 lei. Firma aparține Nataliei Băleanu, candidată la parlamentare pe locul 14 în lista lui Renato Usatîî.  Compania, specializată în domeniul IT, declară în rapoarte că nu a avut anul trecut niciun angajat. În schimb, a avut profit din activitate peste un milion de lei.

Întrebată despre donația din companie pentru Partidul Nostru, Natalia Băleanu a răspuns scurt: „Suma este mare, dar am considerat că trebuie să contribui, din cauză că am fost candidată pe lista partidului”.

Un alt sponsor al partidului lui Renato Usatîi în parlamentare a fost Oleg Babii, fondatorul companiei  BPM-TRADE, un mare jucător pe piața deșeurilor de metale. Firma a fost acuzată în anii precedenți că ar încerca să monopolizeze piața, în detrimentul companiei de stat Metalferos. Pe 3 septembrie, Oleg Babii a donat Partidului Nostru 96 de mii de lei.

Aceasta e alegerea mea și gata. Vă rog să mă scuzați. Eu nu sunt o persoană publică și nu vreau să răspund”, ne-a declarat Oleg Babii la telefon.

Sponsor comun cu blocul ALTERNATIVA

Alte 93 de mii de lei au ajuns la Partidul Nostru de la Alexandr Kilovatîi, coproprietarul companiilor „Leutis” și „Tower Group”, care dețin mai multe centre comerciale în Chișinău. În primul episod al investigațiilor noastre despre sponsorii campaniei electorale, v-am povestit că 9 angajați ai firmelor lui Alexandr Kilovatîî au făcut donații pentru Blocul Alternativa. Nu am reușit să-l găsim pe Kilovatîi pentru comentarii.

Ne-a atras atenția și o altă firmă care apare de mai multe ori în raportul depus la CEC de Partidul Nostru. 7 persoane ce lucrează la AMG-Prom SRL au sponsorizat campania cu 71 de mii de lei. Donațiile au fost făcute în aceeași zi cu bani cash.

SRL AMG-Prom a câștigat licitații publice și nu are dreptul să facă donații pentru partide în calitate de persoană juridică. Potrivit datelor consultate de reporterul Cutiei Negre, în ultimii ani, firma a câștigat tendere de peste 8 milioane de lei la Chișinău Gaz.

Unul dintre coproprietarii firmei AMG-Prom susține că nu știe nimic despre donațiile făcute de angajații săi pentru Partidul Nostru. 

Discuție între Evghenii Crainîi și reportera TV8:

- Compania noastră se găsește pe lista donatorilor?

 - Șapte angajați ai companiei dvs au donat Partidului Nostru.

- De unde să știu eu?

 - Deci, dvs nu cunoașteți?

- Idee nu am. În genere, am rămas în șoc că cineva de la noi donează. Noi, în afară de biserici, nu donăm nimănui. Eu nici nu știam că la mine oamenii pot să doneze unor partide. Eu doar nu merg cu ei de mânuță să văd ce fac. Eu doar am spus că noi putem dona doar pentru biserici, mai mult nimănui. 

Abordat de câteva ori la Parlament, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a evitat să ne răspundă la întrebările legate de sponsorii săi de campanie.

Pensionari și zilieri în lista de sponsori ai Blocului Patriotic

De la Partidul Nostru trecem la Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. În campania electorală pentru parlamentare, blocul a primit donații de la 270 de persoane. În total, 2,8 milioane de lei. Din lista sponsorilor lipsesc liderii partidelor și deputații care și-au păstrat fotoliile în Parlament. În schimb, au donat zeci de aleși locali, pensionari sau oameni care prestează muncă sezonieră.

În lista donatorilor pentru Blocul Patriotic am numărat 24 de pensionari. Majoritatea au donat câte 10 mii de lei. Pe unul dintre ei, Constantin Jomir, l-am găsit în satul Costești, raionul Ialoveni. Pe 10 septembrie, bărbatul a transferat în contul electoral al blocului aproape 10 mii de lei. Bărbatul a refuzat să ne spună ce l-a motivat să susțină financiar un concurent electoral și ne-a închis poarta în față.

O donație similară a făcut și Valentina Menzarari, o pensionară din satul Negrești, raionul Strășeni. Când am întrebat-o, femeia a negat donația. „Nu am făcut. Poate nu țin minte”, a comentat aceasta.  

Circa 65 de mii de lei au ajuns în contul electoral al Blocului Patriotic de la 7 persoane care prestează muncă sezonieră. Banii însă au fost rambursați, potrivit unui registru publicat de CEC. Iar o donatoare s-a ales și cu amendă. CEC-ul a stabilit că aceasta nu a avut venituri suficiente anul trecut pentru a face o astfel de donație.

Întrebat cum au ajuns zeci de pensionari și zilieri să fie sponsori de campanie, Igor Dodon a avut un răspuns scurt.

Eu cred că fiecare persoană care a făcut donații pe contul electoral al blocului poate să-și justifice veniturile și va merge cu justificările la CEC, așa cum a fost și anterior. Noi am mai avut astfel de cazuri și după aceea am justificat și am clarificat lucrurile”, a precizat Dodon.

Aleșii locali din PSRM, generoși cu partidul

Au contribuit financiar la campania electorală a Blocului Patriotic și 28 de primari, care au donat sume cuprinse între 5 și 20 de mii de lei. Cel mai generos a fost Mihail Slimovschi, primarul satului Trifănești din raionul Florești.

Am donat pentru Partidul Socialist. Eu de când m-am născut am fost octombrel, pioner, comsomolist de partid și pe urmă m-au depolitizat. Când am participat la conflictul armat de pe Nistru m-a depolitizat poliția. Cum susțin alții alte partide, așa susțin și eu partidul meu.  Am carnetul de membru de comunist, dar susțin Partidul Socialiștilor”, și-a argumentat decizia primarul de la Trifănești. 

Și zeci de angajați din consiliile raionale și locale au pus umărul la campania electorală a Blocului Patriotic. Unii au făcut donații chiar cu încălcarea legii.  De exemplu, membrul Partidului Socialiștilor, Dumitru Dragancea, consilier în Consiliul Raional Călărași, dar și în Consiliul Local al satului Sipoteni, a transferat pe contul de campanie al blocului  aproape 10 mii de lei. CEC i-a aplicat o amendă consilierului după ce a constatat că donația sa a depășit cu peste 3 mii de lei plafonul admis de lege. Consilierul nu a vrut să vorbească despre donația pe care a făcut-o în campanie.

Jumătate din suma de 20 de mii de lei pe care a donat-o președintele raionului Dodndușeni,Valentin Cebotari, a fost rambursată.

 - Cunoașteți din ce motiv au fost întorși banii?

- Pentru că s-au trimis de două ori. A fost făcută o eroare și s-a luat de două ori câte 10 mii. Eu nu am apăsat unde trebuie.

- Ce v-a motivat să donați pentru acest bloc?

- Ei m-au susținut în campanii. Eu am fost toată viața de stânga, întâi cu Vladimir Nicolaevici, pe urmă cu Igori Nicolaevici. De aceea, eu socot că ei m-au susținut când a trebuit și eu trebuie să am un aport oarecare când este nevoie. Când am avut nevoie, ei au mers lângă mine, m-au susținut în campaniile care le-am avut eu, opt campanii, de fiecare dată. Trebuia și eu odată și odată să ajut.

- Împreună cu dvs au mai donat și alți subalterni ai dvs din Consiliu. Vreau să vă întreb dacă ați organizat.

 - Nu cunosc. Asta  trebuie cu președintele organizației teritoriale să vorbiți, nu cu mine.    

Angajații unui consilier din Ungheni, amendați de CEC   

Un consilier raional din Ungheni, membru al PSRM, Pavel Chilcevschi, a făcut două donații pentru Blocul Patriotic în sumă de aproape 20 de mii de lei. Bărbatul este proprietarul companiei PRINTCOMP, pe care am observat-o în registrul cu donații. Trei persoane angajate la această firmă au sponsorizat campania cu peste 49 de mii de lei.

Igor și Valeria Caroli, angajați la firmă în funcția de mecanic și, respectiv, cusătoreasă, au donat câte 19600 lei. Cei doi au fost amendați de CEC după ce s-a constatat că nu au avut venituri suficiente pentru donații.  Consilierul socialist din Ungheni a refuzat să dea explicații despre donațiile făcute de angajații săi.

Mulțumesc mult, dar nu vreau să dau interviu”, ne-a spus scurt consilierul socialist și a întrerupt apelul telefonic.

Dacă în raioane aleșii locali s-au mobilizat pentru a susține campania electorală a Blocului Patriotic, la centru nu s-au adunat donații. Printre sponsori nu se regăsesc persoanele din conducerea partidelor și nici deputații care și-au păstrat fotoliile din Parlament. Igor Dodon are o explicație.

În primul rând, fiecare donator trebuia să corespundă unor criterii. Eu nu am făcut această analiză, dar probabil ei au fost donatori în campania prezidențială și nu puteau să fie donatori și acum. Nu cunosc detalii. Nu au fost niciun fel de indicații în acest sens să nu facă donații. Din câte cuosc au contribuit destul de mult comuniștii. Noi chiar avem o structură fiecare cum a contribuit. Noi am repartizat contribuțiile conform cotelor din listele electorale. Socialiștii minimum 50 %, așa a fost și în lista electorală. Comuniștii - 25%, Doamna Irina Vlah 20% și dl Tarlev 5%, practic asta trebuia să fie și contribuția”, a explicat Igor Dodon.

Fostul ministru de Interne cu soția au donat 40 mii lei

Doar doi deputați ai Blocului Patriotic au făcut donații în campania electorală. Ala Pilipețcaia și Pavel Voicu au transferat câte 10 mii de lei. De asemenea, soția fostului ministru de Interne, Stela Voicu, angajată la compania de pază PREMIUM SECURITY GROUP, a sponsorizat campania cu 30 de mii de lei.

Discuție între Pavel Voicu și reportera TV8:

-        Eu îmi pot permite această donație, fiindcă o perioadă îndelungată am fost membru al diasporei. Am fost director general la o uzină metalurgică în România. Am resursele necesare și am considerat că putem  să oferim aceste donații pe care le-am făcut.

-        Munca în diasporă a fost după ce ați plecat din funcția de ministru?

-         Nu. Asta a fost din 2012 până aproape în 2016.

-        Să înțeleg că donațiile au fost făcute din rezervele pe care le-ați avut?

-        Și rezervele pe care le am, dar și bugetul pe care îl deține familia.

Vasile Tarlev, președintele Partidului Viitorul Moldovei, parte a Blocului Patriotic, susține că nu a făcut personal donații în campania electorală, pentru că nu a fost o necesitate.

-        Noi am participat din partea Partidului Viitorul Moldovei din posibilitățile financiare la contul Partidului Viitorul Moldovei și am achitat, de aceea uitați-vă mai bine.

-        Dvs ca persoană fizică, mă refeream, de ce nu ați făcut donații?

-        Nu a fost necesitatea și nu am avut posibilitate.

-         Cineva din rude, din susținătorii dvs au contribuit la campanie?

-        Susținătorii, da! Banii în contul Partidului Viitorul Moldovei au venit de la susținători.

-        Dvs ați făcut donații în alte campanii, poate la prezidențiale?

-        Personal, la direct, nu am făcut, dar la contul partidului, da!

-        Dvs cu cât ați contribuit la contul partidului.

-        În măsura salariului și a legislației și a plafonului?

-        Care e suma?

-        Este în declarația mea către organele de drept. Ăsta e un secret al meu personal. Care e problema?

-        Rudele dvs nu au vrut să vă susțină în campanie? Fiicele dvs au companii.

-        Pentru mine a fost important să fie alături de mine rudele și prietenii și să nu fie împotrivă, dar să voteze „pentru”. Probabil e una dintre cele mai mari susțineri. Nu întotdeauna fac banii tot.

-         Mă așteptam să vedem SRL-urile fiicelor dvs. în listă.

-        Nu, noi nu încurcăm una cu alta. Ei au afacerile lor, familiile lor. Eu țin mult la relațiile noastre. 

Liderul organizației „Inima Moldovei” din Bălți: „Dodon o să-mi întoarcă banii”

Din echipa Partidului Inima Moldovei, o altă componentă a Blocului Patriotic, exclusă mai târziu de CEC din cursa electorală, au făcut donații pentru campanie doar două persoane ce aveau locuri pe lista blocului la parlamentare. Victor Topal a transferat 16 mii de lei, iar Alexandru Tuceac - 96 de mii de lei.

Tuceac este liderul Organizației Teritoriale a Partidului Inima Moldovei din Bălți[1] . Are o afacere în domeniul reparațiilor de mașini și comerț cu piese auto și este directorul Clubului de Hipism şi Cultură Fizică pentru Tineret şi Copii din Bălți. În 2014, Alexandru Tuceac a fost condamnat de Judecătoria Bălți la 6 ani de închisoare, pentru că a răpit o persoană și a obligat-o să muncească la clubul de hipism pe care îl administrează. Un an mai târziu, Curtea Supremă de Justiție a dispus suspendarea condiţionată a pedepsei pe un termen de probă de 3 ani.

Pe lista inițială la parlamentare a Blocului Patriotic, Alexandru Tuceac a fost pe locul 40. Pe lângă donația de 96 de mii de lei pe care a făcut-o pentru campanie, Tuceac a oferit și servicii de transport blocului electoral. CEC a constatat că, adunate, cele două donații au depășit plafonul admis de lege și i-a aplicat lui Tuceac o amendă.

Discuție între Alexandru Tuceac și reportera TV8:

-        Sunt banii mei și îi gestionez cum vreau. Eu pentru tot ce fac răspund personal. Nu am nevoie de consilieri. 

-        Adică v-ați permis să donați 96000 lei?

-         Da, chiar am plătit și amendă. Pe voi vă interesează. Aceștia sunt banii mei. Eu pot să-i dăruiesc. Ce vreau aceea fac. Eu câștig legal banii, de aceea sunt în drept să fac ce vreau cu ei. Eu am donat înainte să fie exclus (n.r. Inima Moldovei).

-        După ce a fost exclus partiduș, nu v-a părut rău de suma donată?

-        Care-i diferența? Îmi puteți întoarce banii? Pe domnul Dodon să-l rog să-i întoarcă?

-         Se poate de întrebat și pe dl Dodon.

-         O să-l prindem și o să-l întrebăm. 

Pe întreaga campanie electorală, Blocul Patriotic a avut doar câteva donații în sume mari. Banii au fost virați de angajații unor companii private ce activează în domeniul IT. Doi programatori ai firmei „Galexstudio” au donat câte 96 de mii de lei. Compania crează site-uri pentru agenți economici și a câștigat câteva licitații publice pentru dezvoltarea unor baze de date la instituții medicale.

Am sunat la compania „Galexstudio” pentru a-i căuta pe cei doi programatori sponsori ai Partidului Nostru, dar nu am reușit să vorbim cu ei. Un angajat al firmei a promis că discută cu directorul și ulterior vom fi contactați, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Conexiuni cu businessmani din „lista neagră” a SIS

Un alt programator, Vladimir Ocnean, a transferat în contul electoral al Blocului Patriotic 50 de mii de lei. Iar alte 25 de mii au ajuns în bugetul de campanie de la Aliona Coroi, manager al companiei „IT Program Corp”. Această firmă s-a numit anterior „UNITABACCO” și îi aparține controversatului om de afaceri Alexandru Vîlcu. Compania a participat în 2019 la concursul de privatizare a Tutun CTC. Numele lui Vîlcu a fost inclus de SIS în așa-numita „listă neagră” a afaceriștilor afiliați lui Vladimir Plahotniuc.

Vladimir Ocnean și Aliona Coroi sunt asociați astăzi în compania „Investment Partners”, care i-a aparținut până în 2021 lui Sergiu Talpă. Un afacerist cu nume similar se regăsește tot în lista SIS persoanelor afiliate lui Plahotniuc. Talpă a fost administratorul unei companii din Cipru, fostă acționară la „Bass Systems”, care a câștigat tendere publice de sute de milioane de lei în perioada guvernării Partidului Democrat și apoi acuzată de spălare de bani prin offshore-uri.

Discuție între Aliona Coroi și reportera TV8:

-        Acestea sunt preferințele noastre. Noi suntem pentru acest partid. Noi pentru el am votat, de aceea și i-am ales.

-         Dvs împreună cu dl Vladimir ați decis sau asta e doar o coincidență că vă aflați pe aceeași listă?

-        Noi suntem într-un birou. Am comunicat și am decis să facem asta.

-        Dar dvs cunoașteți personal pe cine dintre persoanele care au fost pe lista acestui bloc la parlamentare sau pur și simplu sunteți simpatizanți ai blocului?

-        Pur și simplu.

-        Mă puteți ajuta să iau legătura cu dl Vladimir sau poate e alături de dvs să-i transmiteți receptorul?

-        În acest moment nu este alături de mine, dar dacă-i găsiți numărul, sunați-l!  Eu nu vă transmit numărul lui. 

Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație ADEPT și-a amintit cum au evoluat de-a lungul anilor metodele de finanțare a campaniilor electorale. Deși apreciază modificările care s-au făcut în șegislație, Boțan consideră că există soluții pentru a îmbunătăți situația, dacă am urma practica unor state europene.

 „Finanțarea partidelor adesea a fost ilegală și a început cu cumpărarea voturilor, cu mituirea cetățenilor. Inițial, în anii 90, prin metode foarte simple, vă amintiți poate lozinca „Votez pentru orez”. Deci, partidele care erau, în special cele de guvernare și aveau ceva resurse, în ajunul alegerilor, făceau cadouri cetățenilor: o sticlă de ulei, două sticle de hrișcă, un pachet de zahăr și așa mai departe. Asta a fost anii 90. Mai aproape de anii 2000 au venit alte metode de susținere a alegerilor, pentru că deja au apărut oameni relativ înstăriți din business și mituirea, dacă putem spune așa, a cetățenilor, prin servicii de agrement, concerte și așa mai departe, a intrat în vogă. După care a venit altă etapă, constituirea fundațiilor de caritate. Liderii politici deveneau șefi de fundații și așa mai departe. Următoarea etapă a fost atunci când lideri de partid au devenit proprietari ai unor holdinguri media și activitățile de caritate erau însoțite de reclamă la televizor. Ne amintim de Edelweiss, de Fundația Miron Șor, Pentru Orhei, fundația primei doamne „Din Suflet”, fundația „Soluția” și așa mai departe. Toate aceste lucruri, noi le-am trecut și s-au găsit soluții pentru ele. A fost modificată legislația. Deja nu se mai permite organizarea concertelor în campanie electorală.

Am văzut ultimele modificări la legislație care au avut loc în vară anului curent. Persoanele care sunt obligate să facă declarații de venituri și interese pot face acte de caritate, dar nu au dreptul să le reclameze. Așa cum scrie Biblia, mâna dreaptă nu trebuie să știe ce face mâna stângă. Deci vedem că lucrurile au evoluat. Deci, toate aceste lucruri noi le-am văzut. Autoritățile au încercat să le corecteze. Undeva au reușit, undeva nu prea bine, pentru că, partidele politice oricum  încearcă să găsească metode. Cred că această problemă poate fi soluționată prin dialog, prin discuții. Și sigur că au fost tot felul de propuneri. De exemplu, ca Republica Moldova să îmbrățișeze modelul german, unde banii de la bugetul statului, pentru a nu lăsa sacii cu bani să influențeze alegerile, sunt puse în trei coșuri. Un singur coș este compensatoriu, dacă îi putem spune așa. Dintr-un coș se achită partidele politice proporțional cu numărul de voturi. Din alt coș, proporțional cu cantitatea de bani pe care partidele sunt capabile să le acumuleze de la susținătorii săi prin cotizații. Și al treilea coș este proporțional cu capacitatea partidelor de a convinge, hai să spunem, business-ul, cetățenii să facă donații. Și atunci ai o varietate mai mare și poți motiva eventualii contribuitori la finanțarea partidelor să susțină un partid sau altul.

/VIDEO/ Cu Sens: Fețele nevăzute ale lui Vladimir Plahotniuc - la Cutia Neagră PLUS
/VIDEO/ Sponsorii guvernării. Directori de firme „abonate” la banii publici și afaceriști vizați în rapoarte SIS au donat bani pentru PAS
/VIDEO/ Investigație Cutia Neagră PLUS. Blocul „Alternativa”: Campanie pe banii bugetarilor
ЛЭП Вулканешты–Кишинёв почти готова: установлена последняя опора, запуск ожидается весной
ЛЭП Вулканешты–Кишинёв почти готова: установлена последняя опора, запуск ожидается весной
Гордон нашёл параллели между Шором и Медведчуком: Разворовали российские деньги, доложили, что все схвачено, и... проиграли
Гордон нашёл параллели между Шором и Медведчуком: Разворовали российские деньги, доложили, что все схвачено, и... проиграли
Глава МИД о реинтеграции Приднестровья: Нет никакого секретного плана. Мы публично объявим, если появится решение
Глава МИД о реинтеграции Приднестровья: Нет никакого секретного плана. Мы публично объявим, если появится решение
Гордон о мирном плане США: Документ в таком виде не примут никогда
Гордон о мирном плане США: Документ в таком виде не примут никогда
Дипломатические отношения между Молдовой и Россией фактически заморожены. Попшой: Мы не можем игнорировать войну
Дипломатические отношения между Молдовой и Россией фактически заморожены. Попшой: Мы не можем игнорировать войну

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktokCorruption modal

© 2025 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.