Republica Moldova a fost apreciată de Comisia Europeană pentru progresele majore înregistrate în ultimul an în justiție, energie și digitalizare, dar raportul arată că reformele nu avansează la fel de rapid în toate domeniile. Agricultură, mediu și administrația publică rămân capitolele unde evoluțiile sunt lente, iar instituțiile trebuie să-și sporească eficiența și capacitatea de implementare a standardelor europene.
Comisia apreciază că Moldova a demonstrat voință politică clară și reziliență într-un context dificil, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de tentative de destabilizare internă.
Energia este unul dintre cele mai avansate capitole. Moldova a finalizat alinierea completă la legislația europeană și a adoptat Planul Național Energie și Climă. Țara se pregătește să se conecteze la piața energetică europeană până în 2027 și investește masiv în surse regenerabile și eficiență energetică.
Și digitalizarea este considerată un domeniu de succes: guvernul implementează Strategia „Transformarea Digitală 2023–2030”, iar Moldova urmează să intre în zona „Roam like at home”, ceea ce va elimina tarifele de roaming în UE.
Moldova se aliniază într-un procent înalt la politica externă și de securitate a UE, aplică sancțiunile împotriva Rusiei și Belarusului și participă activ la misiunile europene de gestionare a crizelor. Comisia consideră că țara a făcut progrese consistente în domeniul apărării și al combaterii amenințărilor hibride.
Bruxellesul notează progrese și în domeniul justiției. Procesul de vetting al judecătorilor și procurorilor continuă, iar reforma Curții Supreme de Justiție este în derulare. De asemenea, Autoritatea Națională de Integritate a fost consolidată, iar confiscarea averilor nejustificate a devenit o practică tot mai frecventă.
Totuși, raportul atrage atenția că reforma nu este încă finalizată, iar durata proceselor rămâne prea mare. Moldova trebuie să finalizeze verificarea integrității tuturor magistraților și să sporească eficiența instanțelor și a Procuraturii Anticorupție.
Comisia semnalează progrese limitate în reforma administrației publice. Deși Guvernul a adoptat Programul Național de Aderare 2025–2029, sistemul administrativ este afectat de lipsa de personal, fluctuație ridicată și birocrație excesivă. Aproape 20% dintre posturile din funcția publică sunt vacante, iar reforma salarizării nu este completă.
„Capacitatea scăzută a instituțiilor afectează eficiența politicilor publice și implementarea recomandărilor europene”, se arată în raport. Bruxelles-ul recomandă accelerarea reformei serviciului public și digitalizarea resurselor umane.
Pe plan economic, Moldova a menținut stabilitatea macrofinanciară, însă creșterea a stagnat. Comisia apreciază eforturile de modernizare fiscală și elaborarea noului Program de Reformă Economică, dar observă că economia informală rămâne mare, iar reformele din întreprinderile de stat înaintează încet.
Uniunea Europeană susține Chișinăul prin Planul de Creștere pentru Moldova, care oferă 1,9 miliarde de euro în perioada 2025–2027, pentru investiții în infrastructură, energie și educație.
În schimb, agricultura, mediul și politica regională sunt domeniile cu cele mai slabe rezultate. Comisia notează că Moldova se află abia „la un nivel incipient de pregătire”. Deși autoritățile au început crearea sistemului integrat de administrare și control al subvențiilor agricole, capacitatea Ministerului Agriculturii și a Agenției pentru Plăți rămâne scăzută.
În domeniul mediului, Comisia remarcă lipsa de coordonare și de resurse, precum și absența unui sistem eficient de reducere a emisiilor de carbon. Bruxelles-ul recomandă introducerea unui sistem de comercializare a emisiilor (ETS) și consolidarea structurilor care aplică politicile de mediu.
În general, Comisia Europeană evaluează nivelul de pregătire al Republicii Moldova ca fiind „între moderat și bun”, iar ritmul reformelor drept „consistent și orientat spre rezultate”.
Viitorul emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, Nicu Popescu, a declarat că Moldova a îndeplinit condițiile pentru deschiderea unor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană.
„Se așteaptă ca toate clusterele să poată fi deschise până la finalul anului. Închiderea provizorie a negocierilor până la începutul lui 2028 este realizabilă, dacă ritmul reformelor se menține. Acest raport este și o apreciere binemeritată a muncii depuse de echipele din administrația publică”, a scris Nicu Popescu într-o postare pe Facebook.
Astăzi, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost prezentă la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu comisara europeană pentru extindere, Marta Kos. Oficiala europeană i-a înmânat raportul și a menționat că Moldova a făcut progrese semnificative în ultimul an. La rândul său, șefa statului a ținut să mulțumească pe toți cei care au muncit pentru acest progres.
„S-a muncit din greu pentru ca Republica Moldova să fie apreciată în acest raport drept țara care a înregistrat cele mai mari progrese. Este o dovadă că putem face lucrurile bine și repede, și acum este important să continuăm cu aceeași viteză sau poate chiar cu o viteză mai mare și să asigurăm același nivel de calitate a reformelor și a acțiunilor noastre”, a menționat președinta.
Premierul Alexandru Munteanu a menționat că rezultatele confirmă efortul depus de instituțiile statului, dar și determinarea oamenilor de a construi o Moldovă europeană:
„Raportul recunoaște eforturile uriașe făcute de instituțiile noastre, de Guvern și Parlament, dar mai ales de oamenii care muncesc zi de zi pentru o Moldovă europeană. Această recunoaștere este cu atât mai valoroasă cu cât progresul s-a produs într-un an complicat, când pe lângă tot felul de crize, funcționarii au încheiat procesul de analiză a compatibilității legislației noastre cu cea europeană, au elaborat Programul Național de Aderare și au lucrat la pozițiile de negocieri”.
