Admiterea Republicii Moldova în Uniunea Europeană până la sfârșitul acestui deceniu este un obiectiv dificil, dar realizabil, consideră șefului Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks. Invitat la emisiunea „Новая неделя” de la TV8, diplomatul a declarat că totul depinde de acțiunile autorităților după alegerile parlamentare - dacă vor continua reformele sau, treptat, vor opri procesul.
Diplomatul a menționat că până la finalul mandatului actual al Comisiei Europene, Moldova ar putea trece la etapa finală a procesului de aderare, iar intervalul dintre 2028 și 2030 poate fi privit drept perioada de ratificare a documentelor de aderare. Totuși, totul depinde de viteza și corectitudinea reformelor.
„Este un obiectiv mare și ambițios și, în același timp, greu de atins. Dacă ne uităm la modul în care a decurs procesul până acum, aș spune că este dificil, dar posibil să parcurgem acest drum într-un ritm rapid. Multe vor depinde de viitorul Parlament și, cu atât mai mult, de viitorul Guvern. Va exista aceeași determinare în poziția că Moldova trebuie să continue cu pași rapizi către aderarea la Uniunea Europeană?
Deoarece, la fel ca în ultimii patru ani, procesul va fi legat de reforme dificile și dureroase, îmi pot imagina că unii politicieni ar putea fi tentați să lase deoparte chestiunile complicate”, a subliniat Mazeiks.
Potrivit acestuia, cel mai greu pentru Republica Moldova a fost să implementeze trei reforme: în energetică, în justiție și reforma administrativ-teritorială. Progresele sunt deocamdată inegale, în domeniul energetic lucrurile merg foarte bine, în justiție sunt doar parțiale, iar în privința transformării administrațiilor locale aproape că nu există avansări.
„Când am început mandatul, Moldova depindea 100% de Federația Rusă în domeniul energetic. Acum malul drept nu mai depinde deloc de Rusia. Faptul că în criza de la începutul acestui an a fost afectată doar regiunea transnistreană, dar nu și malul drept, cred că este un bun indicator al progresului.
În prezent, malul drept al Moldovei obține, în medie, 23% din consum din surse regenerabile de energie. Progresul este semnificativ, dacă luăm în calcul că acum patru ani era doar 3%. În această direcție țara a avansat bine, în pofida dificultăților majore. Din partea noastră am susținut - am oferit compensații pentru populație”, a explicat Mazeiks.
A doua reformă foarte importantă, dar extrem de complicată, este reforma justiției, consideră Mazeiks. Diplomatul a subliniat că la Bruxelles se înțelege cât de dificilă este și se apreciază pozitiv progresul de la Chișinău. Este esențial ca procesul de vetting să nu se oprească după alegeri și ca reformele să continue după formarea noului guvern.
„Pentru a obține un sistem de justiție eficient trebuie dus până la capăt procesul care deja este în desfășurare. Există un calendar cu ceea ce urmează să fie realizat până la sfârșitul anului viitor, dar finalizarea vetting-ului nu înseamnă că totul va fi bine «pentru totdeauna». Încă este devreme de tras concluzii, dar rezultatele mă încurajează”, a dat asigurări invitatul emisiunii.
În ceea ce privește reforma administrațiilor publice locale, ambasadorul a menționat:
„În Moldova există multe localități mici cu autorități locale proprii. Pentru noi nu este o problemă de cifre, câți oameni trăiesc acolo, ci o problemă de eficiență și calitate a serviciilor pe care autoritățile le pot oferi. Am fost în locuri unde există administrație locală pentru 2.700 de oameni. Și mi s-a spus că, fără sprijin extern, nu pot organiza nici măcar o cantină socială pentru 57 de persoane. Pur și simplu nu există locuri de muncă și bani. Întrebarea este: ce poate face o asemenea administrație mică pentru locuitorii ei, fără resurse?
De ce e important de soluționat? Când Moldova va deveni stat membru al Uniunii Europene, multe proiecte vor fi implementate prin intermediul administrației locale și îmi este greu să îmi imaginez cum ar putea face asta o administrație pentru 1000 de oameni. De aceea sper ca în viitor să se lucreze la consolidarea administrațiilor locale”.
El a remarcat că Guvernul trebuie să poarte discuții cu locuitorii și cu autoritățile locale, explicându-le ce beneficii și ce resurse vor putea obține în cadrul unei administrații mai mari.
TV8.md amintește că atât Republica Moldova, cât și Ucraina au depus cererile de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, ambele țări au obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană. În 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.
La finalul lunii aprilie, comisara Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană ia în calcul un posibil „decuplaj” între Republica Moldova și Ucraina în procesul de aderare la blocul comunitar, din cauza opoziției constante a Ungariei față de candidatura Kievului. Mai exact, Ungaria cere garanții suplimentare pentru drepturile minorității maghiare din regiune. Iar la scurt timp, a scris pe X că cele două țări urmează să deschidă „simultan și cât mai curând posibil” primul cluster de negocieri pentru aderarea la UE.
Obiectivul național al Republicii Moldova este de a adera la comunitatea internațională până în anul 2030. Într-un interviu exclusiv pentru TV8, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat că scopul este sută la sută realist dacă sunt accelerate procesele de reformă.
Pe 12 mai, președinta Maia Sandu a declarat la „Новая неделя” că există șanse ca Republica Moldova să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027.
Ulterior, Parlamentul European a adoptat un raport în care laudă „angajamentul exemplar” al Republicii Moldova de a progresa în procesul de aderare la UE. În document, eurodeputații evidențiază că relațiile Moldova-UE au intrat într-o nouă etapă, în contextul în care cooperarea s-a intensificat, iar autoritățile de la Chișinău fac eforturi susținute pentru a alinia legislația națională la cea comunitară.




























































