Premiul Nobel pentru Fizică 2025 a fost acordat marți de Academia Regală Suedeză de Științe cercetătorilor John Clarke, Michel H. Devoret și John M. Martinis, „pentru descoperirea tunelării cuantice macroscopice și cuantificării energiei într-un circuit electric”. Potrivit comitetului Nobel, această realizare deschide noi direcții în dezvoltarea tehnologiilor cuantice de ultimă generație, precum criptografia, computația și senzorii cuantici.
„O întrebare majoră în fizică este dimensiunea maximă a unui sistem care poate demonstra efecte mecanice cuantice. Laureații Premiului Nobel din acest an au realizat experimente cu un circuit electric în care au demonstrat atât tunelarea mecanică cuantică, cât și nivelele cuantificate de energie într-un sistem suficient de mare pentru a putea fi ținut în mână”, se arată în comunicatul emis de la Stockholm.
În anii 1984-1985, cercetătorii John Clarke, Michel H. Devoret și John M. Martinis au experimentat cu un circuit electronic format din materiale supraconductoare, separate printr-un strat subțire izolator, denumit joncțiune Josephson. Aceștia au reușit să controleze și să analizeze fenomenele care apar la trecerea curentului prin acest circuit, demonstrând că întregul sistem funcționează ca o singură particulă încărcată ce ocupă circuitul în întregime.
Acest sistem, asemănător unei particule macroscopice, începe într-o stare în care curentul circulă fără a exista o tensiune electrică. Sistemul rămâne blocat în această stare, ca și cum ar fi închis în spatele unei bariere pe care nu o poate depăși. În cadrul experimentului, sistemul își demonstrează natura cuantică prin capacitatea de a „scăpa” din această stare de tensiune zero prin fenomenul de tunelare cuantică. Schimbarea stării sistemului este evidențiată prin apariția unei tensiuni electrice.
De asemenea, laureații au arătat că sistemul se comportă conform predicțiilor mecanicii cuantice, adică are energie cuantificată, absorbind sau emițând doar cantități discrete de energie.
„Este minunat să putem sărbători modul în care mecanica cuantică, veche de un secol, continuă să ofere noi surprize. De asemenea, este extrem de utilă, deoarece mecanica cuantică este fundamentul întregii tehnologii digitale”, spune Olle Eriksson, președintele Comitetului Nobel pentru Fizică.
Anunțurile privind premiile Nobel au început ieri, cu decernarea premiului pentru medicină, și vor continua miercuri cu cel pentru chimie, urmat joi de premiul pentru literatură. Premiul Nobel pentru pace va fi anunțat vineri, iar Premiul Nobel pentru științe economice în 13 octombrie.
Premiile vor fi înmânate la 10 decembrie, când este marcată ziua morţii lui Nobel. Fiecare premiu are o valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproape 1,2 milioane de dolari), iar câştigătorii primesc, de asemenea, o medalie de aur de 18 carate şi o diplomă.
Până la trei laureaţi pentru fiecare premiu pot împărţi suma de bani.
TV8.md amintește că Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat anul trecut americanului John Hopfield și omul de știință de origine britanică Geoffrey Hinton, pentru „descoperirile și invențiile fundamentale care susțin învățarea automată prin rețele neuronale artificiale”.