26 octombrie 2025, ora 19:45

La recentele alegeri parlamentare, Partidul Acțiune și Solidaritate a avut cel mai mare buget electoral, peste 18 milioane de lei. Au contribuit cu sume generoase oameni simpli, dar și agenți economici. Am găsit printre donatori businessmani implicați în scandaluri publice sau acuzați de implicare în schemele lui Vlad Plahotniuc, oameni de afaceri incluși în lista neagră SIS, dar și proprietari și angajați au unor companii abonate la banii publici. Circa trei milioane și jumătate au fost donate de bugetari. Am întâlnit medici, profesori și pensionari care au  donat aproape tot venitul lor pentru o lună. Printre donatori s-au regăsit și zeci de primari, unii aleși din partea altor partide la alegerile locale din 2023.

În raionul Călărași, condus de reprezentanți ai PAS, am identificat cea mai mare concentrație de sponsori pentru campania electorală a partidului. 14 bugetari au donat între  400 și 10 mii de lei. Cel mai generos a fost președintele raionului, Nicolae Drăgănel, ajuns deputat, pe locul 40 în lista partidului.

Nicolae Drăgănel : -  Eu donez la partid nu de acum. Am donat și mai înainte și în alte campanii electorale, fiindcă știu că asta e o necesitate. Nu donez mult.

Reporter TV8: - Au mai donat și alți colegi de-ai dvs?  A fost cumva un îndemn de echipă?

N. Drăgănel: - Uitați-vă, îndemnul a fost și pe Facebook și la toată lumea care dorește să schimbe ceva în țara asta. Dacă au donat colegii mei, dacă nu au donat e o chestie benevolă. Nu poți să te duci la un coleg și să-l întrebi dacă a donat. Nu mi se pare chiar etic. Pentru asta se numește donație, altfel se numesc niște sume impuse. Donează omul cât dorește.  Dacă vrea poate să nu doneze nimic. Chiar și un leu donație tot e o donație.

Adjuncta președintelui de raion, care a contribuit la campania PAS cu două mii de lei, dă asigurări că nu a existat vreo obligație să doneze.

„Fiind de la începuturi ca membru de partid, îmi dau seama că sunt foarte multe cheltuieli pentru materiale promoționale și, bineînțeles, am donat o sumă acceptabilă pentru formațiunea în care mă regăsesc. Dacă vreți să mă prindeți la ideea că am fost impusă, să știți că nu am fost impusă. Am fost persoana care am donat cu plăcere și cu responsabilitate pentru ceea ce urmează să se realizeze și s-a realizat.  Sunt și eu părtașă la ideea integrării europene, la democratizarea societății, la îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor. Voi contribui cu ce o să  pot la realizarea acestor deziderate”, a argumentat Margareta Florea, vicepreședinta raionului Călărași.

Mobilizare la Călărași

Trei consilieri raionali din Călărași au donat între 400 și 2000 de lei. Iar câte o mie de lei au transferat în contul electoral al PAS primarul orașului, adjuncta sa și un funcționar din Primărie.

Victor Ambroci, primarul orașului Călărași:  - Ca orice membru al unui partid, normal că avem donații, fiecare în dependență de posibilități.

Reporter TV8: - Dar nu au fost cei de la partid să vă îndemne să donați?

V. Ambroci:  - Nu, nu. Absolut deloc. E o donație benevolă a fiecărui membru. O mie de lei, eu cred că este o sumă rezonabilă.

Reporter TV8: - Dar colegii dvs. au donat împreună cu dvs?

V. Ambroci: -  Nu pot să cunosc fiecare ce a donat. Eu ca membru de partid, ca persoană care locuiește în acest oraș, am decis să fac donația pe care am făcut-o. 

Iată cum și-a argumentat donația viceprimara Doina Harea: „Am donat o mie de lei pentru prosperitate, pentru viitorul european al țării, încrezătoare că lucrurile vor merge în direcția corectă, alături de o echipă frumoasă, unită, plină de entuziasm. Este un îndemn public care a fost făcut pentru toată lumea cu viziuni europene, cu gândul la viitorul acestei țări. Nu am fost absolut constrânsă de nimeni, am făcut-o din propria inițiativă și din voința mea, de a da o mână de ajutor pentru o campanie corectă și onestă”.

Doi medici ai spitalului din Călărași au donat 4000 și 10000 de lei. Nu am reușit să îi găsim la spital atunci când am mers în raion. În schimb, am discutat cu administratoarea Azilului pentru Bătrâni și Persoane cu Dizabilități din Călărași, care a donat PAS-ului o mie de lei pentru campanie. 

Elena Oaserele: - Am contribuit cu o donație nu mare din salariul meu, pentru că am considerat că trebuie fiecare dintre noi să ne implicăm.

Reporter TV8: - Ce v-a motivat pe dvs să donați?

E. Oaserele: - Să depunem efortul și să contribuim fiecare pentru a trăi mai bine în țara noastră, Să ajutăm partidul, mă rog,  acolo este nevoie de ziare,  de pliante, diferite activități și să fie un mic ajutor.

Reporter TV8: - Nu v-a îndemnat nimeni?

E. Oaserele: - Nimeni, nimeni. Din partea noastră, chiar e o mândrie că am putut să ajutăm cu ceva.

Donații pe ultima sută de metri la Ialoveni

În ultimele zile de campanie, Partidul Acțiune și Solidaritate a avut donatori generoși în raionul Ialoveni.  Medici de familie și o profesoară au donat câte 15 mii de lei. Iar directorul Gospodăriei Locativ-Comunale din Ialoveni declară că și-a convins mai multe rude să susțină financiar PAS, chiar dacă anterior a criticat de mai multe ori partidul. Ion Cujbă a donat 12 mii de lei, iar soția sa, medic de familie - alte 15 mii de lei. 

Ion Cujbă: - Eu de fiecare dată am donat la partidul la care am considerat de cuviință că are o strategie și program corect și în afară de PAS, acum, nu am avut altă alegere. Din propria dorință și neîndemnat de nimeni am donat. Poate că o să apară și alte întrebări că de ce eu am mers și am donat, fiind susținătorul la alte partide care au fost tot timpul în opoziție față de PAS, dar eu și câțiva prieteni și cumetri am hotărât să susținem partidul PAS fără ca să știe nimeni. Dacă ei știau că eu vin să le donez, precis că nu ne acceptau. Dar m-am dus la partid și am donat 12 mii de lei.

Reporter TV8: - V-ați permis să donați suma asta?

Ion Cujbă:  - Da, mi-am permis, pentru că mai am și venituri din alte părți și mi-am permis. Și eu, și soția, și cumetrii ne-am dus în două zile. De două ori ne-am dus și am donat. Eu le-am arătat unde. Au intrat fiecare separat, am donat, ne-am semnat pe declarații. Oamenii au dat câteva întrebări. Noi am spus că suntem susținători. Erau cam uimiți că am venit așa.

Reporter TV8: - Ați fost la sediu?

Ion Cujbă: - Da, la sediu. Au dat câteva întrebări, dacă nu sunteți…Eu acum nu sunt susținător la niciun partid. Am fost curtat, dar mă abțin.

Ion Cujbă și-a convins și subalternii să susțină financiar partidul care promite să ducă R. Moldova în Uniunea Europeană. Sergiu Vasilița, care lucrează în calitate de maistru la Gospodăria Locativ-Comunală Ialoveni, a donat tot 12 mii de lei.

S. Vasilița: - Eu apreciez activitatea acestui partid, de aceea am făcut această donație.

Reporter TV8:  - Dvs benevol ați făcut-o?

S. Vasilița: - Desigur, cum dar?

Reporter TV8:  - V-ați permis să donați așa sumă?

S. Vasilița: - Da de ce nu?

Reporter TV8: -  Ați avut niște bani strânși special pentru donații?

S. Vasilița: - Noi tot timpul strângem pentru zile (…)  dar am făcut acest pas cu conștiința curată, pentru că știu că (…)

Reporter TV8:  - Dar în ce perioadă dvs ați donat?

S. Vaslița: - Nu țin minte.

Reporter TV8: Pe data de 24 sau 25 septembrie ați donat, dar atunci se termină campania.

S. Vasilița: - Ei, dacă veneau la mine la Anul Nou sau în luna Mai, sau în luna Iunie (…)

Reporter TV8: - Adică la fel avea să donați, indiferent că se încheia sau nu campania?

S. Vasilița: -  Da, da. Eu sunt simpatizant al acestui partid. Nu sunt membru de partid. În orice caz, în comparație cu celelalte partide, îmi place activitatea acestui partid. Eu apreciez ceea ce fac ei.

Donație cu semne de întrebare de la o profesoară

Din orașul Ialoveni, am mers în Molești, pentru a discuta cu o profesoară de liceu, care în ultima zi de campanie, de asemenea, a donat 15 mii de lei pentru PAS.   

Li Graur:  -  Așa am dorit eu să donez și nu cred că e o problemă.

Reporter TV8: - V-a îndemnat cineva să donați sau ați făcut-o benevol?

Lia Graur: - Așa benevol! Eu am vrut să ne orientăm spre direcția respectivă (n.r. Direcția integrării europone)

Reporter TV8:  - Ce sumă dvs ați donat?

Lia Graur: - 15 mii de lei.

Reporter TV8:  - V-ați permis această sumă?

Lia Graur:  - Da, pentru viitorul copiilor mei, eu mi-am permis. Cred că facem și alte jertfe mult mai mari și am considerat că fac o binefacere. Eu pentru mine consider că n-am făcut Doamne ferește ce. 

Reporter TV8: - Deci, dintr-un salariu v-ați permis să donați așa sumă? Ni se pare o sumă mărișoară, mai ales că majoritatea profesorilor spun că nu au salarii mari.

Lia Graur:  - Nu avem, dar, cred că pentru ceea ce am hotărât noi, soarta țării, efortul este mult mai mare.

Reporter TV8: - Transfer ați făcut sau cum ați donat?

Lia Graur: – Da, prin transfer de pe card.

 Reporter TV8; - Nu ați fost la sediul partidului?

Lia Graur:  - Nu, nu! 

Deși profesoara ne-a declarat ferm că a virat banii prin transfer, numele Liei Graur se regăsește în registrul de evidență a donațiilor în numerar depus la CEC. Aici este indicat că profesoara a dat 15 mii de lei cash pe 26 septembrie și în aceeași zi reprezentanții partidului au depus banii în contul electoral.

Contribuții de la primari trecuți la PAS

În lista donatorilor PAS am numărat și 65 de primari. 7 dintre ei au ajuns aleși locali în calitate de candidați independenți sau pe listele altor partide decât PAS.  Ulterior au aderat la partid. Majoritatea au contribuit cu sume modeste - între 200  și 6 mii de lei.

Iată cum și-a motivat donația Vasile Rață, primarul satului Sipoteni din Călărași, ales din partea PAS.

„Am donat în campania electorală, dacă sincer, precis nu știu, dar știu că de două ori. Pare-mi-se că o dată două mii și o dată două mii de lei. Am donat ca să susțin partidul. Realizez și-mi dau seama bine că în campanie este nevoie de cheltuieli mari, pliante, agitații, chestii și de asta am făcut-o din suflet, neimpus de nimeni, din bunăvoință și așa mai departe. Și salariile primarilor le-a mărit acest partid și mi-am permis. Din două salarii mi-am permis. Este și familie, sunt și cheltuieli de familie, dar din două salarii”.  

Petru Posmag, primarul satului Ceadîr din Leova, a fost susținut la locale de Partidul Social Democrat European, dar după alegeri a părăsit formațiunea  și a aderat la PAS. La parlamentare, și-a arătat susținerea pentru noul partid cu 2500 de lei.

„Eu și mai înainte de a candida la funcția de primar, legea e așa, că trebuie să fii de la un partid oarecare că candidez. Acesta a fost motivul.  - Dar în trecut, din care partid ați făcut parte? - În trecut am fost cu Partidul Democrat.
02:27 - 01:34 - Da, am făcut donație, câteva donații au fost, dar nu mai țin minte  precis, trebuie să mă uit în agendă.   
01:43 - 01:50 - Cash am făcut. - Ați fost la sediu și ați donat cu cash? - Da. 
02:02 - 02:11 - Din colectivul dvs., din echipă, a mai donat cineva bani pentru PAS? - Da, da. Au donat, da.    

Am numărat în registrul donațiilor și 95 de pensionari care au contribuit la campania PAS cu sume cuprinse între 50 de lei și 10 mii de lei. Majoritatea au donat până la o mie de lei. Mulți dintre ei sunt și membri de partid. Tudor Ursu, din satul Geamăna, raionul Anenii Noi, a donat o mie de lei, dar nu își amintea prea bine detaliile despre donația făcută.

Tudor Ursu: - Da, am donat pentru PAS.

Reporter TV8:  - Dar mai țineți minte și ce sumă ați donat, în ce perioadă ați donat?

T. Ursu:  - Nu țin minte precis. Știu că de vreo trei ori am donat și ultima dată știu că o mie de lei.

Reporter TV8: - Aproximativ ce pensie aveți dvs?

T. Ursu: - Sunt în jur de 8-9 mii de lei. Am lucrat în Poliție. 

Reporter TV8: Dar de ce ați donat anume acestui partid:

T. Ursu: - Pentru ca să învingă, să ducă politica și inițiativele pe care le-au pornit la bun sfârșit și să intrăm în Uniunea Europeană. Acesta e visul nostru.

Reporter TV8:  - Deci, din pensia dvs v-ați permis să faceți câteva donații la partid?

T. Ursu: - Da, dar de ce așa accentuați problema cu pensia? Nu-i cine știe ce? Măi, măi, măi, o mie de lei. Ia uite!

Angajații ASP cu donații prin transfer

În rapoartele depuse la CEC de Partidul Acțiune și Solidaritate am identificat o singură instituție publică în care zeci de angajați au făcut donații. Sunt peste 30 de persoane care muncesc la Agenția Servicii Publice. Funcționarii au donat sume cuprinse între 200 de lei și 20 de mii de lei. Cel mai generos a fost vicedirectorul ASP, Iurie Cristea.

Iurie Cristea: - Eu sunt membru PAS chiar de la fondarea lui și în permanență am donat în măsura posibilităților cât am putut. Aceste alegeri au fost chiar deosebite, pentru că a fost o decizie crucială pentru R. Moldova și toți ne-am mobilizat și cu donații și cu activitate în teren. De exemplu, eu mi-am luat liber toată luna septembrie și am fost în teren. Donația am făcut-o pe site-ul PAS  „unpaspentru.md”. Acolo este butonul „donează” și scrii numele, prenumele, de pe ce card să se vireze și banii au plecat.

Reporter TV8: - În cazul colegilor dvs a existat o organizare pe interior? Le-ați recomandat, i-ați rugat să doneze?

Iurie Cristea: - Categoric nu! Noi avem peste 3 mii de angajați și vă dați seama cum s-ar putea de ieșit cu un discurs la 3 mii de angajați distribuiți în toată republica în centrele multifuncționale. Asta a fost categoric decizia lor personală. Eu să vă spun sincer nici nu am știut cine și cât a donat și dacă a donat în genere.

Toate donațiile angajaților ASP au fost făcute prin transfer și sunt înregistrate în registru în aceeași zi - 28 august.  Trezorierul Partidului Acțiune și Solidaritate susține că nu au fost realizate în mod organizat.

„Noi am avut în campanie un portofel electronic pentru colectarea donațiilor care merg pe site la plata cu cardul. Nu o să dau nume cum se numește acest portofel, dar este ca un fel de cont bancar în care oameni făceau donațiile. În el se colectau banii pe parcursul lunii august. Ulterior, noi am extras acești bani pe 28 august, dacă nu mă greșesc. Este data pe care am scris-o în rapoarte și banii din contul respectiv au venit în contul electoral pentru utilizare deja în campanie. Dacă nu mă greșesc, atunci când am extras era vorba de donațiile a peste 350 de oameni făcute pe 28 august. Pe parcursul campaniei noi am extras de 8 sau de 10 ori donații din acest portofel. Deci, o să vedeți mult mai mulți oameni care au donații în zile specifice”, a explicat Daniel Rotaru, trezorierul PAS.

Au încasat bani de la Blocul Patriotic, dar au sponsorizat PAS

Partidul de guvernare a beneficiat în această campanie electorală de un suport  financiar considerabil și din partea business-ului. 60 de companii au donat în total aproape 4 milioane de lei. Alți peste un milion de lei au ajuns pe conturile bancare de campanie ale partidului din partea angajaților unor companii private. În listă am găsit agenți economici implicați în scandaluri publice și criticați anterior de deputați PAS.

Două companii afiliate omului de afaceri Alexandr Bilinkis, președintele Comunității Evreiești din R. Moldova, au finanțat cu 380 de mii de lei campania electorală a PAS-ului. Jumătate din sumă a virat compania „EditTiparGrup”. Aceasta a fost implicată într-un scandal acum cinci ani, la alegerile prezidențiale. Igor Dodon a fost acuzat că și-a tipărit clandestin o parte din ziarele electorale, fără a declara cheltuielile la CEC. Atunci, câteva microbuze pline cu ziare au fost surprinse în curtea editurii de stat „Universul”, în timp ce pe ziare era indicat tiraj la „EditTiparGrup”.

În actuala campanie electorală, în timp ce făcea donații generoase pentru partidul de guvernare, „EditTiparGrup” continua să câștige bani din colaborarea cu Dodon. Potrivit rapoartelor financiare, Blocul Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a virat către firmă peste 3 milioane de lei pentru tipărirea materialelor informative. Suma reprezintă aproape jumătate din toate cheltuielile de campanie ale Blocului Patriotic.   

Serghei Pușcuța, administratorul „Moldpresa Grup”, care deține „EditTiparGrup”, a explicat scurt cum s-a decis ca firma să doneze bani partidului aflat la guvernare.

„Este decizia asociaților și asta e decizia dumnealor. Ea s-a executat. Eu am atribuțiile mele funcționale și mi le execut. Aceste decizii țin de Consiliu. Nu sunt competent să comentez deciziile Consiliului”, a spus Pușcuța.  

Sediu de campanie în clădirea sponsorului

Cea de-a două firmă afiliată lui Bilinkis, care a sponsorizat PAS este „BBK Estate”. Compania a fost implicată în 2019 într-un scandal după ce a demolat o clădire cu statut de monument istoric din centrul Chișinăului. „BBK Estate” avea autorizație pentru reconstrucția imobilului, însă a păstrat doar fațada monumentului și a ridicat în loc o clădire modernă cu oficii. Chiar în acest imobil a avut sediu de campanie Partidul Acțiune și Solidaritate.

Potrivit raportului financiar depus la CEC, PAS a luat în chirie clădirea de la sponsorii săi de campanie și a plătit firmei „BBK Estate” 116 mii de lei.

Prin intermediul Moldpresa Grup, Bilinkis deține și compania Epamedia, care are un litigiu cu Primăria Chișinău. Despre acest scandal v-am arătat într-o altă investigație Cutia Neagră PLUS. Epamedia  cere  despăgubiri de circa un miliard de lei de la Primărie, pentru că ar fi încălcat prevederile unui contract de parteneriat public-privat în domeniul publicității stradale. Consilierii municipali din PAS au acuzat Epamedia că ar acționa în cârdășie cu primarul Ion Ceban pentru a prejudicia bugetul capitalei.

Zile la rând am încercat să-l contactăm pe Alexandr Bilinkis, dar nu ne-a răspuns la telefon. Într-un final, ne-a trimis un mesaj scurt.

 „Aceasta nu este prima dată când susținem PAS. Nu știu de ce, cu patru ani în urmă asta nu a fost subiect de interes public. Este o chestiune ce vizează cetățeanul și alegătorul și este la discreția lui. Nu este subiect de comentat. Decizia a fost luată de acționarii companiei în baza propriilor viziuni”, ne-a scris Bilinkis.

Oameni de afaceri din Briceni au donat pentru viitor în UE

Donații generoase au făcut pentru PAS și câteva companii care activează în nordul țării. Acestea sunt conectate la membrii familiei Pop, oameni de afaceri din Briceni.

Mihai Pop are afaceri și în afara R. Moldova și face parte din platforma civică „Europa 2028”. Platforma a unit mai mulți antreprenori gata să susțină reformele economice și să ajute în procesul de aderare a R. Moldova la UE. 

SRL Autotestare din Briceni, administrat de Mihai Pop, a făcut două donații pentru PAS în sumă de 190 de mii de lei. Iar compania „Business-Concept”, ce aparține fratelui său Ion Pop, a contribuit cu alte 180 de mii de lei. De asemenea, membrii familiei Pop au donat bani în calitate de persoane fizice. Au transferat în total 267 de mii de lei în contul PAS. 

„Motivația mea e simplă. Îmi doresc un viitor european pentru R. Moldova și donația este o metodă transparentă de a contribui, să spunem așa, la acest scop comun. Viitorul Moldovei e unul dintre principalele subiecte pe care le discutăm în cadrul familiei și clar că am ajuns de comun acord la un gest, la o acțiune mai mult decât pur și simplu declarativă sau să mergem la vot. Eu am termen de comparație. V-am spus mai devreme că am afaceri în afară. Stau în Ucraina și stau în România. România este membră UE, iar Ucraina o țară care luptă pentru libertate și apropierea de UE. Zilnic văd diferența între ce înseamnă UE și ce înseamnă non-UE. Eu mult îmi doresc ca noi pe cale pașnică să ajungem acolo și o să depun tot efortul nu doar în ajun de alegeri, dar și după și ori de câte ori va fi nevoie, sigur prin mijloace clare, transparente și legale”, ne-a declarat Mihai Pop. 

În lista donatorilor mai regăsim două companii din Briceni,  care au donat peste 300 de mii de lei – SRL Vastransport și SRL Servcomplex. Deși au adrese juridice comune cu firmele familiei sale,  Mihai Pop susține că nu are legături cu acestea și nu știe nimic despre banii donați de respectivii agenți economici.

„Nu-mi spun nimic aceste nume de companii. Adresa juridică e sediul administrativ. Acolo sunt mai multe companii care-și desfășoară activitatea, inclusiv și companiile pe care le deține familia mea. Teritoriul nu-mi aparține în totalitate. E un teritoriu mai mare, cu mai multe birouri. Sunt mai multe companii proprietare acolo. Nu sunt gata să vă spun cu exactitate ce-mi aparține mie, fratelui meu sau oricărei alte companii”, a explicat Mihai Pop.

Proprietari de firme abonate la bani publici, printre sponsorii PAS

La bugetul de campanie al PAS au contribuit cu sume mari și angajații mai multor companii abonate la banii publici. Legea interzice agenților economici care au câștigat licitații publice în ultimii 3 ani să facă donații pentru partide. De aceea, s-a mers pe o altă cale – donațiile au fost făcute de persoane fizice, angajați ai firmelor. Astfel contribuțiile sunt legale.

La compania „Vitafor”, care deține cunoscutul brand de produse lactate „Latti”, 18 angajați au donat câte 15 mii de lei fiecare, de la director până la operatori și agenți de vânzări. În total, au contribuit la bugetul PAS cu 270 de mii de lei.În ultimii ani, Vitafor a câștigat tendere în valoare de peste 7 milioane de lei pentru livrarea unor produse alimentare în diverse instituții publice.

Am solicitat un interviu de la directorul companiei prin intermediul persoanei responsabile de comunicare. Deși ne-a promis că va reveni cu un apel, ulterior, nu ne-a mai răspuns la telefon.

Într-o altă companie „T&T Motors Service”, angajații au donat între 12 și 15 mii de lei. Cap de listă a fost proprietarul firmei Igor Teslea, urmat de un manager, trei mecanici și un șofer.

Compania câștigă constant tendere pentru reparația mașinilor autorităților publice. Cel mai recent contract a fost semnat chiar înainte de alegeri, la mijlocul lunii septembrie. Contractul de 1,7 milioane de lei are drept obiect reparația unităților de transport ale Inspectoratului Național de Securitate Publică. La licitația organizată de autoritate, „T&T Motors Service” a fost singurul participant. Anul trecut, compania a semnat un contract de peste 5 milioane de lei cu Direcția de Poliție a Municipiului Chișinău. 

Igpr Teslea:  - Susținem poziția lor, poziția la PAS politică, ceea ce spun ei. Suntem de acord cu dânșii și vrem ca ei să meargă înainte să facă toate procesele pe care și le-au pus în plan așa cum trebuie.

Reporter TV8: - Dar dvs ca director ați organizat cumva pe interior procesul. Am văzut că sunt câțiva mecanici, șoferul companiei care au făcut donații. Dvs i-ați convins?

Igpr Teslea: - Nu. Au fost întrebați dacă sunt de acord cu agenda politică PAS și ei au spus că da. Care nu – Nu!

Reporter TV8: - Compania dvs e participantă activă la tendere publice. Are asta vreo legătură cu faptul că susțineți actualul partid aflat la guvernare?

Igor Teslea: - Nu, Nu!  

Vicepreședintele PAS, Vladimir Bolea dă asigurări că donațiile făcute de agenții economici nu au nicio legătură cu participarea acestora la licitații publice. 

Reporter TV8: - De ce au donat ei? Au primit vreo promisiune că vor fi privilegiați la tendere? Sau încearcă să se pună bine pe lângă guvernare ca să câștige tendere?

Vladimir Bolea:  - Nu am vorbit cu niciunul dintre acești agenți economici care au donat. Nici măcar nu știu cine sunt aceste persoane. Este decizia lor. Cel mai probabil, au plătit din dividendele lor. Au făcut ajutorul, donația asta la partid. Dar eu personal, în calitatea mea de ministru al Infrastructurii nu am vorbit absolut cu niciun agent economic. 

Reporter TV8: - Întrebarea este dacă vă va influența cumva mai târziu în luarea deciziilor pe tendere faptul că aceste companii au fost generoase cu partidul în cadrul campaniei electorale?

Vladimir Bolea: - Tenderele se fac în baza legislației și este absolut imposibil de trucat la etapa actuală în R. Moldova.

Vicepreședintele CEC Pavel Postică susține că agenții economici nu pot fi penalizați pentru faptul că angajații lor au sponsorizat campania, dacă nu există probe că donațiile ar fi fictive.

„Noi ne-am luptat pentru ca acest compartiment de loc de muncă să fie accesibil  publicului larg. În acest fel, dvs în calitate de jurnaliști de investigație puteți să vedeți. Este libertatea cetățenilor R. Moldova de a face donații și nu contează unde lucrează. La întreprinderi de stat, care la fel nu au dreptul să facă donații ca persoane juridice, dar noi vedem că persoanele fac donații. Din aceste considerente, în lipsa unor acțiuni care ar arăta că aceste donații sunt fictive, atunci da. Dar noi, până la momentul de față nu am primit astfel de semnale”, susține Pavel Postică. 

Donații cu încălcarea legii

Am identificat și cazuri în care agenții economici au făcut donații pentru PAS cu încălcarea normelor. De exemplu, compania „Consistcom” a virat pe 12 septembrie aproape 200 de mii de lei în contul electoral al PAS. Firma nu avea dreptul să facă donații, deoarece are contracte de achiziții publice cu o valoare de peste 15 milioane de lei.  Ultimul contract l-a semnat cu Ministerul Apărării chiar înainte să înceapă campania electorală. Firma face lucrări de construcție și reparație în imobile.

„Consistcom” a ajuns și în atenția CEC care a stabilit că firma a încălcat legea când a făcut donația generoasă către PAS. Partidul a fost obligat să verse banii în bugetul de stat. Acest lucru nu s-a întâmplat. Trezorierul PAS a identificat problema înainte să fie emisă hotărârea CEC și a reușit să întoarcă banii în contul agentului economic.

„CEC-ul de obicei verifică rapoartele pe care noi le prezentăm la câteva zile după ce ele se prezintă. Dacă noi în prima săptămână recepționăm donația, luni depunem raportul pentru prima săptămână. Punem compania ca donator. În cazul în care, până iese CEC-ul cu o hotărâre, noi observăm careva probleme la companie și decidem să facem returul, îl facem în timpul săptămânii a doua. Nu există o formulă prin care noi trebuie să venim de fiecare dată cu o scrisoare la CEC prin care să anunțăm că noi am returnat acești bani. La sfârșitul săptămânii de raportare, atunci se anunță CEC și banii oricum rămân ca o donație cu plus și cu minus la ieșire”, a explicat Daniel Rotaru. 

Directorul comercial al unei companii, amendat de CEC 

Într-un alt caz, o angajată a unei companii care a avut contracte cu instituții publice, s-a ales și cu amendă, pentru că a încălcat legea privind finanțarea concurenților electorali. Liudmila Meraji, directorul comercial al companiei „System Capital Management”, a donat, în calitate de persoană fizică, 95 de mii de lei.

Compania în care este angajată deține una dintre cele mai mari agenții de turism din Moldova - Capital Tour. Anterior, mai multe instituții, printre care și Parlamentul, au achiziționat de la aceasta bilete de avion pentru deplasările de serviciu ale funcționarilor.

Comisia Electorală Centrală a stabilit în urma unei verificări că Ludmila Meraji nu a avut venituri suficiente în anul precedent pentru a face o donație atât de mare. PAS a fost obligat de CEC să verse în bugetul statului jumătate din suma donației. Mai mult, CEC i-a aplicat o amendă de 1500 de lei Ludmilei Meraji, pentru încălcarea admisă.

Am încercat să luăm legătura cu Ludmila Meraji, prin intermediul angajaților companiei „System Capital Management”, dar fără rezultat.

„Din câte îmi amintesc, în cazul PAS-ului noi am întocmit în total 18 procese contravenționale. În trei cazuri e vorba de persoane fizice care nu au avut venituri suficiente pentru a face donațiile pe care le-au făcut. Amenda minimă, în cazul în care persoana pentru prima dată a făcut o astfel de donație, este 1500 lei. În cazul în care o plătește în timp de 72 de ore, conform rigorilor Codului Contravențional, plătește în jumătate. Noi ducem evidența tuturor amenzilor aplicate și încasarea acestora. În cazul în care o persoană nu plătește benevol, noi expediem executorilor judecătorești pentru a fi încasate forțat”, punctează Pavel Postică, vicepreședintele CEC.

În lista donatorilor generoși ai PAS se regăsesc și angajații unor companii ce activează în domeniul agricol în localitatea Căzănești din raionul Telenești. Acestea se numără printre solicitanții de subvenții de la stat și la fel legea le interzice să finanțeze campania electorală. Au donat însă, absolut legal, administratorii firmelor în calitate de persoane fizice și alți câțiva angajați.

SRL Fitoline Prim și SRL Fitoline Group au aceeași adresă juridică în Căzănești și un număr de telefon de contact comun. Directorul primei companii, Serghei Cerescu a donat 40 de mii de lei. Iar administratorul celeilalte firme – 60 de mii de lei. Alți 3 angajați au transferat PAS-ului încă 95 de mii de lei.

Vadim Mereuță, directorul „Fitoline Group” nu a vrut să vorbească despre donațiile făcute pentru partidul aflat la guvernare, motivînd că nu este persoană publică.

250 de mii lei de la angajații „Le Bridge”

Angajații holdingului „Le Bridge”, care administrează magazine duty-free și o fabrică de înghețată, au contribuit la bugetul PAS cu peste 250 de mii de lei. 11 persoane care muncesc în diferite companii ce fac parte din acest holding au făcut donații generoase. De exemplu, managerul „Le Bridge Corporation Limited” a donat de 4 ori,  în total -  41 de mii de lei. Directorul comercial al fabricii „Sandriliona”  a donat alte 50 de mii de lei. Iar o angajată, care administrează procesul de lichidare a firmei „Le Bridge Travel Retail” a făcut două transferuri în contul PAS în sumă de 49 de mii de lei.

Persoanele din managementul „Le Bridge” au refuzat să ne ofere un interviu la subiect. Ne-au cerut întrebările pe email și ne-au răspuns în scris.

„Le Bridge Corporation Limited respectă viața privată a tuturor angajaților și, în conformitate cu legislația, nu colectează, nu monitorizează și nu prelucrează date referitoare la opiniile politice ale acestora. Orice donații sunt acte strict personale, în afara atribuțiilor de serviciu. Compania nu solicită, nu încurajează și nu condiționează în niciun fel astfel de acțiuni. Compania nu a efectuat donații către partide politice și nu autorizează utilizarea denumirii, resurselor, identității vizuale ori a relațiilor de muncă în scopuri politice” , a comentat agentul economic.

 „Le Bridge” este cunoscută în special pentru activitatea sa anterioară de administrare a unei rețele de magazine Duty Free la frontierele terestre ale R. Moldova.  Anul trecut, Le Bridge Corporation Limited a participat la licitația anunțată de autorități, pentru a obține spațiile comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău, rămase libere după rezilierea contractului cu firma fugarului Ilan Șor. Licitația a fost anulată, pe motiv de lipsă de concurență.

Întrebată dacă ar putea fi privilegiată la o eventuală licitație, după ce angajații holdingului au fost sponsori generoși ai partidului de guvernare, compania a răspuns: „În toate exercițiile de participare la licitații publice ,,Le Bridge Corporation Limited" respectă cu strictețe cadrul legal aplicabil, precum și principiile de tratament egal, nediscriminare și transparență”.

Le Bridge trebuia să gestioneze un magazin duty free în aeroport încă din anul 2008, după ce a câștigat un concurs organizat de Ministerul Economiei. Însă, compania concurentă Dufremol, afiliată lui Ilan Șor, a obținut prin judecată anularea rezultatelor concursului și a pus mâna pe afacerea din aeroport. În 2013, Guvernul R. Moldova a fost obligat de o instanță internațională să-i achite companiei „Le Bridge” peste 35 de milioane de lei, daune după anularea contractului legat de aeroportul din Chișinău.

Vladimir Bolea crede că agenții economici au fost mai darnici în această campanie cu PAS, pentru că în joc a fost pus parcursul european al statului.

„Sunt foarte mulți oameni de afaceri care au votat pentru modelul de business european și se văd cu afacerile lor în UE și au înțeles în ultimii 4 ani toate avantajele pe care le aduce UE. Atunci când tu te ocupi de business în R. Moldova și ai potențialul de a exporta în toată UE și eu cred că pentru dânșii  este un avantaj foarte mare. Cu toată seriozitate și toată responsabilitatea vă spun că nu am sunat absolut niciun agent economic pentru a dona partidului”, afirmă Bolea.

Donații de la firmele unui afacerist afiliat lui Plahotniuc

Pe 5 septembrie, PAS a primit în contul său electoral 30 de mii de lei, donație de la compania „Aser Computer”, fondată și administrată de Serghei Preanicov.  Numele acestuia se regăsește într-un ordin emis de directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) ce impune restricții în activitate unor persoane și companii asociate cu Vladimir Plahotniuc.

O angajată a firmei „Aser Computer”ne-a declarat că Serghei Preanicov nu se află în țară și nu am putut lua legătura cu bărbatul.

Alte 30 de mii de lei au fost virate către PAS de o firmă fondată și administrată de Natalia Preanicova, soția lui Serghei Preanicov. Și doi angajați ai companiei „Fier Grup” au donat cash câte 15 mii de lei pentru PAS. Natalia Preanicova ne-a declarat la telefon că este în afara țării și a refuzat să spună ce a motivat-o să facă donații electorale.

Om de afaceri vizat într-o anchetă SIS - sponsor de campanie

Printre sponsorii generoși ai PAS regăsim și numele omului de afaceri Marcelian Pîrlog. El a donat 93 de mii de lei. Bărbatul este fondatorul companiei „Union Expediție”, care transportă mărfuri pe calea ferată.

Pîrlog a fost vizat într-o notă informativă a SIS-ului din 2019 și în raportul Comisiei parlamentare de anchetă din 2021 privind analiza situației financiare de la Calea Ferată a Moldovei. Potrivit investigațiilor SIS, întreprinderea de stat Calea Ferată a ajuns în faliment din cauza mai multor scheme puse la cale în anul 2014. Pe atunci, un grup de firme, controlat de oamenii lui Plahotniuc, ar fi monopolizat transportul de mărfuri pe calea ferată. Acestea, percepeau neoficial comisioane pentru fiecare tonă de marfă transportată și virau mai apoi banii adunați către o companie din Marea Britanie, conectată la Plahotniuc. SIS-ul a indicat printre firmele vizate în schemă două companii gestionate pe atunci de Marcelian Pîrlog.

Am încercat să luăm legătura cu Pîrlog prin intermediul administratorului companiei sale „Union Expediție”, dar nu am reușit. Ulterior, am fost contactați de avocatul lui  Pîrlog, care s-a interesat de subiectul anchetei noastre. A promis că-i va transmite întrebările, dar un răspuns nu am mai primit.

 PAS nu a verificat integritatea donatorilor

Vicepreședintele PAS, Vladimir Bolea susține că nu-i sunt cunoscute numele oamenilor de afaceri vizați în anchetele SIS-ului și nu știe dacă reprezentanții partidului au verificat cumva integritatea businessmenilor care au sponsorizat campania electorală.

Reporter TV8: - A avut PAS vreun filtru să verifice donatorii înainte de a accepta banii sau ați primit automat toate donațiile?

V. Bolea:  - Nu am făcut parte din staff nici din Chișinău, nici din cel central și îmi vine greu să știu dacă au avut filtre de genul ăsta, dar vom întreba trezorierul nostru și putem să revenim la această întrebare.

Trezorierul partidului Daniel Rotaru ne-a declarat că nu a exeistat niciun fel de verificare: „ Noi nu am verificat cine sunt persoanele respective și nu avem un filtru de care spuneți dvs, pentru că nu a existat nicio înțelegere că noi trebuie să facem unele acțiuni dacă persoanele respective donează. Noi ne-am bazat strict pe buchia legii să nu au voie să doneze persoane care nu au venituri pentru anul trecut sau nu sunt cetățeni ai R. Moldova, dar nu ce investigații sunt despre aceste persoane”.

Investigația a fost realizată în baza premiului primit de redacția TV 8  în cadrul Concursului de Excelență în Jurnalismul de Investigație, ediția 2025.

16 februarie 2026, ora 09:00

În ultimii trei ani, mai multe persoane și companii incluse în 2022-2023 într-o listă a Serviciului de Informații și Securitate, pentru că ar fi fost conectate la Ilan Șor, Vlad Plahotniuc sau Vladimir Andronachi, au fost excluse în mod enigmatic din lista de sancțiuni. Aflați sub monitorizarea autorităților, cei din listă erau expuși unui control bancar riguros, nu puteau vinde firme și ridica dividente și nu aveau dreptul să înstrăineze bunuri imobile sau mobile. Înainte de a fi scoși din listă, unii au pierdut în judecată procesele intentate împotriva deciziei SIS de aplicare a sancțiunilor. Cu toate acestea, la scurt timp după deciziile judecătorilor, Serviciul de Informații și Securitate i-a eliminat din listă. Cutia Neagră PLUS a analizat cine sunt cei „evadați” din lista neagră.  Am descoperit mai multe persoane controversate și vizate în dosare penale, companii care ani la rând câștigă licitații publice, inclusiv în perioada în care se aflau în lista de sancțiuni, dar și persoane care între timp s-au apropiat de actuala guvernare.

Printre primii care au fost excluși din lista SIS-ului sunt doi foști administratori ai imperiului mediatic al lui Vlad Plahotniuc - Petru Jelihovschi, fost director la General Media Group Corp, care a deținut licențele de emisie pentru Prime TV și Publika TV și Dorin Pavelescu, fost administrator la Casa Media Plus, ulterior la Casa Media Corp, firme care se ocupau de vânzarea publicității pentru toate televiziunile din holdingul lui Plahotniuc.

În 2020, Consiliul Concurenței a stabilit că SRL Casa Media Corp a avut o poziție dominantă pe piață și a amendat compania cu 1,8 milioane de lei. Decizia Consiliului Concurenței a fost contestată în judecată, dar Casa Media Corp a pierdut procesul. Sesizarea la Consiliul Concurenței a fost depusă în 2018 de TV8, Jurnal TV și ProTV și viza un posibil cartel pe piața de publicitate tv creat de compania din grupul Plahotniuc, și Exclusiv Sales House, controlată de deputatul socialist Corneliu Furculiță.

Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu au fost incluși în lista neagră întocmită de SIS la finele anului 2022, când Plahotniuc a ajuns sub sancțiuni internaționale. Cei doi erau însoțiți în listă de Sergiu Latîș, un alt fost director la GMG Production și General Media Group și Oleg Cristal, ex-director la Publika TV și administrator al Telestar Media, care gestiona Canal 2 și Canal 3.

Ulterior, fără să explice public motivele, SIS i-a exclus din listă pe Jelihovschi și Pavelescu. Numele lor nu s-au mai regăsit în lista publicată de SIS în Monitorul Oficial din ianuarie 2024. Cristal și Latîș însă au rămas. Chiar s-au judecat cu Serviciul de Informații, dar au pierdut procesele în primă instanță.

„Eu am aflat din presă că aș fi fost inclus într-o anumită listă. Nicio entitate a statului nu m-a informat că aș avea restricții sau că aș fi în vreo listă. La fel nu știu nimic despre momentul excluderii din listă. Nu am primit explicații de la autorități”, a comentat Petru Jelihovschi.

Nici Dorin Pavelescu nu știe argumentele SIS privind excluderea sa din listă.

„Includerea numelui meu în acea listă nu a avut la bază vreo constatare de încălcare a legii sau vreo acuzație oficială la adresa mea. Din informațiile pe care le dețin, situația mea a fost clarificată la nivel instituțional, iar numele meu nu se mai regăsește în astfel de evidențe. Nu există nicio restricție în privința mea. Îmi desfășor activitatea legal și transparent”.

Televiziuni noi, administrate de oamenii din holdingul lui Plahotniuc 

Dorin Pavelescu continuă să fie și astăzi administrator la Casa Media Plus și Casa Media Corp. A recunoscut asta chiar la o ședință recentă a Consiliului Audiovizualului la care a mers să ceară aprobarea sa în calitate de beneficiar la două posturi de televiziune - One TV și Star TV.

Membru CA:  - Sunteți la moment administrator și fondator la alte companii din acest domeniu audiovizual?

Pavelescu: - Sunt fondator și administrator la Casa Media Corp. E o companie care nu are activitate deja de un an și jumate, dar mai sunt niște urme, chestii de contabilitate.

Membru CA: - Dar nu aveți de gând să o reînviați?

Pavelescu: - Nu. Am niște litigii ce țin de recuperarea unor datorii. După asta urmează lichidarea.

Între timp, Jelihovschi și Pavelescu au pus pe roate alte câteva televiziuni. Inițial s-au ascuns în spatele unor interpuși. În 2021, o companie nou-fondată - SFC Media, a obținut licențe de emisie pentru două posturi TV de nișă Legal TV și GN TV. Fondator și administrator al firmei în acte era Dan Pascari. 

Tot din 2021 și până în iunie 2024, Pascari a administrat și compania Panesta Group în care sunt asociați tatăl lui Dorin Pavelescu și mama lui Petru Jelihovschi. Potrivit rapoartelor financiare depuse la Biroul de Statistică, SFC Media și Panesta Group au și același contabil. Mai mult, unica sursă de finanțare în 2022  a  Legal TV și GN TV a fost un împrumut de aproape 40 de mii de lei oferit de Panesta Group. 

În septembrie 2023, cele două televiziuni și-au schimbat numele în One TV și Star TV. Chiar dacă la ședința CA la care a fost aprobată modificarea, nu au fost pomenite numele lui Jelihovschi și Pavelescu, presa titra că noile proiecte sunt lansate de fostul administrator al televiziunii Prime. Tot atunci, administratoare la SFC Media a fost numită Ana Botnariuc, fostă editoare-șefă de la Prime TV.

Abia peste 2 ani, Jelihovschi și Pavelescu au ieșit din umbră și au preluat oficial acțiunile companiei SFC Media. La ședințele CA, la care au cerut să fie recunoscuți ca beneficiari ai posturilor TV, s-a confirmat involuntar că cei doi sunt implicați în proiectele media de la început.

Ana Butnariuc: - Proprietarul vechi, la fel ca și viitorii asociați, nu s-au implicat în politica editorială.

Membru CA: - Ce înseamnă nu s-au implicat? Adică ei au fost și până acum acolo, dar nu s-au implicat?

Ana Botnariuc:  - V-am spus și data trecută că acum  au funcții de producători. Iar dl Jelihovschi în 2023 a fost manager de proiect la lansarea proiectelor, fapt care a fost anunțat public.

Dorin Pavelescu: - Pe partea  editorială de știri nici nu prea m-am implicat. Ana poate confirma. Mai discutăm noi, dar nu ne implicăm direct, deloc în agenda politică.

Membru CA:  - Totul depinde de patron. După asta vedem conținutul editorial. Dacă patronul e proeuropean, atunci și postul.

Pavelescu: - Patronul e proeuropean.

Ana Botnariuc: - O să fie.

Împrumuturi pentru televiziuni de la firma părinților 

În 2023, când s-au lansat, posturile ONE TV și STAR TV au primit fiecare câte un împrumut de peste 100 de mii de lei de la Panesta Group, compania conectată la Jelihovschi și Pavelescu. Iar în următorul an, aceeași companie a avut contracte ce au depășit 200 de mii de lei cu cele două televiziuni.

De asemenea, în 2024, ONE TV și STAR TV au avut relații contractuale și cu Casa Media Corp, figurantă și ea în lista SIS-ului.  Atât Jelijovschi, cât și Pavelescu neagă faptul că ar fi fost până acum beneficiari din umbră ai SFC Media.

„Îl cunosc pe Dan Pascari de mulți ani și e normal ca administratorul unei companii să vrea să-și facă propria afacere pe care să o administreze, mai ales dacă vede în asta o oportunitate de business. „Panesta Group” plasa publicitate pentru produsele pe care le distribuia și, probabil, de aici a venit ideea de a crea o platformă media audiovizuală. Lansarea ONE TV și STAR TV s-a făcut cu un buget optimizat. A fost și o investiție a fondatorului companiei, dar tot el a găsit soluții pentru a efectua împrumuturi de la partenerii care plasau publicitate la aceste posturi. E normal să existe împrumuturi, inclusiv între companii. (…) În toamna anului 2023 am fost invitat să fiu manager de proiect la „SFC Media” în legătură cu lansarea ONE TV și STAR TV. Ulterior, am emigrat din R. Moldova și s-a încheiat activitatea mea în calitate de manager. Totuși, anul trecut, am acceptat să fiu producător TV pentru a pregăti alte proiecte speciale care urmează să fie lansate. Aflând că proprietarul сompaniei vrea să vândă acțiunile am decis să investesc în domeniul audiovizual autohton”, a declarat Petru Jelihovschi.

„Nu există o legătură juridică între „SFC Media” și „Panesta Group”. Sunt entități distincte. Nu comentez deciziile profesionale ale altor persoane. În mediul de afaceri din R. Moldova este o practică obișnuită ca administratori, contabili sau consultanți să colaboreze cu mai multe companii. În momentul în care „SFC Media” a primit împrumuturile, eu nu aveam calitate de fondator și nu făceam parte din administrația companiei. Împrumuturile și contractele comerciale între companii sunt practici obișnuite în mediul de afaceri, iar „SFC Media" a încheiat contracte importante și legale cu diverse entități. Am activat în cadrul „SFC Media” în calitate de producător TV. Calitatea de asociat a apărut abia în momentul achiziționării acțiunilor de la Dan Pascari, printr-un proces legal și transparent.”, a adăugat Pavelescu.

Un nou holding media?

Tot în toamna anului 2021, CA a oferit licențe pentru alte două posturi de televiziune NEXT și PREMIERA. Beneficiară s-a declarat atunci compania Binamex-M. Însă cele două televiziuni nu au avut activitate până în 2024, când au fost preluate de compania Media Scoupe. Actual beneficiar se declară Cătălin Golban, fost acționar la Media Content Distribution, care a administrat postul de televiziune Canal 5 din holdingul lui Plahotniuc, transmis ulterior lui Ilan Șor.

Deși Golban se declară beneficiarul NEXT și PREMIERA, pe piața media se vehiculează că cele două posturi de televiziune ar fi controlate tot de Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu. Toate cele 4 posturi tv împart același oficiu și studiouri și fac schimb de conținut tv. La una dintre ședințele Consiliului Audiovizualului, președinta instituției a lăsat să se înțeleagă că bănuiește existența unui nou holding media controlat de cei doi.

Liliana Vițu, președinta CA: - Când vedem aceste schimburi între SFC Media și Media Scoupe, Next și Premiera. Când noi am avut controalele noastre care au arătat aceeași practică, fie comercială, rezultată în amendă la toate 4 posturi. Când noi vedem și o să vă rog să-mi dați o explicație, că unul dintre cei mai mari distribuitori le țin pe toate 4 grămăjoară, unul după altul și preferă să ia amendă. Incalcă lista must-carry, dar le ține cumva grămăjoară. Eu nu vreau să particip la crearea unui holding prin votul meu de azi.

Membru CA: - Noi ne-am ars din păcate cu holdingul în care ați avut și dvs un rol și trebuie să înțelegeți că întrebările astea vin pentru a preveni repetarea unei situații care nu a făcut bine presei și breslei.

Liliana Vițu: - Nu-i problema că Jelihovschi are un holding e problema dacă acest holding ajunge să aibă poziție dominantă în formarea opiniei publice. Nu-i problema că e holdingul unuia sau altuia. Niciun holding nu ar trebui să ajungă în această poziție de a domina formarea opiniei publice.

Petru Jelihovschi: - Din păcate sau din fericire, dar nu există nicio premiză să devină poziție dominantă aceste posturi la moment și nici în viitorul apropiat. În cazul nostru nu există nicio intenție, nu există raporturi juridice și nu se planifică niciun fel de raport juridic. Când au fost făcute aceste programe au avut la bază o strictă rațiune de costuri.

Liliana Vițu: - Dar nici în holdingul precedent nu era raport juridic oficial între Prime, Publika, Canal 2, Canal 3 și Canal 5, dar holdingul exista .

Petru Jelihovschi: - Eu vorbesc despre situația care este astăzi și pentru care sunt responsabil.

Firme asociate pentru a vinde publicitatea TV

Contrar asigurărilor date de Petru Jelihovschi, în decembrie 2025, SFC Media și Media Scoupe s-au aliat oficial și au devenit acționari ai unui sales house care vinde publicitate la cele 4 televiziuni, exact după modelul firmei Casa Media Corp, gestionată de Pavelescu, care monopolizase piața de publicitate TV pe timpul lui Plahotniuc.

Media Sales Hub a fost fondată în februarie 2024 de Corina Catanoi, dar a fost administrată  de același Dan Pascari, proprietarul inițial al ONE TV și Star TV.

„Asocierea pentru servicii de vânzări sau în alte scopuri este o practică în multe industrii și are ca scop optimizarea costurilor și funcționarea mai eficientă și nicidecum controlul pieței”, a argumentat Pavelescu asocierea în Media Sales Hub.

„Faptul că un furnizor de servicii media nu achită comisioane unor case de vânzări străine, dar își vinde spațiul publicitar de la posturile TV prin compania în care deține cotă-parte consider că poate fi exemplu pentru piața media, care ar putea să se asocieze pentru a reduce costurile”, susține Jelihovschi.

Curios este faptul că, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului trecut, Media Sales Hub a fost singura companie care s-a ocupat de plasarea publicității la televiziuni pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare. De asemenea, ONE TV a fost singurul post de televiziune din țară la care liderul PAS, Igor Grosu, a mers în timpul campaniei electorale.

Igor Grosu afirmă că nu a fost alegerea lui unde să meargă la emisiuni. „Asta a fost decizia echipei de comunicare, ce și unde participăm, când participăm. Timpul care-l avem la dispoziție. Asta a fost o decizie atunci. Acum nu-mi amintesc care-s argumentele. Este echipă cu care discutăm. Azi unde mergem? Mergem acolo. Azi facem acțiunea asta”, a explicat Grosu.

Despre plasarea publicității la televiziuni prin intermediul Media Sales Hub, liderul PAS nu cunoaște nimic. „Este staff electoral, este trezorier, sunt oameni care răspund de partea de comunicare, logistică. Ei hotărăsc care este modalitatea cea mai ușoară pentru a nu pierde timpul cu 70 de contracte”, a argumentat președintele PAS.

L-am contactat ulterior pe Artur Mija, cel care a condus staff-ul electoral al PAS la alegerile din toamnă. Iată ce ne-a spus despre contractul cu Media Sales Hub și apariția lui Grosu la emisiunea One TV.

Artur Mija: - Am luat ofertele de la două companii. Am comparat. Care a fost mai ieftină, aceea am luat-o.

Reporter TV8:  - Compania e frelativ nouă pe piață. Cum ați ajuns la ea?

Artur Mija: – Vă dați seama că suntem oameni conectați. În campanie, când compari 10% din bugetul de plasare media cu un buget semnificativ mai mic, atunci optimizezi.

Reporter TV8:  – Dar cunoșteați ceva despre faptul că această companie este conectată la oamenii care au gestionat și au administrat imperiul mediatic al lui Plahotniuc?

Artur Mija: – Nu am făcut așa research, dacă sincer. Noi am avut o relație pură de business. Despre  participarea dl Grosu nu a fost niciun fel de predilecție în care parte să meargă sau nu. Admit că a avut propuneri și din partea altor televiziuni, dar în același timp știu că a avut un orar destul de încărcat în perioada ceea. Colegii de la One TV au dat o palitră foarte mare. Au zis că veniți oricând săptămâna aceea că înregistrăm. Acum eu nu știu care este politica. La dvs trebuie să fie live, iar la ei nu trebuie să fie live. Adică, am găsit o deschidere din partea lor și am mers la televiziune. Dar nu a fost niciodată la staff că mergeți acolo și nu mergeți în altă parte.   

Politicianul care a ajuns de două ori în lista neagră       

Cutia Neagră PLUS a identificat o singură persoană care, după ce a fost eliminată din lista de sancțiuni, peste doi ani a fost repusă, împreună cu toate firmele sale și partenerii de afaceri. Este vorba despre fostul ministru al Justiției Vladimir Cebotari. Politicianul a revenit în lista neagră a SIS după ce a anunțat că intenționează să candideze la alegerile parlamentare de anul trecut, în fruntea Partidului Democrat Modern. Anunțul a coincis cu momentul în care Vlad Plahotniuc, în proces de extrădare din Grecia, afirma că se va reîntoarce în viața politică din Moldova.

Vladimir Cebotari a fost eliminat din lista neagră a SIS în aceeași perioadă ca și administratorii imperiului mediatic al lui Plahotniuc. În lista din 2022, fostul ministru al Justiției apărea ca fiind afiliat oligarhului, dar în lista revăzută, publicată în 2024 în Monitorul Oficial, numele lui Cebotari nu s-a mai regăsit.

Vladimir Cebotari. „Eu nu cunosc careva argumente ale SIS nici la momentul în care m-au inclus în acea listă și nu cunosc despre argumentele SIS la momentul în care m-au exclus din acea listă.  Este evident că nu există nicio împrejurare, nicio stare de fapt care ar constitui temei sau motiv real pentru a fi inclus în lista persoanelor potențial afiliate măsurilor  restrictive internaționale. Legea este suficient de clară. Ea stabilește criterii care sunt măsurabile: cei urmăriți și fapte care se documentează. Nu există și nu poate exista niciun astfel de document a cărorva afilieri sau legături care se încadrează în criteriile prevăzute de lege ce ar permite să fiu afiliat dl-ui Plahotniuc”.

Peste un an și jumătate, SIS s-a răzgândit și l-a inclus din nou pe Cebotari în anexa cu persoane afiliate lui Plahotniuc. De această dată, cu toate companiile în care acesta deține acțiuni personal sau prin soția sa și cu toți partenerii de afaceri.  Ordinul lui Alexandru Musteață a fost semnat pe 22 august 2025. Se întâmpla în preajma campaniei electorale pentru parlamentare, care a coincis și cu momentul pregătirii extrădării lui Plahotniuc din Grecia. Cebotari, care s-a retras din viața politică din 2021, a reapărut brusc și a anunțat că va participa în cursa electorală cu Partidul Democrat Modern din Moldova, asociat de oamenii legii lui Plahotniuc. Pe 29 august, Comisia Electorală Centrală a refuzat să înregistreze partidul lui Cebotari în alegeri având la bază o notă a SIS-ului.

Vladimir Cebotari: „Este cel puțin stranie acea coincidență ca să fiu inclus în careva liste de afiliere exact în momentul în care începe campania electorală. Asta ridică foarte multe semne de întrebare. Motive, după cum am spus anterior, nu există. Ele pot fi înterpretate. Aceste lucruri sunt motivate politic. Este un punct de vedere care îmi aparține mie și altor persoane vizate afiliate mie, dar și acelor companii juridice internaționale cu care noi ne consultăm în privința acestor acțiuni care au fost întreprinse”.  

În prezent, Vladimir Cebotari se judecă cu SIS pentru a fi exclus din lista persoanelor asociate cu Plahotniuc. Un proces separat în instanță  a inițiat și compania aeriană Fly One, cea mai cunoscută afacere a lui Cebotari. Potrivit fostului deputat, compania întâmpină probleme în activitate după ce a ajuns sub monitorizare.

Vladimir Cebotari: „Este foarte dubios că un grup de afaceri care angajează în R. Moldova aproximativ 800 de persoane, care este unul dintre cei mai mari plătitori de impozite, la nivelul sutelor de milioane de lei în diverse bugete și plătește fonduri de sute de milioane de lei angajaților săi să fie supus unor astfel de tipuri de presiuni care au repercursiuni și în afara țării. Noi avem discuții continue cu diverse instituții financiare și medii de afaceri foarte mari, pornind de la cele mai mari bănci din lume, cele mai mari companii de asigurări din lume, cele mai mari companii de avocatură din lume, care au întrebări față de noi. Din păcate suntem puși în situația să discutăm despre aceste lucruri, despre riscurile politice cu care se confruntă mediul de afaceri zi de zi și nu din cauza că noi am vrea să ne plângem cuiva, dar din cauza că noi suntem puși în situația să răspundem la astfel de întrebări”.

SRL Grand Oil, scoasă „subit” din lista SIS

În ziua în care Vladimir Cebotari și afacerile sale au fost repuse în lista neagră a SIS afiliată lui Plahotniuc, o altă companie a avut norocul să iasă din aceeași listă. Grand Oil, care deține o rețea de benzinării, pierduse cu două luni mai devreme un proces de judecată împotriva SIS, la Curtea de Apel. Serviciul de Informații  a reușit să demonstreze în fața judecătorilor că Plahotniuc ar fi beneficiarul Grand Oil. Firma a avut în trecut mai multe tranzacții cu Finpar Invest, al cărei beneficiar era oligarhul.

Grand Oil a fost fondată în martie 2014 de o companie din Cipru - ALKINIACO INVESTMENTS LIMITED având un capital social de numai 5400 lei. Peste o lună, acționar majoritar al firmei, cu o cotă de 77% a devenit întreprinderea cu capital străin Finpar Invest, conectată la Plahotniuc. Atunci, Grand Oil și-a majorat și capitalul social la 67 de milioane de lei, după ce a preluat mai multe imobile și benzinării de la Finpar. Din iunie 2014, întregul pachet de acțiuni la Grand Oil a revenit în proprietatea firmei cipriote Alkiniaco Investments. În 2022, printr-o altă firmă cipriotă, VIRGO-LIBRA, beneficiară a Grand Oil a ajuns fiica lui Feyruz Isayev, proprietarul Lukoil Moldova.

La Curtea de Apel Chișinău, unde Grand Oil s-a judecat cu SIS, autoritățile au demonstrat că Plahotniuc a controlat firma cipriotă de la fondarea ei și chiar după anul 2019 când a fugit din R. Moldova. Interpușii lui în firmă au fost două persoane din România: Mădălina Masilla și Ileana Mihaela-Burcea, care au administrat multe alte companii în interesul lui Plahotniuc, implicate în special în frauda bancară. Am arătat anterior în alte investigații Cutia Neagră PLUS ce rol a jucat Ileana Mihaela Burcea și în frauda ce vizează blanchetele pentru pașapoarte perfectate în R. Moldova.

Din cauza prezenței în lista SIS, Grand Oil a avut mari bătăi de cap la Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului. Timp de un an, Consiliul i-a cerut companiei Grand Oil documente ce vizează investițiile, rulaje pe conturi și tranzacții financiare din perioada 2021-2024, dar și informații despre beneficiarii efectivi ai firmei. Într-un final, în iulie 2025, Consiliul a aprobat investițiile Grand Oil, cu o singură condiție - Firma trebuia, în termen de 20 de zile, să excludă din structura corporativă două companii afiliate entităților incluse în lista sancțiunilor internaționale. În decizia Consiliului nu sunt dezvăluite numele companiilor.

Am vrut să aflăm detalii de la administratorul Grand Oil, dar acesta a refuzat să vorbească cu reporterul TV8. „Nu o să comentez, pentru că se interpretează eronat indiferent ce nu aș spune eu. Eu am experiență proastă de comunicare cu jurnaliștii și nu vreau să comentez nimic”,ne-a spus Sergiu Pîntea.

Contrar câștigului de la Curtea de Apel, la o lună distanță, directorul SIS Alexandru Musteață a emis ordinul prin care a exclus Grand Oil din așa-numita listă neagră a persoanelor afiliate lui Plahotniuc.

Deși a fost exclusă din lista SIS, Grand Oil are în continuare mai multe bunuri imobile puse sub sechestru în dosarul „Frauda bancară” în care Plahotniuc este acuzat de crearea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Toate acestea nu au încurcat-o să lucreze. În 2024, vânzările companiei au crescut cu aproape 30% față de anul precedent și au ajuns la 57 milioane de lei.  

Firmă cu tangențe la „furtul miliardului”  i-a adus în lista SIS

Din lista de restricții întocmită de SIS au fost excluse și câteva persoane și companii afiliate lui Vladimir Andronachi, un apropiat al lui Plahotniuc. Cutia Neagră PLUS a demonstrat anterior implicarea uneia dintre aceste firme în tranzacții suspecte legate de furtul miliardului.

În lista SIS a persoanelor conectate la Andronachi a ajuns și un om de afaceri din domeniul petrolier, Miroslav Scurtu, împreună cu soția sa, Iulia Scurtu. Miroslav Scurtu este cunoscut ca acționar majoritar al companiei Naftatrans, un mare importator de benzină și motorină din R. Moldova. Iar soția sa administrează Hotelul Dacia din centrul Chișinăului, pe care Naftatrans l-a cumpărat în 2023.ai Soții Scurtu au ajuns în vizorul SIS pentru că sunt actuali proprietari ai companiei „Impecabil Grup”, conectată cândva la Vlad Andronachi. 

Cutia Neagră a dezvăluit anterior într-o investigație că „Impecabil Grup”, administrată de omul de încredere al lui Andronachi, Anatolie Blonschi, a primit pe conturi 300 de mii de euro de la un offshore conectat la Nadejda Andronachi, soția fostului deputat democrat. Banii au fost scoși din Banca de Economii, învârtiți într-un carusel de firme din paradisuri fiscale și întorși apoi în R. Moldova.

Pe 20 august 2015, din acești bani, Impecabil Grup a cumpărat un hectar și jumătate de teren și mai multe clădiri situate pe șoseaua Balcani 1, care aparțineau întreprinderii Baza de Transport Auto Nr. 1, aflată în proces de lichidare. Peste 5 zile de la achiziție, Impecabil Grup a vândut imobilele unui alt agent economic.

Potrivit bazelor de date deschise, soții Iulia și Miroslav Scurtu au preluat firma Impecabil Grup chiar în august 2015, când s-au făcut acele tranzacții imobiliare.

Prin intermediul avocatului care l-a reprezentat în judecată în litigiul cu SIS, Miroslav Scurtu a făcut câteva precizări legate de achiziția firmei Impecabil Grup.

Alexandru Bot: „În acel an 2015 unica motivație a cumpărării companiei Impecabil era faptul că dumnealui căuta o companie nemijlocit înregistrată ca plătitoare de TVA, pentru că în acea perioadă erau necesare careva rulaje mai mari ca să te poți înregistra ca plătitor de TVA. Ulterior, intenționa să utilizeze această companie în propria afacere. Din ceea ce mi-a explicat Dl Scurtu, cert și-a asumat, nici pe dl Blonschi la modul propriu nu-l cunoștea. Era o companie expusă spre vânzare. Faptul că dl Blonschi era asociat cu dl Andronachi nici până în prezent dl Scurtu nu are certitudinea asta. Ulterior a aflat din presă sau nemijlocit în momentul când a fost introdus numele lui ca persoană fizică în acea listă de restricții”.

Aflați în lista neagră, Miroslav și Iulia Scurtu au continuat să-și dezvolte afacerile și chiar să atragă parteneri din străinătate. În noiembrie 2024, Agenția de Investiții anunța oficial că renumitul brand de rețele hoteliere „Hilton” intră pe piața R. Moldova și urmează să investească 5 milioane de euro în reconstrucția Hotelului Dacia, administrat de Iulia Scurtu. În prezent, lucrările de renovare a hotelului sunt în toi.

De asemenea, proprietara hotelului Dacia,  compania Naftatrans, în care Miroslav Scurtu deține 80% de acțiuni, a continuat să facă afaceri profitabile, inclusiv cu statul. Firma a câștigat licitații de zeci de milioane de lei pentru a livra carburanți diferitor instituții publice.

În iunie 2025, directorul SIS, Alexandru Musteață, i-a scos pe soții Scurtu și „Impecabil Grup”, din lista persoanelor asociate cu Andronachi. După asta, Naftatrans a obținut contracte și mai grase la licitații publice. A câștigat un tender de 25 de milioane de lei la întreprinderea municipală Autosalubritate și unul la Agenția Rezerve Materiale în valoare de 21 de milioane de lei. Naftatrans a fost furnizor de motorină la Agenția Rezerve Materiale și în 2023, după ce a câștigat o licitație de 52 milioane lei.

Avocatul lui Scurtu susține că aflarea în lista SIS a îngreunat activitatea tuturor afacerilor clientului său. Din acest motiv, chiar se analizează posibilitatea de a cere prejudicii materiale de la SIS.  

Alexandru Bot: „Ele sunt  greu de a fi cuantificate. Când te gândești că o tranzacție ți-a luat nu o zi, dar o săptămână. Parcă ai impresia că nu s-a generat nicio problemă, pentru că banii  până la urmă au plecat. Tranzacția a fost încheiată. Doar că a cuantifica timpul pierdut pentru a argumenta necesitatea unui transfer și a unei tranzacții aici este problema cea mai mare. Poate într-o expresie de prejudiciu moral asta va constitui un obiect de litigiu, dar la moment noi vrem să înțelegem ce a fost asta. În primul rând de ce am fost incluși în listă și de ce am fost excluși din listă. Noi nu avem nicio argumentare certă a acestor circumstanțe. Atunci când ne întâlneam în instanță cu reprezentantul SIS-ului, una dintre ultimele întrebări pe care le-am discutat în afara instanței a fost dacă vă excludem din listă, veți înainta pretenții de prejudicii? La care nu i-am dat niciun răspuns. Da, am fost excluși din listă, dar până la urmă asta nu a fost rodul unei tranzacții sau a unei înțelegeri”.

Companie cu interese la cariera Micăuți, radiată din listă

În septembrie 2024, din lista persoanelor asociate cu Vlad Andronachi au fost scoase alte două companii: Ex-Stone și ADM-Eximcom, împreună cu fondatorul lor Dumitru Ciobu. Compania ADM-Eximcom a făcut afaceri cu întreprinderea de stat Calea Ferată. În 2019, firma solicita în judecată o datorie de 2,5 milioane de lei de la CFM pentru mărfuri pe care i le-ar fi livrat, iar aceasta nu le-a plătit. Firma a câștigat procesul. Potrivit rapoartelor financiare, firma vindea materiale de construcție, dar a intrat pe linie moartă. În ultimii ani nu a mai avut niciun venit din vânzări.

A doua companie a lui Ciobu, Ex-Stone, a fost implicată în tranzacții suspecte ce vizează Cariera de piatră Micăuți, ajunsă pe mâna lui Vlad Andronachi. Firma a obținut 18 hectare de teren ale carierei, în schimbul unor datorii. În tranzacții este implicată și compania Fixton Proiect, administrată de Elena Țugulea, parteneră în mai multe afaceri cu Vlad Andronachi. Femeia și compania sa la fel sunt pe lista SIS. Fixton Proiect are adresa juridică tot pe șoseaua Balcani 1, despre care v-am vorbit mai sus în cazul companiei Impecabil Grup și familiei Scurtu. În 2021, Fixton Proiect a intrat în faliment, iar administratorul de insolvabilitate a cerut în judecată aplicarea sechestrului pe terenurile cedate către firma Ex Stone a lui Ciobu și întoarcerea lor, pentru că ar fi fost înstrăinate fraudulos. În ultimii ani, nici firma Ex-Stone nu mai are activitate.

Potrivit unor hotârâri de judecată, Dumitru Ciobu datorează statului peste 10 milioane de lei. Inspectoratul Fiscal a stabilit că bărbatul nu a declarat și nu a achitat impozite pe venit timp de mai mulți ani și i-a aplicat penalități de întârziere și amenzi. Nu am reu;it să-l găsim pentru Dumitru Ciobu pentru comentarii.

Statul, client fidel al unei companii din lista neagră 

Cele mai multe retrageri din lista neagră au vizat persoane și companii care erau bănuite de SIS de legături cu Ilan Șor.  În cazul unor șefi de organizații teritoriale ale Partidului Sor, peste câțiva ani după ce directorul Serviciului de Informații a semnat ordinul de scoatere de sub monitorizare, aceștia au fost condamnați penal pentru finanțarea ilegală a formațiunii politice.

Pe 10 iunie 2025 din lista SIS au fost excluse două companii asociate fugarului Ilan Șor: FORSBETA, care se ocupă de vânzarea biletelor avia, și SRL 7 ELEMENTS care administrează hotelul Turist din Chișinău.

FORSBETA l-a avut ca fondator și administrator pe Iurie Cramarenco, inclus și el în lista SIS, doar că afiliat lui Andronachi. Cramarenco a fost director comercial la AIR Moldova, privatizată prin interpuși de Ilan Șor, iar ulterior falimentată. Forsbeta a avut adresa juridică pe bulevardul Negruzzi 8, într-un imobil ce aparține AIR Moldova.

La alegerile parlamentare din 2019, Forsbeta a fost printre cei mai mari finanțatori ai Partidului Șor. A donat aproape 700 de mii de lei. Comisia Electorală Centrală a stabilit atunci că agentul economic a încălcat legea și a cerut Procuraturii să ancheteze firma pentru fals în declarații. Forsbeta nu avea dreptul să finanțeze campania electorală, pentru că a câștigat bani din licitații publice.

După ce SIS a inclus Forsbeta în lista neagră, afiliată lui Șor, statul a continuat să fie clientul firmei. Mai multe instituții publice cumpără și azi bilete de avion de la această companie. De exemplu, în ultimii doi ani, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au cumpărat bilete de avion de aproape două milioane de lei de la Forsbeta.

Ministrul Economiei a explicat cum s-au făcut achizițiile de la această companie.

Ministrul Economiei: „Contractele toate se fac prin licitație, în baza legii cu privire la achizițiile publice, unul dintre criterii fiind cel mai mic preț. Este vorba despre achiziții de sezon, pentru că noi nu putem prognoza pe perioada unui an calendaristic deplasările și necesitatea de a cumpăra biletele. Toată informația este publică pe site-ul Mtender, inclusiv pentru contracte mici. În cazul acesta specific noi vorbim despre sancționarea companiei versus asociații. Companiilor nu li s-a interzis activitatea economică în spațiul R. Moldova, motiv pentru care noi, în baza legislației, activăm și achiziționăm în dependență de prețul oferit”.      

În aprilie 2024, Iurie Cramarenco a dat în judecată SIS, iar peste 5 luni și-a retras plângerea, după ce instituția l-a scos din listă. Compania Forsbeta a continuat însă să se afle în lista persoanelor juridice monitorizate până în iunie 2025. Asta deși Cramarenco a înstrăinat firma, încă în noiembrie 2022 .

Actuala proprietară și administratoare la  Forsbeta, Ana Ceban, a refuzat să comenteze subiectul.

Hotelul Turist a fost sub monitorizare

Cea de-a doua companie asociată cu Ilan Șor, scoasă de SIS din lista neagră este 7 Elements. Firma administrează hotelul Turist. Ea a cumpărat hotelul în 2011 de la Vedova Grup, care a avut adresa juridică pe str. Tighina 12 unde au fost înregistrate toate companiile din holdingul lui Șor. Vedova Grup a fost administrată mai mulți ani de Vitalie Cușnir, fondator și administrator al SRL Magazine Sociale, care de asemenea se regăsesc în lista neagră. 

În mai 2019, o jumătate cotă parte din SRL-ul 7 Elements a ajuns în proprietatea Valentinei Balițchi, mama fostului șef al Vămii Tudor Balițchi, un alt apropiat al lui Ilan Șor, inclus în lista neagră a SIS.

Administratoare a fost numită  Valentina Copnova, și ea în lista de sancțiuni. Autoritățile au stabilit că, între 2019 și 2021, Copnova a traversat de mai multe ori frontiera de stat, aflându-se în același automobil cu soția lui Tudor Balițchi.

Cealaltă jumătate din SRL 7 Elements a fost transmisă către o companie bulgară Blues Energy Group. Fondatorul firmei bulgare și soția sa, Călin și Violina Corjan tot s-au regăsit în lista SIS.

Numele lui Călin Corjan apare într-un raport al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție creat de Președinție. Studiul „REPUBLICA OFFSHOR” arată că… Călin Corjan ar fi înregistrat mai multe firme în Marea Britanie care au avut un rol-cheie în activitățile de spălare a banilor ce i-au implicat pe Vlad Plahotniuc, Veaceslav Platon, Ilan Șor și Vlad Filat. Corjan susține că informația din raport este neveridică și i-a acționat în judecată pe autori pentru defăimare. În prezent, dosarul este pe rolul instanței. Am încercat să luăm legătura cu Călin Corjan prin intermediul avocatului său. I-am transmis și în scris mai multe întrebări, dar nu am primit niciun răspuns.

În 2020, mama lui Balițchi a transmis acțiunile sale din 7 Elements către o companie rusă - Arling, iar Călin Corjan a vândut firma bulgară unui austriac.

În decembrie 2024, în timp ce 7 Elements se mai afla sub monitorizare, noii acționari au încercat transmiterea hotelului Turist în proprietatea firmelor din Rusia și Bulgaria. Autoritățile au blocat atunci tranzacția și au pus sechestru pe imobilele hotelului. Oamenii legii au motivat că hotelul este oferit la un preț derizoriu, de 580 de mii de dolari,  în timp ce doar valoarea cadastrală a clădirii și a terenului este de peste 40 de milioane de lei. Astfel „s-a încercat transferul proprietății hotelului Turist în favoarea unor dobânditori de bună-credință în interesul aceluiași beneficiar final Ilan Șor”, motiva SIS.

7 ELEMENTS și fosta administratoare Valentina Copnova au cerut în judecată anularea ordinului SIS pe motiv că nu ar avea nicio conexiune cu Șor.  

Alexandru Bot: „Este adevărat că anterior acest activ al hotelului Turist care aparține companiei 7 elemente era asociat lui Ilan Șor, dar din momentul în care au intervenit în cotele părți ale companiei noii proprietari nu prea înțeleg unde este legătura cauzală dintre activitatea foștilor și actualilor în condițiile în care această achiziție a fost într-adevăr una strategică pentru investitori care sunt dezvoltatori din domeniul hotelier cu renume internațional. Vorbim de o companie rusească, adevărat, dar și de o companie austriacă care intenționau să dezvolte acest activ sub marca Hilton sau eventual Mariot. Vorbesc din informațiile care au fost furnizate de clienții mei”.

Corjan, conectat la un imobil vândut de firma lui Plahotniuc

În prezent, pe rolul Judecătoriei Chișinău se află și un litigiu inițiat împotriva Agenției Servicii Publice de către Călin Corjan și compania REAL-IMMO 25. Aceasta este noua denumire a firmei Alfa Capital, fondată tot de Vedova Grup. Din 2016, Alfa Capital este proprietara unui imobil situat pe malul lacului din Parcul „Valea Trandafirilor”. L-a preluat de la Finpar Invest, beneficiarul căreia a fost Vlad Plahotniuc. Din 2021, clădirea se află sub sechestrul procurorilor.

Paradox: Scoși din listă în ziua în care au pierdut în judecată 

Pe 10 iunie 2025, au pierdut însă procesul. În aceeași zi, din motive neclare, directorul SIS, Alexandru Musteață, a emis un ordin prin care i-a exclus din lista neagră pe Valentina Copnova, Violina Corjan și 7 Elements. Călin Corjan a rămas însă sub monitorizare.

Avocatul companiei 7 Elements ne-a dezvăluit că actualii proprietari ai hotelului Turist intenționau să inițieze un litigiu și în arbitrajul internațional. 

Alexandru Bot: „Altă echipă de avocați, nici eu nu știam despre ei, au inițiat un dialog cu SIS în vederea explicării faptului că acest activ este unul curat. Nu are afilieri cu Șor, Plahotniuc sau alte persoane vizate de această lege. În momentul în care s-au inițiat procedurile de arbitraj si partea moldovenească trebuia să prezinte anumite documente, exact în acea zi a fost decisă radierea din listă. Coincidență sau nu, nu știm, dar cert este paradoxul că, în ziua în care am pierdut litigiul, în aceeași zi am fost radiați din listă. Avem acest paradox unde instanța de judecată motivează cu lux de ampnunte cât de asociați noi suntem lui Șor, iar SIS-ul oponentul nostru spune că au decăzut circumstanțele de asociere. Și ca în cazul companiei Impecabil nu avem absolut nicio explicație de ce am fost excluși din acea listă. Acest proces, dar și toate la care am participat, ele practic s-au desfășurat în lipsa reprezentantului SIS care fie nu se prezenta la ședințe, fie invoca careva circumstanțe de concediu anual. Și această tactică de tergiversare a dosarelor este omniprezentă în toate dosarele cel puțin in care particip eu”.

După ce 7 Element a scăpat din colimatorul SIS, hotelul Turist a fost scos de sub sechestru. Iar în august 2025, firmele din Rusia și Bulgaria și-au înregistrat oficial dreptul de proprietate asupra hotelului.

Scoși de sub monitorizare apoi condamnați penal, dar fugiți din țară

În prima listă întocmită de SIS, s-au regăsit și  multe persoane care au lucrat în instituții publice din Orhei, conduse de echipa oligarhului fugar. SIS i-a scos de sub monitorizare, la fel ca și pe mai mulți oameni care au condus organizații teritoriale ale Partidului Șor. Anul trecut, câțiva dintre ei au fost condamnați la închisoare pentru finanțarea ilegală a partidului. Irina Dvorjanscaia, fosta președintă a organizației din Glodeni, condamnată la 5 ani și 6 luni de închisoare; Andrei Simacovici, președintele organizației din Ocnița, și Svetlana Panciuc, președinta organizației Edineț, condamnați la câte 4 ani de închisoare. Iar Olga Vlasenco, lidera organizației din Călărași, a primit 4 ani de închisoare dintre care doi cu suspendarea condiționată a pedepsei.După gratii a ajuns doar Andrei Simacovici. Ceilalți au fugit din R. Moldova.

Am cerut oficial de la SIS informații ce vizează fiecare caz în parte descris în investigația noastră. Instituția nu ne-a spus care au fost  motivele includerii și excluderii din lista neagră a fiecărui figurant. SIS a făcut doar o trimitere la lege: „Condițiile de excludere din liste sunt prevăzute la Art. 6, alin. (2) din Legea nr. 25/2016. Astfel legislația prevede mecanisme clare de revizuire a statutului persoanelor incluse în aceste liste. Excluderea se dispune de către SIS în următoarele circumstanțe: încetarea cauzelor și condițiilor factuale care au justificat includerea inițială sai survenirea unor circumstanțe obiective ce țin de interesele superioare ale statului”.