Un armistițiu este necesar „de urgenţă” în Ucraina, după aproape patru ani de război, cere G7, în urma unei reuniuni în Canada a miniştrilor de Externe, în contextul în care negocieri în acest sens se află într-un punct mort, relatează AFP. Războiul din Ucraina va mai dura câțiva ani și ar putea duce la epuizarea Rusiei, a declarat ministrul afacerilor externe al Poloniei, Radosław Sikorski. Între timp, Finlanda acuză oficial China că ajută masiv Moscova în război, Rusia a atacat din nou regiunea Odesa cu drone, iar propagandiștii ruși vorbesc doar despre distrugeri.

Pe de altă parte, oficial, Kremlinul se declară gata să reia negocierile de pace cu Ucraina la Istanbul, a declarat un oficial rus, care mai susține că la summitul din Alaska preşedintele american Donald Trump ar fi acceptat condițiile teritoriale ale Moscovei pentru a accepta un armistițiu. Kievul respinge afirmațiile potrivit cărora ar fi de vină pentru blocarea procesului de pace, în contextul în care războiul se apropie de sfârșitul celui de-al patrulea an. Mai mult, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Kievul consideră că Rusia se pregătește pentru un „război mare” în Europa, care ar putea începe încă din 2029. Washingtonul crede că a epuizat opțiunile pentru sancționarea Moscovei, dar Kievul are altă părere.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că situația din Pokrovsk rămâne „extrem de dificilă”, însă decizia privind o posibilă retragere a trupelor aparține exclusiv comandanților militari de pe teren, relatează Ukrainska Pravda. „Nimeni nu-i obligă să moară de dragul ruinelor. Îi voi sprijini pe soldații noștri, în special pe comandanții de acolo, în dorința lor de a controla situația. Altfel, este prea scump pentru noi - cel mai important lucru pentru noi sunt soldații noștri”, a spus Volodimir Zelenski pentru Bloomberg. Potrivit președintelui ucrainean, Rusia urmărește o victorie la Pokrovsk pentru a-l convinge pe președintele american Donald Trump că Ucraina ar trebui să-și retragă trupele din întregul Donbas de est, în vederea încheierii războiului.

UPDATE Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a impus sancțiuni împotriva unei rețele de companii care furniza componente pentru producătorul iranian de drone și rachete HESA – o structură aflată în subordinea Ministerului Apărării de la Teheran. Pe lista celor vizați au intrat și două firme ucrainene – Imperativ Ukraina și Ekovera, arată Business Insider.

UPDATE Un scandal a izbucnit, joi, între Ministerul rus de Externe şi cotidianul italian „Corriere della Sera”, după ce ministerul a declarat agenţiei ruse de stat TASS că ziarul i-a luat un interviu şefului diplomaţiei de la Moscova, Serghei Lavrov, dar apoi a refuzat să-l publice integral, „fără cenzură” şi „tăieturi”. Conducerea „Corriere” a răspuns la acuzaţie precizând că solicitarea unui interviu realizat direct, ca o discuţie, a fost refuzată, aşa încât a trimis întrebările în avans, iar Ministerul rus de Externe a răspuns cu „un text lung, plin de acuzaţii şi propagandă”, transmite News.ro.

UPDATE Premierul ucrainean, Iulia Svîrîdenko, a declarat joi că guvernul său va efectua un audit al tuturor companiilor de stat, inclusiv al celor energetice, în urma unui scandal major de corupție care a dus la suspendarea a doi miniștri, scrie Rador.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut joi preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski să nu le mai permită bărbaţilor tineri să părăsească Ucraina, după ce o decizie recentă a Kievului de a autoriza ieşirea din ţară a tinerilor cu vârste între 18 şi 22 de ani a avut ca efect sosirea unui val de refugiaţi ucraineni în Germania, transmite AFP, preluată de Agerpres.

UPDATE Prețul mediu de achiziție al unei mașini noi în Rusia a atins un nivel record în luna octombrie, ajungând la 3,43 milioane de ruble (42.189 de dolari), a anunțat joi agenția rusă de analiză Autostat, citată de Reuters. Prețul mediu de achiziție a fost cu 3,5% mai mare decât în octombrie 2024, cu 60% mai mare decât în 2021 și dublu față de nivelul de acum cinci ani, a declarat Autostat într-un comunicat.

UPDATE Kremlinul a declarat joi că Ucraina va trebui să negocieze cu Rusia "mai devreme sau mai târziu" şi a apreciat că poziţiile de negocierile ale Kievului se vor înrăutăţi cu fiecare zi ce trece, informează Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că prezența militară a Alianței în Europa transmite un mesaj clar de fermitate față de orice adversar, subliniind că fiecare centimetru de teritoriu aliat va fi apărat. Aflat într-o vizită la Comandamentul Întrunit al Forțelor Aliate din Brunssum, Țările de Jos, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a mulțumit soldaților pentru contribuția lor la menținerea unei posturi militare puternice și credibile a alianței în regiune, potrivit The Guardian.

UPDATE Armata ucraineană a anunțat joi că trupele sale au lovit un terminal petrolier rusesc din Crimeea ocupată, precum și un depozit de combustibil din zona ocupată a regiunii Zaporijjia. Statul Major General al Ucrainei a transmis pe aplicația Telegram că instalațiile petroliere rusești și alte ținte militare au fost atacate cu arme produse pe plan intern, inclusiv rachete de croazieră lansate de la sol de tip Flamingo, rachete aeriene lansate de drone Bars și alte drone, scrie Rador.

UPDATE Declarația Ministerului ucrainean de Externe privind suspendarea negocierilor privind reglementarea paşnică cu Rusia anunţă de fapt o reticență din partea Kievului de a le purta, ceea ce este regretabil, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Vladimir Putin, într-o conferință de presă, scrie Rador.

UPDATE DeepState, un grup ucrainean de analiști militari, a raportat noaptea trecută că forțele rusești au ocupat satele Rivnopillia și Yablukove din regiunea Zaporojie. În plus, unitățile rusești au obținut câștiguri tactice în apropierea așezărilor Volodîmirivka și Kotlînă din regiunea Donețk. Analiștii au raportat, de asemenea, că rușii au avansat în apropierea satului Dachne, situat la granița administrativă a regiunii Dnipropetrovsk, scrie Spotmedia.

UPDATE Ţările nordice şi cele baltice au anunţat joi că vor finanţa achiziţionarea unui pachet de armament american în valoare de 500 de milioane de dolari pentru Ucraina printr-un nou program NATO, informează EFE, potrivit Agerpres.

UPDATE Parlamentul bulgar a respins joi un veto prezidenţial asupra legislaţiei care permite guvernului să preia controlul asupra rafinăriei de petrol Lukoil şi să o vândă pentru a proteja activele de sancţiunile americane iminente, relatează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Premierul moldovean, Alexandru Munteanu, a afirmat că țara sa a reușit în ultimii ani, datorită sprijinul românesc și european, să nu mai depindă de gazul rusesc, afirmație făcută la București după întrevederea cu omologul său român Ilie Bolojan.

UPDATE „Mersi de invitație și de primire foarte călduroasă. Vă mulțumesc pentru tot ce faceți pentru noi. Prima noastră, după cum știți, vizită oficială. Și ne bucurăm foarte mult că ne ducem la prietenii noștri, la frații noștri. Știu că ați contribuit și dumneavoastră foarte mult, prin toți diplomații, din Europa și din alte țări, în acest proces și vă mulțumim foarte mult. Pentru noi este foarte important, avem o oportunitate unică. Sigur că, cu toate cele ce se întâmplă în zonă, războiul în Ucraina, parcursul european pentru noi nu este doar o direcție strategică, ci o mișcare de supraviețuire și de protejare, de securitate națională”, i-a spus premierul Alexandru Munteanu președintelui român Nicușor Dan la București.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un mesaj publicat pe platforma X, că Uniunea Europeană a transferat 5,9 miliarde de euro pentru sprijinirea economiei și apărării Ucrainei. Fondurile fac parte din programele ERA Loans și „Ukraine Facility”. Zelenski a subliniat că mecanismul ERA este finanțat din profiturile generate de activele ruse înghețate în statele membre ale Uniunii Europene. „Asta înseamnă că Rusia începe deja să plătească pentru agresiunea sa”, a spus liderul ucrainean, adăugând că doar presiunea constantă asupra Moscovei poate aduce pacea, scrie Mediafax.

UPDATE Iarna, temperaturile în Ucraina pot scădea până la -20 °C. Un înalt oficial guvernamental a spus că se așteaptă ca următoarele luni să fie brutale. „Cred că va fi cea mai grea iarnă din istoria noastră”, spune oficialul. „Rusia ne va distruge energia, infrastructura, încălzirea. Toate instituțiile statului ar trebui să fie pregătite pentru cel mai rău scenariu.” Maxim Timcenko, directorul executiv al DTEK, o mare companie privată de energie din Ucraina, spune: „Având în vedere intensitatea atacurilor din ultimele două luni, este clar că Rusia urmărește distrugerea completă a sistemului energetic al Ucrainei.” Dar, potrivit unui trimis european, nu este vorba doar de faptul că oamenii stau în frig noaptea sau fără lumină – strategia Rusiei este mai complexă. „[Este vorba] și despre faptul că oamenii nu vor mai putea cumpăra pâine de la brutărie dimineața și nu vor mai putea merge la muncă, deoarece fabricile nu vor mai avea energie electrică”, spune trimisul. După cum spune oficialul: „Scopul rușilor este să distrugă economia noastră”, scrie G4media.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat că a avut o convorbire cu cancelarul german Friedrich Merz, la scurt timp după ce a vizitat posturile de comandă ale brigăzilor și corpurilor de luptă ucrainene. Liderul de la Kiev a precizat că i-a prezentat lui Merz situația actuală de pe front și au discutat despre măsurile esențiale care pot consolida apărarea Ucrainei, scrie Mediafax.

UPDATE Gigantul petrolier rus Lukoil a cerut Trezoreriei Statelor Unite amânarea termenului de intrare în vigoare a sancțiunilor dictate de autoritățile americane împotriva sa, mai precis 21 noiembrie, dată de la care vor fi interzise orice fel de tranzacții cu conglomeratul rus, scrie Gândul.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Kievul consideră că Rusia se pregătește pentru un „război mare” în Europa, care ar putea începe încă din 2029. „Trebuie mai multă presiune asupra Rusiei. Ținând cont de situația de pe câmpul de luptă, nu vedem că Rusia ar dori să se oprească. Problema este că, atunci când ne uităm la industria militară a Rusiei, observăm că își cresc producția. Și, după estimările noastre, ei doresc să continue acest război. Considerăm că, dacă vom aplica o presiune puternică, rușilor le va fi necesară o pauză. Dar trebuie să recunoaștem că ei își doresc un război mare, se pregătesc să fie capabili în 2029 sau 2030 — în acea perioadă — să declanșeze un astfel de război major. Pe continentul european. Privim asta ca pe o provocare cu adevărat mare. Cred că trebuie să ne gândim cum să-i oprim acum, în Ucraina. Dar, totodată, să facem tot ce putem pentru a le reduce capacitățile. Să nu le permitem să obțină bani pe care încă îi pot primi din hidrocarburi. Și să nu le furnizăm arme. Deci, aceasta este o problemă pe care trebuie să o analizăm”, se arată în postarea lui Zelenski de pe Telegram.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat joi că a efectuat o vizită la trupele din regiunea Zaporojie, în sudul ţării, un front unde armata rusă a revendicat noi progrese, potrivit agenției de știri AFP, citate de Agerpres. „Am discutat cu militarii deciziile necesare pentru consolidarea apărării în sectorul Orihiv”, a transmis Zelenski pe Telegram. Acest sector a fost unul dintre punctele de plecare ale contraofensivei eşuate a forţelor ucrainene în 2023.

UPDATE Comandantul-șef al Forțelor Armate Ucrainene, Oleksandr Sirski, a anunţat care este situația reală de pe frontul din Pokrovsk. În acest context, comandantul-șef al Forțelor Armate Ucrainene, Oleksandr Sirski, a anunţat că s-a deplasat recent în sectorul frontului Pokrovsk și a avut o serie de întâlniri cu comandanții forţelor ucrainene, notează Interfax. „Principalele noastre obiective rămân preluarea treptată a controlului asupra anumitor zone, sprijinirea și protejarea rutelor logistice existente și organizarea de rute suplimentare pentru a asigura furnizarea la timp a apărătorilor noștri cu tot ceea ce este necesar și evacuarea neîntreruptă a răniților”, a adăugat Sîrski. Potrivit acestuia, trupele ucrainene fac tot posibilul pentru a împiedica avansul și consolidarea poziţiilor forţelor ruse.

UPDATE Ceața densă deasupra Pokrovskului face imposibilă recunoașterea cu drone. Mai mult, rușii au adus mortiere în oraș și trag asupra pozițiilor operatorilor de drone ucraineni, ceea ce îngreunează monitorizarea orașului. ISW estimează că, foarte probabil, Armata Rusă va reuși să ocupe orașul strategic Pokrovsk, însă va continua să sufere pierderi importante, deoarece se concentrează pe mai multe fronturi simultan și astfel nu are resursele pentru ocuparea rapidă a orașului, scrie Știripesurse.

UPDATE  Școlile din Polonia și-au modificat programul educațional, iar elevii învață acum și cum să manevreze armele. După invazia rușilor pe teritoriul ucrainean, teama de război este resimțită tot mai mult.Alături de materiile obișnuite, cei 900 de elevi dintr-o școală pot alege acum și cursuri care să îi propulseze spre o carieră în armată. Ei pot deveni soldați, grăniceri, pompieri și polițiști, potrivit RTL4. „Știu că fac ceva pentru țara mea și că voi fi mai pregătită în viitor, iar asta mă face să fiu mândră”, a declarat o elevă.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu acordat Bloomberg că Uniunea Europeană trebuie să depășească diferențele privind utilizarea activelor rusești înghețate, argumentând că de acestea depinde supraviețuirea Ucrainei, scrie Digi24.

UPDATE Donald Trump este în mod evident frustrat de eșecul său de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. El a crezut că poate ajunge la un acord printr-o simplă tranzacție care să recunoască teritoriile cucerite de Kremlin și să apeleze la interesele sale economice. Dar nu a înțeles cât de hotărât era Vladimir Putin să distrugă statul ucrainean independent și cât de dificil ar fi să-l oblige să accepte ceva mai puțin, arată The Atlantic, citat de Digi24.

UPDATE Cu aproape o lună înainte ca președintele Donald Trump să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin la Helsinki în 2018, Jeffrey Epstein a încercat să transmită un mesaj unui diplomat rus: „Dacă vrei să-l înțelegi pe Trump, vorbește cu mine”, relatează Politico.

UPDATE Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu că speră ca Washingtonul să nu ia măsuri care ar putea agrava conflictul din Ucraina, informează Rador.

UPDATE Statele Unite au ajuns aproape de limita posibilităților în privința impunerii de noi sancțiuni împotriva Rusiei, a declarat secretarul american de Stat, Marco Rubio, după reuniunea miniștrilor de Externe ai statelor G7, desfășurată în Canada. Oficialul a subliniat că Washingtonul a lovit deja în cele mai importante companii petroliere rusești, iar accentul se va muta acum pe aplicarea strictă a restricțiilor existente, nu pe introducerea unora noi, potrivit RBC Ukraine.

UPDATE În timpul unui zbor de antrenament deasupra Finlandei, un bombardier strategic american B-52H Stratofortress a exersat lovirea unor ținte pe poligonul de antrenament Sotinpuro, situat în apropierea graniței cu Rusia, în estul țării, potrivit Forțelor Aeriene Finlandeze. Bombardierul a intrat apoi în spațiul aerian estonian și s-a apropiat de granița cu Rusia la aproximativ 50 km, scrie The Moscow Times.

UPDATE Kenya a anunțat că peste 200 dintre cetățenii săi luptă în prezent pentru Rusia împotriva Ucrainei și a avertizat că rețelele de recrutare continuă să vizeze mai mulți kenyeni pentru înrolare. „Exercițiile de recrutare din Rusia s-au extins, se pare, pentru a include cetățeni africani, inclusiv kenyeni”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe din Kenya într-un comunicat, potrivit Spotmedia.

UPDATE Noapte de noapte, Belgia este în alertă. În ultimele două săptămâni, aeroporturile civile, bazele militare și centralele nucleare au fost survolate de drone, perturbând traficul, provocând haos și stârnind îngrijorări legate de securitate. Este doar cel mai recent caz al unei națiuni europene vizată de un posibil război hibrid cu drone al Rusiei, notează Adevărul.

UPDATE Două mine antipersonal au explodat lângă două ambulanțe din districtul Dniprovschi din Herson. „Prima ambulanță a lovit o mină la ora 03:00 în timp ce evacua un pacient. A doua echipă – în timp ce răspundea la un apel în jurul orei 05:00. Detonarea a deteriorat roțile ambelor vehicule”, a anunțat Administrația Militară a regiunii. Nu s-au înregistrat victime, scrie Spotmedia.

UPDATE Războiul lui Putin din Ucraina capătă în ultima vreme accente dramatice atât pe câmpul de luptă, cât și în sfera diplomației. Acum creierele se înfierbântă la Moscova, unde un parlamentar rus afirmă că o singură lovitură dată de noua rachetă de croazieră ar distruge un întreg stat american.Deputatul din Duma de Stat, Andrey Gurulyov, a lăudat capacitățile rachetei Burevestnik în timpul unei discuții pe canalul video Solovyov Live. El a lansat o amenințare cu privire la o rachetă cu capacitate nucleară testată recent de Moscova, lăudându-se că aceasta ar putea distruge complet un stat american și totul se va sfârși, potrivit Newsweek.

UPDATE Războiul din Ucraina va mai dura câțiva ani și ar putea duce la epuizarea Rusiei, a declarat ministrul afacerilor externe al Poloniei, Radosław Sikorski. „Ucraina se pregătește pentru încă trei ani de război, iar astfel de războaie coloniale durează de obicei aproximativ zece ani. Nu cred că [președintele Federației Ruse Vladimir] Putin va putea rezista încă trei ani”, a declarat Sikorski într-un interviu acordat TVP World. El a explicat că Rusia a început războiul în Donbas acum mai bine de 10 ani, dar nu a reușit să cucerească regiunea. Până la invazia pe scară largă din 2022, Europa credea că Rusia are „a doua armată din lume”, iar Putin însuși considera că războiul din Ucraina va fi „o operațiune de trei zile”, a remarcat Sikorski. Potrivit lui, din punct de vedere militar, Rusia nu s-a prezentat în cea mai bună lumină, iar ceea ce a obținut până acum cu greu poate fi considerat o „victorie”, notează Digi24.

UPDATE Secretarul de Stat al SUA Marco Rubio a criticat incursiunile Rusiei în Europa de Est și a avertizat că Washingtonul are un angajament ferm față de NATO și față de apărarea partenerilor, în cazul în care aceștia ar fi atacați, potrivit unei transcrieri oficiale a declarațiilor. SUA cred că incursiunile dronelor și avioanelor rusești în spațiul aerian al statelor NATO creează un nivel ridicat de tensiune, care ar putea declanșa ceva mai amplu. Avertismentul a fost lansat de șeful diplomației americane la o reuniune G7 în Canada, miercuri, în semn de răspuns la o întrebare a ziariștilor privind „incursiunile rusești tot mai frecvente în țările din Europa de Est”. „Nu suntem de acord cu ele. Adică, nu ne plac”, a spus Rubio, potrivit HotNews.

UPDATE Rusia își negociază retragerea din compania petrolieră sârbă NIS, care este supusă sancțiunilor americane, și a solicitat Washingtonului o prelungire a unei licențe care i-ar permite acestei companii, cruciale pentru economia sârbă, să funcționeze normal, a anunțat marți ministrul sârb al Energiei, relatează AFP, citată de Rador.

UPDATE China alimentează "masiv" efortul de război rus, a afirmat miercuri ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, apreciind că aceasta reprezintă o provocare la adresa NATO, informează AFP. „Rusia nu ar fi capabilă să ducă un război foarte mult timp doar cu resursele sale. India, desigur, aduce o finanțare prin alte mijloace, însă China o face deliberat", a declarat ministrul la finalul unei reuniuni cu omologii săi din ţările nordice, la Helsinki.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut miercuri, 12 noiembrie 2025, demisia miniștrilor Justiției și Energiei, în urma unui mare scandal de corupție legat de sectorul energetic, ambii miniștrii demisionând la scurt timp după solicitarea președintelui, transmite AFP.

UPDATE Ucraina produce în prezent 4 milioane de drone pe an – mai mult decât toate țările NATO la un loc. Războiul a transformat națiunea într-o superputere în domeniul dronelor, exportând tehnologie și expertiză în toată Europa. „Nu este vorba doar de cantitatea de drone, ci și de varietate”, a spus analistul RAND Michael Bohnert. „Probabil mai mult decât toate țările NATO la un loc în acest moment.” Inginerii și producătorii ucraineni caută acum parteneriate în străinătate pentru a-și extinde producția și a-și asigura finanțarea, scrie Digi24.

UPDATE Rusia a atacat din nou regiunea Odesa cu drone. „În urma loviturilor a izbucnit un incendiu la un obiectiv de infrastructură de transport. Conform informațiilor preliminare, nu există morți sau răniți”, au transmis Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina.

UPDATE Reprezentanții Statelor Unite, Franţei, Canadei, Italiei, Germaniei, Regatului Unit şi Japoniei îşi reiterează în acest comunicat comun „susținerea de neclintit” a Ucrainei şi faţă de suveranitatea ucraineană. „Frontierele internaţionale nu trebuie să fie modificate cu forţa”, subliniază miniştrii de Externe ai statelor membre G7, potrivit AFP.

UPDATE Suspecții din cazul de mare corupție din Ucraina ar fi manipulat oficiali de rang înalt ca parte a unei rețele extinse de trafic de influență, au declarat procurorii la audierile care au avut loc pe 11-12 noiembrie, relatează Kyiv Independent. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, apare și el în anchetă, fiind „folosit” de omul de afaceri Timur Mindici - fugit între timp din țară. Ancheta mai arată și încrengăturile oamenilor de afaceri cu serviciile secrete ucrainene. Audierile au avut loc după ce Biroul Național Anticorupție (NABU) a acuzat opt suspecți de mită, abuz în serviciu și îmbogățire ilicită, într-un caz de corupție la scară largă, care implică compania de energie nucleară de stat Energoatom pe 11 noiembrie, potrivit Știripesurse.

UPDATE În fața amenințărilor rusești și a intensificării confruntării geopolitice în spațiu, Emmanuel Macron a anunțat investiții masive în apărarea spațială a Franței. Până în 2030, Parisul va aloca încă 4,2 miliarde de euro pentru a-și consolida capabilitățile militare orbitale, în cadrul unei noi strategii prezentate la Toulouse. Prezentând noua strategie spațială franceză pentru 2040, şeful statului a pledat în special pentru dezvoltarea viitoarelor lansatoare europene reutilizabile pentru a obţine un avantaj competitiv faţă de SpaceX al lui Elon Musk. „Războiul de astăzi se poartă deja în spațiu, iar războiul de mâine va începe în spaţiu”, a declarat preşedintele francez la Toulouse, la sediul Comandamentului Spațial, pe care tocmai l-a inaugurat. „Asistăm la spionaj, de exemplu din partea Rusiei, asupra sateliţilor noştri prin folosirea de nave de patrulare, bruiaj masiv al semnalelor GPS, atacuri cibernetice împotriva infrastructurii noastre spațiale, teste cu rachete antisatelit, dezvoltarea de arme antisatelit (...) şi chiar amenințarea deosebit de șocantă a armelor nucleare în spațiu din partea Rusiei”, a explicat el, potrivit Digi24.

UPDATE UE nu va mai emite vize cu intrări multiple cetățenilor ruși care locuiesc în Rusia, aceasta fiind cea mai recentă măsură a sa de a intensifica presiunea asupra Moscovei din cauza războiului său de aproape patru ani împotriva Ucrainei. Totul sună bine, în teorie, dar în practică – potrivit jurnalistului Jason Corcoran, specializat în politica și economia Rusiei și CSI – nu ar fi afectați decât rușii de rând, nu elitele, scrie Gândul. Elitele Rusiei încă „plutesc” prin Europa cu „pașapoarte de aur” și „vize de aur”, îmbarcându-se în avioanele lor private fără nicio grijă. „Călătoria și circulația liberă în interiorul UE sunt un privilegiu, nu un lucru garantat”, a declarat Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE. A fost o declarație memorabilă creată pentru Bruxelles, punctează Corcoran, „dar și un cadou pentru Moscova”. Propagandiștii Kremlinului o vor folosi ca dovadă că „rusofobia” este adânc înrădăcinată în Occident, alimentând narațiunea lui Putin conform căreia Rusia este vizată nu pentru crimele sale, ci pentru identitatea sa.

UPDATE O companie estoniană din domeniul apărării, Frankenburg Technologies, a prezentat recent o rachetă nou-nouţă, de mărimea unei baghete, denumită Mark 1 şi destinată să doboare drone. Mai multe puncte de lucru situate în ţări membre NATO îşi propun deja să fabrice sute de astfel de rachete pe zi, scrie The Telegraph, preluat de News.ro.

UPDATE Compania Lukoil Bulgaria a transmis un comunicat de presă în care declară categoric că societatea nu îşi va întrerupe activitatea din ţară. „Toate punctele din reţeaua comercială a companiei funcţionează şi vor continua să funcționeze în regim normal. Nu există niciun motiv pentru întreruperea activității lor. Stațiile de benzină dispun de suficiente stocuri de combustibili”, se subliniază în comunicat. „Afirmaţiile privind stoparea activității sunt false, speculative şi înșelătoare„, menţionează Lukoil Bulgaria, scrie Rador.

UPDATE O înregistrare video recentă cu Vladimir Putin a reaprins speculațiile legate de condiția sa fizică. El este surprins cu mâinile vizibil umflate și cu o mobilitate redusă, detalii care au dat naștere unor noi teorii despre posibile afecțiuni neurologice sau oncologice, scrie Daily Mail. Clipul video, publicat inițial de presa rusă și propagat rapid pe platformele online, îl arată pe Putin în timpul unei discuții despre interzicerea dispozitivelor de vapat. Însă atenția publicului a fost captată de aspectul fizic al președintelui: mâini inflamate, o tentă palidă a pielii și o postură generală încordată. Jurnalistul ucrainean Dmytro Gordon a subliniat că „pumnii lui Putin par să-l doară”, adăugând că expresia sa facială sugera un posibil disconfort sau o tensiune musculară. Aceste îngrijorări nu reprezintă o noutate, starea de sănătate a liderului rus fiind analizată cu atenție în repetate rânduri.

Rusia a lansat un nou atac aerian de amploare asupra Ucrainei în noaptea de miercuri spre joi, 26 februarie, folosind drone, rachete balistice și rachete de croazieră. Mai multe regiuni, printre care capitala Kiev, Harkov sau Zaporojie au fost ținta atacurilor rusești. Cele mai multe victime s-au înregistrat la Harkiv – 16, inclusiv doi copii. De asemenea, au fost avariate mai multe clădiri rezidențiale și case particulare. La Kiev, a fost avariat un bloc de locuințe cu două etaje, a anunțat primarul orașului, Vitali Kliciko.

Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) a declarat într-un raport că Kremlinul ar putea provoca un incident nuclear în Ucraina, într-o tentativă de a devia atenția de la lipsa progreselor pe câmpul de luptă. Rusia nu are „niciun termen limită” pentru încheierea conflictului din Ucraina, a declarat joi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Între timp, la Geneva au loc noi discuții cu privire la războiul din Ucraina. Însă este vorba doar de o întâlnire bilaterală între delegațiile Washingtonului și Kievului. 

UPDATE Președintele Ucrainei a spus, într-un interviu pentru Fox News că Rusia încearcă "să se joace cu preşedintele Statelor Unite" şi să tragă de timp în eforturile mediate de SUA pentru a pune capăt războiului. Zelenski a acuzat Rusia că încearcă să tergiverseze discuţiile, pentru a evita să facă concesii. "Ei încearcă să se joace cu preşedintele Statelor Unite", a avertizat acesta. Întrebat dacă el crede că Vladimir Putin face un fel de joc, Zelenski a răspuns: "Da, cred că da. Da. El trebuie să amâne orice fel de negocieri", scrie Spotmedia.

UPDATE Duma de Stat a aprobat, în a doua şi în a treia lectură, un proiect de lege care interzice extrădarea străinilor care au servit sub contract în cadrul forţelor armate ale Rusiei către alte ţări pentru urmărire penală, informează joi agenţia rusă de presă TASS, potrivit Agerpres.

UPDATE Mulți ruși încearcă să ignore războiul declanșat acum patru ani, dar e din ce în ce mai greu să mai facă asta. Nu există niciun semn al unei prăbușiri iminente, politice sau economice. Dar nici regimul represiv al lui Vladimir Putin nu poate ascunde numeroasele moduri în care războiul afectează viața de zi cu zi, scrie The Economist.

UPDATE Șeful diplomației poloneze, Radoslaw Sikorski, a avertizat joi că „ordinea internațională se zdruncină din temelii” și a vorbit despre miza geopolitică a războiului din Ucraina, transmite AFP. 

UPDATE România, Estonia, Letonia şi Lituania dau un mare exemplu de angajament în ceea ce priveşte creşterea impresionantă a investiţiilor în apărare şi în mobilitatea militară, iar măsurile luate pentru a îmbunătăţi securitatea contribuie şi la creşterea competitivităţii noastre în această regiune, a declarat joi, la Bruxelles, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în deschiderea conferinţei la nivel înalt pentru lansarea Instrumentului EastInvest, iniţiativă menită să faciliteze accesul la sprijin sub formă de împrumuturi pentru statele membre ale Uniunii Europene care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina.

UPDATE Rusia a transmis joi Regatului Unit că trimiterea unor trupe britanice în Ucraina ar prelungi războiul, nu l-ar încheia, reiterând că se opune oricărei prezențe militare occidentale în această țară, relatează Reuters.

UPDATE Ambasadorii trimiși de Donald Trump în Europa, de regulă asociați și donatori politici, au misiunea clară de a fi cât mai agresivi, constată POLITICO. Un fost ambasador american spune că este pentru prima dată când SUA fac diplomație fără diplomați.

UPDATE Rusia a trimis Ucrainei rămăşiţele pământeşti a 1.000 de soldaţi ucraineni şi a primit în schimb cadavrele a 35 de soldaţi ruşi, a declarat joi un consilier al Kremlinului, relatează AFP, conform Agerpres.

UPDATE Președintele Ucrainei respinge acuzațiile Kremlinului privind presupuse planuri nucleare și afirmă că Moscova încearcă să distragă atenția de la eșecurile de pe front. Afirmațiile Rusiei au fost negate de Ucraina, Marea Britanie și Franța.

UPDATE Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat joi că incidentul din largul Cubei în care a fost implicată o barcă rapidă înmatriculată în Florida a fost „o provocare agresivă din partea Statelor Unite” menită să escaladeze situația și să declanșeze un conflict, a relatat agenția de presă de stat TASS. 

UPDATE Kremlinul afirmă că o întâlnire între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski nu este oportună în prezent, invocând poziția Kievului privind războiul. Moscova recunoaște că problema teritorială rămâne cel mai dificil obstacol în negocierile de pace, scrie newsweek.

UPDATE O convorbire telefonică purtată miercuri între președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost descrisă de trei surse citate de Axios drept „foarte prietenoasă și pozitivă”. Discuția are loc într-un moment cheie pentru negocierile de pace, liderul de la Casa Albă reiterându-și dorința ca războiul să se încheie cât mai rapid. Potrivit surselor, Zelenski i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că doar liderul american îl poate convinge pe președintele rus Vladimir Putin să oprească conflictul. Trump a răspuns că războiul durează de prea mult timp și că și-ar dori o încheiere chiar într-o lună. Casa Albă nu a comentat oficial informațiile, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care noul Consiliu de Pace propus de președintele american Donald Trump ar putea funcționa alături de Organizația Națiunilor Unite și de Consiliul de Securitate al ONU, scrie Reuters.

UPDATE Distrugerea țintită a infrastructurii energetice a Ucrainei de către armata lui Putin prin atacuri aeriene masive și regulate a obligat țările vecine cu Rusia să își protejeze propriile centrale și rețele electrice. Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au primit 113 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru noi măsuri defensive, inclusiv bariere fizice, trupe și capacități de securitate cibernetică pentru a proteja infrastructura critică, tehnologii de bruiaj al semnalelor pentru a preveni atacurile cu drone și echipe de reparații de urgență. Aceasta este prima dată când Comisia Europeană a alocat fonduri în astfel de scopuri, relatează Politico.

UPDATE Preşedintele rus, Vladimir Putin și omologul său belarus, Aleksandr Lukașenko, vor participa joi la un dineu de lucru, împreună cu delegațiile Consiliului Suprem de Stat al Uniunii Rusia-Belarus – a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, în cadrul unui briefing.

UPDATE Rusia nu are „niciun termen limită” pentru încheierea conflictului din Ucraina, a declarat joi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, înaintea unei alte întâlniri între reprezentanții ucraineni și americani, așteptată la Geneva, pentru a pregăti discuții trilaterale suplimentare cu Rusia, scrie Mediafax. „Ne-ați auzit spunând ceva despre termene limită? (…) Nu avem termene limită, avem doar sarcini (…). Le îndeplinim”, a spus Lavrov, citat de agenția de știri de stat TASS. Negociatorii ucraineni și ruși au călătorit joi la Geneva pentru întâlniri separate cu trimisii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, potrivit Le Figaro.

UPDATE O nouă metodă de trecere ilegală a frontierei a fost descoperită la granița dintre Polonia și Belarus. Autoritățile poloneze spun că migranții au fost trimiși prin tuneluri subterane săpate pe sub gardul de frontieră, într-o operațiune pe care o leagă de Moscova. Investigația The Telegraph susține că Rusia ar folosi această tactică drept parte a unui „război hibrid” împotriva Occidentului.

UPDATE Donald Trump și Volodimir Zelenski sunt invitați să vină la București, la Summit-ul B9+ din 13 mai. Dacă Trump nu va fi prezent, el va fi înlocuit de secretarul de stat Marc Rubio, notează NewsWeek.

UPDATE Imagini ale resturilor rămase după lovituri ale Rusiei asupra Ucrainei constituie indicii puternice că Moscova a folosit o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare l-a determinat pe preşedintele american Donald Trump să nu reînnoiască tratatul nuclear cunoscut ca New START, consemnează joi Reuters.

UPDATE Guvernul elvețian a anunțat miercuri viitoarea interdicție totală a achiziționării și importului de gaz natural lichefiat rusesc, aliniindu-se astfel la cel mai recent pachet de sancțiuni impuse de Uniunea Europeană, transmite AFP. 

UPDATE Nouă moldoveni vor rămâne fără cetățenia Republicii Moldova după ce ar fi săvârșit fapte grave contra intereselor țării. Ieri, șefa statului a semnat un decret în acest sens. Este vorba despre persoane care dețin diferite funcții în cadrul așa-numitelor entități neconstituționale din regiunea transnistreană. Două dintre acestea ar fi luptat de partea separatiștilor în războiul de pe Nistru din anul 1992. Unul este născut în Federația Rusă, iar ceilalți opt sunt din Moldova. Procedura de retragere a cetățeniei a fost inițiată de Agenția Servicii Publice, la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate. Într-un comunicat al Președinției se spune că aceștia ar fi comis fapte în interesul unui stat străin care încalcă neutralitatea țării noastre și desfășoară un război de agresiune împotriva statului vecin Ucraina. Ani la rând, așa-numitele autorități de la Tiraspol și-au arătat afilierea față de politicile proruse, asta deși rușii nu au investit niciun leu în dezvoltarea regiunii.

UPDATE „Kremlinul ar putea planifica să dea vina pe Ucraina pentru un incident radiologic generat de Rusia în Ucraina”, a declarat think tank-ul american ISW, afirmând că Moscova vede acest lucru ca pe un instrument „pentru a convinge Occidentul să abandoneze Ucraina sau ca pe o nouă încercare de a frânge voința ucrainenilor de a continua să reziste”. „Rusia ar putea provoca intenționat sau neintenționat un incident și apoi ar putea acuza Ucraina că a folosit o armă nucleară sau radiologică”, se arată în raport.

UPDATE Franța a ripostat joi la ceea ce a numit acuzații nefondate ale Rusiei potrivit cărora Ucraina ar urmări obținerea unei arme nucleare sau a unei bombe „murdare” cu ajutorul Londrei sau al Parisului, calificând afirmațiile drept cel mai recent exemplu de dezinformare rusească. Într-o declarație publicată la împlinirea a patru ani de la începutul războiului, serviciul rus de informații externe SVR a afirmat că Marea Britanie și Franța cred că Ucraina ar putea obține condiții mai favorabile dacă ar deține „o bombă nucleară sau cel puțin o așa-numită «bombă murdară»”. SVR nu a prezentat dovezi documentare care să susțină această afirmație, scrie Rador.

UPDATE Zeci de kilometri de drumuri de pe teritoriul Ucrainei sunt protejați cu plasă antidrone, a declarat pentru Agerpres șeful Agenției de Stat pentru Reconstrucție și Dezvoltare a Infrastructurii, Serhii Suhomlin. Spre exemplu, șoseaua de centură a orașului Harkov, dar și drumul de la Izium la Kramatorsk dispun de un astfel de sistem de protecție. "Se montează zeci și zeci de kilometri de plasă anti-drone", a precizat Suhomlin. Oficialul a menționat că bugetul anual pentru întreținerea acestora este de doar 100 de milioane de euro, în condițiile în care nevoile ar fi de peste două miliarde de euro.

UPDATE Numărul confirmat al militarilor ruși uciși în Ucraina a depășit 200.000, a anunțat grupul de cercetare Mediazona, citând rezultatele unui nou sondaj. Grupul a confirmat toate pierderile militare ale Rusiei folosind date comparate din certificate de deces, morminte geolocalizate, liste din unități, actualizări de pe rețelele sociale, anunțuri funerare, înregistrări ale cimitirelor și necrologuri. Miercuri la prânz, numărul total al rușilor uciși pe front se ridica la 200.186 de bărbați, dar numărul real al pierderilor ar putea fi mult mai mare, a menționat grupul. Guvernul rus nu a mai publicat cifre oficiale actualizate privind victimele militare din Ucraina din septembrie 2022, când ministerul Apărării a anunțat că 5.937 de soldați ruși au fost uciși, notează Kyiv Post.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că Rustem Umierov, șeful delegației ucrainene de negociere, va purta astăzi discuții cu echipa americană la Geneva. El a făcut acest anunț într-o conversație pe WhatsApp cu reporterii, notează Sky News. Potrivit sursei citate, Zelenski a afirmat că discuțiile dintre cele două echipe se vor concentra pe un „pachet de prosperitate” și cooperare economică.

UPDATE Polonia îşi va creşte anul acesta cheltuielile pentru apărare la 4,8% din Produsul Intern Brut, a declarat joi ministrul de externe, Radoslaw Sikorski, într-un discurs politic în parlamentul de la Varşovia, informează dpa, conform Agerpres.

UPDATE Şeful Direcției Comunicare din cadrul Forțele Aeriene ale Ucrainei, Iuri Ihnat, a declarat că, în timpul atacului rusesc din noaptea de miercuri spre joi, apărarea antiaeriană a ţării a distrus toate rachetele de croazieră și rachetele aer-sol Kh-101 și Kh-59 lansate de armata Rusiei. Potrivit acestuia, bombardarea orașelor și a infrastructurii critice ucrainene a devenit o practică recurentă. Acesta este deja al șaptelea atac de amploare de la începutul lunii. Ihnat a subliniat că intensitatea loviturilor din februarie este de două ori mai mare decât în decembrie și ianuarie. În cadrul ultimului val de lovituri, au fost înregistrate 459 de mijloace de atac aerian. Totodată, sistemele de apărare antiaeriană au obținut un rezultat de 100% în interceptarea rachetelor de croazieră Kh-101 și a rachetelor aer-sol Kh-59 – potrivit lui Ihnat. Oficialul a adăugat că experiența acumulată de Ucraina în doborârea rachetelor și dronelor rusești reprezintă o expertiză valoroasă pentru partenerii occidentali, notează Rador.

UPDATE Au contraatacat și ucrainenii. Forțele Speciale ale armatei au reușit să distrugă un lansator de rachete S-400 și un sistem Panțir în Crimeea ocupată ilegal de Rusia. Cele două sisteme de armament se numără printre cel mai redutabile din arsenalul antiaerian al armatei ruse.

UPDATE Primarul Vitalii Kliciko a anunțat pagube în trei districte ale orașului: Darnytskyi, Holosiivskii și Pecherskii. În districtul Darnytskyi, resturile căzute au provocat o undă de șoc care a avariat ferestrele și ușile unui apartament situat la primul etaj al unei clădiri cu nouă etaje. În Holosiivskyi, garajele au luat foc, iar în Pecerskii o casă privată a fost cuprinsă de flăcări. Toate incendiile au fost stinse, iar autoritățile nu au raportat victime în capitală.

UPDATE Orașul Harkov a fost atacat cu 17 drone și două rachete, fiind înregistrate pagube în patru districte. În Kyivskyi și Shevchenkivskyi au fost avariate blocuri de locuințe și case private, liniile electrice aeriene au fost distruse, iar o conductă de gaz a fost avariată. În Saltivskyi, o casă privată a fost distrusă, iar în Slobidskyi o altă locuință a fost complet distrusă, izbucnind un incendiu. Un atac a lovit inclusiv Parcul Central al orașului. Autoritățile locale au anunțat că nouă persoane au fost rănite în Harkov. Incluzând victimele bombardamentelor din satul Rai-Olenivka, numărul total al răniților a ajuns la 14, printre care și un copil.

UPDATE În Krivoi Rog au fost avariate un bloc de cinci etaje, o unitate de pompieri și un automobil, iar două persoane au fost rănite, a declarat șeful administrației militare regionale Dnepropetrovsk. La Zaporojie, o persoană a fost rănită, iar într-un bloc de locuințe au ars apartamentele de la etajele 7 și 8.

UPDATE Potrivit Forțele Aeriene Ucrainene, un număr mare de drone au fost detectate deasupra teritoriului ucrainean imediat după ora 01:00. La ora 03:52, Rusia a lansat inclusiv rachete balistice spre capitala Kiev și spre orașul Harkov. În cursul nopții, bombardiere strategice Tu-95MS și Tu-160 au decolat pentru a lansa rachete de croazieră. Până la ora 05:25, rachetele au intrat în spațiul aerian ucrainean, având ca principală direcție capitala, scrie KievPost.com.