Volodimir Zelenski traversează una dintre cele mai dificile perioade politice de la începutul războiului, în timp ce anchetele anticorupție zguduie anturajul său și imaginea sa de lider de război este pusă la încercare. În acest context, președintele Ucrainei a cerut aliaților un sprijin mai consistent pentru apărare, subliniind nevoia urgentă de sisteme antiaeriene și capacități de protecție, în contextul atacurilor rusești care au făcut victime, inclusiv moartea Nataliei Khodemchuk, văduva primei victime a catastrofei de la Cernobîl.

În paralel, Rusia se confruntă cu probleme financiare grave, iar Ucraina lovește logistic Moscova prin atacuri asupra căilor ferate, inclusiv celebra rută Trans-Siberiană, blocând transportul de echipamente și arme. În același timp, premierul Ungariei, Viktor Orbán, derulează un „turneu anti-război” în Europa Centrală, transformând criticile la adresa sprijinului european pentru Ucraina într-un mesaj de campanie electorală, în timp ce tensiunile economice și militare din regiune se adâncesc.

UPDATE Racheta Burevestnik, cu propulsie nucleară, poate reprezenta o problemă pentru NATO, scrie Euronews, care citează un raport secret al alianței occidentale de apărare, transmite Euronews. Unii experți sunt îngrijorați: noua rachetă dezvoltată de Rusia este aparent completă. Poate rămâne în aer ore întregi, poate evita sisteme de apărare și, prin urmare, poate reprezenta o amenințare de amploare. Această evaluare este cel puțin parțial susținută de analizele agențiilor occidentale de informații, notează sursa citată. Dacă s-ar confirma că Rusia a desfășurat într-adevăr sistemul, NATO s-ar confrunta cu un nou factor de risc. Conform Euronews, care citează un raport al Departamentului de Informații al NATO, alianța occidentală de apărare clasifică racheta Burevestnik („Petrelul furtunii”) ca fiind extrem de îngrijorătoare. În raport, un grup de experți examinează arsenalul modernizat al așa-numitelor Forțe Nucleare Strategice ale Rusiei. Documentul arată că noua rachetă de croazieră poate atinge o viteză de peste 900 de kilometri pe oră. Poate fi lansată de pe sisteme mobile și este extrem de manevrabilă. Acest lucru îi permite să parcurgă zboruri lungi și sinuoase în scopul de a evita apărarea antiaeriană a NATO. Proiectul, un reactor nuclear combinat cu o armă nucleară, a fost deja respins de Statele Unite în anii 1950 din cauza riscurilor incalculabile. Cel mai grav risc apare în cazul unei doborâri, spune William Alberque, asociat senior la Forumul Pacificului și fost director în cadrul NATO pentru controlul armelor, dezarmare și neproliferare nucleară. Dacă un Burevestnik ar fi lovit, materialele radioactive din reactorul său nuclear ar putea fi împrăștiate pe o suprafață largă, „ca un mini-Cernobîl pe cer”, afirmă el pentru Süddeutsche Zeitung. Expertul nuclear independent Pavel Podvig este mai precaut în această privință. „Aș fi atent în a afirma că este un Cernobîl zburător. Dacă ar fi existat o eliberare de materiale radioactive, ar fi fost observată”, spune el pentru Deutsche Welle.

UPDATE Pe parcursul zilei, forțele ruse au atacat regiunea Dnipropetrovsk cu bombe ghidate, artilerie grea, drone și drone FPV. Șase persoane au fost rănite. Aceste informații au fost transmise pe Telegram de către șeful interimar al Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, Vladyslav Haivanenko, potrivit Ukrinform. „O bombă ghidată a lovit comunitatea Mezhove din districtul Synelnykove. Cinci persoane au fost rănite: două femei în vârstă de 52 de ani, o femeie de 55 de ani și doi bărbați de 34 și 25 de ani. Mai multe magazine, un chioșc și două autoturisme au fost avariate. Un atac cu UAV a lovit și infrastructura din Synelnykove, provocând un incendiu”, se arată în raport.

UPDATE Papa Leo XIV a exprimat condoleanțe pentru victimele din Ucraina, ca urmare a atacurilor recente ale Rusiei. Potrivit Ukrinform, pontiful a transmis acest mesaj pe rețeaua de socializare X. „Urmăresc cu tristețe veștile despre atacurile care continuă să lovească numeroase orașe ucrainene, inclusiv Kievul. Aceste atacuri provoacă morți și răniți, printre care și copii, și aduc daune grave infrastructurii civile, lăsând familii fără adăpost pe măsură ce gerul se instalează”, a scris papa. El și-a exprimat solidaritatea cu victimele și a îndemnat oamenii să nu se obișnuiască cu războiul și distrugerea. „Să ne rugăm împreună pentru o pace dreaptă și durabilă în Ucraina distrusă de război”, a subliniat Papa Leo XIV.

UPDATE Ucraina este pe cale să semneze un acord cu Franța pentru întărirea aviației de luptă, a apărării aeriene și a altor capacități de apărare. Președintele Zelenski se va întâlni cu Emmanuel Macron la Paris luni pentru a discuta detaliile acestui acord. Ulterior, președintele Ucrainei va zbura în Spania, acolo unde va avea o întâlnire care va fi centrată pe „consolidarea apărării aeriene, dar și inițiativele alături de parteneri”.

UPDATE Un teren de joacă pentru copii din Harkov a fost atacat de o dronă rusească. Informația a fost confirmată de primarul orașului, Igor Terehov. Conform oficialilor, o dronă de tip „Molnia” a atacat zona Hlodnohirsk din Harkov. Explozia a fost atât de puternică încât geamurile clădirilor din apropiere au fost sparte. De asemenea, a fost înregistrat un alt atac asupra unei întreprinderi civile din același district. Din fericire, nu s-au raportat victime până în acest moment.

UPDATE Ucraina a obținut o nouă rută de aprovizionare cu gaze, prin Grecia, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. Acordul include și un pachet amplu de finanțare pentru importurile de gaze, în valoare de aproape 2 miliarde de euro, menit să compenseze pierderile de producție provocate de atacurile rusești. Zelenski a precizat că noua rută va „maximiza securitatea importurilor de gaze pentru iarnă”. Finanțarea este asigurată în cooperare cu Comisia Europeană, Norvegia, băncile ucrainene și SUA, iar Kievul lucrează și cu partenerii polonezi pentru un contract pe termen lung cu Azerbaidjan. Luni, Zelenski urmează să ajungă în Franța, pentru discuții privind un acord de apărare care va „întări semnificativ” apărarea aeriană și aviația de luptă a Ucrainei, apoi în Spania.

UPDATE Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a dat startul unui „turneu anti-război” de câteva săptămâni. El transformă criticile aduse sprijinului european pentru Ucraina într-un mesaj de campanie electorală înaintea alegerilor de anul viitor, potrivit The Guardian, transmite HotNews. Viktor Orbán face din sprijinul acordat Ucrainei un punct central al campaniei Fidesz, în contextul în care partidul său pierde teren din cauza crizei legate de costul vieții din Ungaria. El are programate evenimente în cinci orașe până la sfârșitul anului, începând cu o adunare sâmbătă în orașul Győr, din nord-vestul țării. „Cei care doresc pacea ni se vor alătura”, a declarat liderul de dreapta al partidului Fidesz într-o postare pe Facebook înainte de eveniment. Seria de mitinguri a început la o săptămână după vizita lui Orbán la Washington DC, unde s-a întâlnit cu președintele SUA, Donald Trump, care a acceptat să acorde Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile SUA privind importul de petrol și gaze din Rusia. Acordul a fost considerat un impuls pentru Orbán, care se află la putere de 15 ani, într-o perioadă de incertitudine economică pentru țară. O altă prioritate a lui Orbán în cadrul acestei vizite a fost aceea de a-l convinge pe Donald Trump să viziteze Ungaria pentru o întâlnire cu președintele rus, Vladimir Putin, cu care Orbán a menținut legături, în ciuda nemulțumirii altor guverne europene, potrivit unor surse interne, citate de The Guardian.

UPDATE Vladimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade politice de la începutul invaziei ruse. Cel care, în 2019, urca pe valul promisiunilor anticorupţie şi ironiza „tradiţia” furtului la cel mai înalt nivel recunoaşte acum, indirect, că sistemul pe care voia să-l schimbe îl ajunge din urmă, transmite Adevărul. „Poţi deveni preşedinte fără să furi? Întrebarea e retorică, pentru că nimeni nu a încercat până acum”, glumea Zelenski în campania sa. Dar, scrie Andrew Kramer, şeful biroului NYT la Kiev, investigaţiile care zguduie în aceste zile anturajul apropiat al preşedintelui riscă să-i erodeze sprijinul – atât acasă, cât şi în capitalele occidentale. Imaginea liderului de război, până acum greu de clintit, este serios testată. Anchetatorii ucraineni susţin că o reţea infracţională condusă de Timur Mindici, partener de afaceri al lui Zelenski şi coproprietar al studioului „Kvartal 95”, ar fi scos ilegal din compania naţională de energie nucleară aproximativ 100 de milioane de dolari, bani ulterior spălaţi prin diverse scheme. Pe parcursul unei săptămâni, NABU – agenţia anticorupţie – a publicat treptat fragmente din anchetă, inclusiv înregistrări audio şi materiale video montate profesionist. Dezvăluirile au captat atenţia publicului, dar au menţinut suspansul: cât de sus poate ajunge ancheta? Zelenski nu este acuzat direct. El insistă că sprijină „fiecare investigaţie a organelor de drept şi a instituţiilor anticorupţie”. Totuşi, contextul îl vulnerabilizează politic. Vara aceasta, preşedintele a încercat să reducă independenţa anchetatorilor anticorupţie, dar a făcut pasul înapoi după primele proteste de stradă de la debutul războiului, în care oamenii au avertizat că democraţia nu poate fi sacrificată.

UPDATE Ucraina a anunțat că a efectuat un atac asupra transportului feroviar militar al Rusiei, vizând celebra cale ferată Trans-Siberiană care leagă Moscova de Vladivostok. Operațiunea a blocat traficul de echipamente militare pe una dintre principalele rute logistice ale Moscovei și a vizat în special armele și munițiile furnizate de Coreea de Nord, transmite Adevărul. Direcția Principală de Informații a Ucrainei (HUR) a transmis, prin Telegram, că explozia care a avariat calea ferată în regiunea Habarovsk a demonstrat incapacitatea Kremlinului de a asigura securitatea propriilor rute logistice, chiar și la mii de kilometri de front.

UPDATE Rusia se confruntă cu o criză bugetară în toată regula, spun analiștii economici. La începutul lunii octombrie, guvernul rus a publicat proiectul complet al bugetului federal pentru perioada 2026-2028, prezentând prioritățile politice cheie ale președintelui Vladimir Putin pentru următorii ani. În raportul său pentru grupul de reflecție Free Russia Foundation, distribuit către Kyiv Independent, politicianul rus de opoziție Vladimir Milov a afirmat că situația bugetară a Rusiei este departe de a fi „normală”. „Pentru a menține mașina militară a Rusiei în funcțiune în acest fel, este nevoie de mult mai mulți bani - și pur și simplu nu există”, a declarat Milov, care a fost consilier economic al guvernului rus la începutul anilor 2000, pentru Kyiv Independent. 

UPDATE Natalia Khodemchuk, văduva lui Valerii Khodemchuk, prima victimă a catastrofei de la Cernobîl din 1986, a murit la Kiev după ce a suferit răni grave în urma atacului rusesc masiv din noaptea de 14 spre 15 noiembrie. Femeia de 73 de ani a fost grav rănită când o dronă a lovit blocul în care locuia, transmite The Kyiv Independent. Incendiul i-a mistuit complet apartamentul, iar medicii nu au reușit să-i salveze viața. Moartea Nataliei Khodemchuk ridică la șapte numărul persoanelor ucise în atacul cu rachete și drone asupra Kievului din 14 noiembrie, cel puțin alte 36 de persoane fiind rănite, iar pagube au fost raportate în nouă districte ale Capitalei. Președintele Volodimir Zelenski a comentat moartea lui Khodemchuk într-o postare pe X pe 15 noiembrie, numind-o „o nouă tragedie provocată din nou de Kremlin”. „Ucrainenii care au supraviețuit Cernobîlului, care au ajutat la reconstruirea țării după acel dezastru, se confruntă din nou cu pericolul - teroarea unui stat agresor”, a spus Zelenski. „Ucraina are nevoie de sprijin care să salveze vieți: mai multe sisteme de apărare antiaeriană, mai multe capacități de protecție și o hotărâre mai fermă din partea partenerilor noștri. Doar astfel poate fi oprită teroarea rusă și poate fi redat familiilor ucrainene dreptul fundamental la siguranță în propriile lor case”, a adăugat liderul de la Kiev.

UPDATE Trei persoane au fost rănite în Volgograd în urma unui atac cu drone ucrainene, scrie Novaia Gazeta Europe. Potrivit guvernatorul regiunii, Andrei Bocharov, serviciile medicale acordă asistență medicală necesară răniților, viața lor nu este în pericol. Funcționarul a enumerat adresele clădirilor rezidențiale care au fost afectate de atac. Acestea sunt situate în partea de nord sau centrală a orașului. În total, peste noapte au fost doborâte 57 de drone ucrainene deasupra Rusiei, a raportat Ministerul rus al Apărării. Cele mai multe au fost doborâte deasupra teritoriilor regiunilor Samara și Volgograd – 23 și, respectiv, 17.

UPDATE Volodimir Zelenski a solicitat, sâmbătă, sprijin sporit din partea aliaților Ucrainei pentru a salva vieți, subliniind nevoia de sisteme de apărare aeriană, capacități de protecție consolidate și o determinare mai mare din partea partenerilor. Solicitarea vine în contextul atacurilor rusești care au lovit clădiri rezidențiale vineri la Kiev, bilanțul fiind revizuit după decesul unei femei în vârstă internate în spital. „Ucraina are nevoie de sprijin pentru a salva vieţi: mai multe sisteme de apărare aeriană, capacităţi de protecţie consolidate şi o mai mare determinare din partea partenerilor noştri”, a scris președintele Zelenski pe o rețea de socializare.

UPDATE Un nod de relee a fost incendiat după o presupusă operațiune de sabotaj realizată de partizanii pro-ucraineni, Atesh. Operațiunea de sabotaj s-a produs la doar 50 de kiloemtri de linia frontului și „a oprit instantaneu mișcarea trenurilor militare ale ocupanților”, a scris grupul. Având în vedere că linia ferată avariată se află atât de aproape de front, forțele ucrainene au putut să țintească trenurile blocate cu „lovituri precise de rachete și artilerie”. Infrastructura feroviară deteriorată a perturbat temporar și logistica rusă, a raportat grupul, interferând cu livrările de provizii către trupele ruse ocupante din regiunile Herson și Zaporojie.

Rusia a lansat un nou atac aerian de amploare asupra Ucrainei în noaptea de miercuri spre joi, 26 februarie, folosind drone, rachete balistice și rachete de croazieră. Mai multe regiuni, printre care capitala Kiev, Harkov sau Zaporojie au fost ținta atacurilor rusești. Cele mai multe victime s-au înregistrat la Harkiv – 16, inclusiv doi copii. De asemenea, au fost avariate mai multe clădiri rezidențiale și case particulare. La Kiev, a fost avariat un bloc de locuințe cu două etaje, a anunțat primarul orașului, Vitali Kliciko.

Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) a declarat într-un raport că Kremlinul ar putea provoca un incident nuclear în Ucraina, într-o tentativă de a devia atenția de la lipsa progreselor pe câmpul de luptă. Rusia nu are „niciun termen limită” pentru încheierea conflictului din Ucraina, a declarat joi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Între timp, la Geneva au loc noi discuții cu privire la războiul din Ucraina. Însă este vorba doar de o întâlnire bilaterală între delegațiile Washingtonului și Kievului. 

UPDATE Președintele Ucrainei a spus, într-un interviu pentru Fox News că Rusia încearcă "să se joace cu preşedintele Statelor Unite" şi să tragă de timp în eforturile mediate de SUA pentru a pune capăt războiului. Zelenski a acuzat Rusia că încearcă să tergiverseze discuţiile, pentru a evita să facă concesii. "Ei încearcă să se joace cu preşedintele Statelor Unite", a avertizat acesta. Întrebat dacă el crede că Vladimir Putin face un fel de joc, Zelenski a răspuns: "Da, cred că da. Da. El trebuie să amâne orice fel de negocieri", scrie Spotmedia.

UPDATE Duma de Stat a aprobat, în a doua şi în a treia lectură, un proiect de lege care interzice extrădarea străinilor care au servit sub contract în cadrul forţelor armate ale Rusiei către alte ţări pentru urmărire penală, informează joi agenţia rusă de presă TASS, potrivit Agerpres.

UPDATE Mulți ruși încearcă să ignore războiul declanșat acum patru ani, dar e din ce în ce mai greu să mai facă asta. Nu există niciun semn al unei prăbușiri iminente, politice sau economice. Dar nici regimul represiv al lui Vladimir Putin nu poate ascunde numeroasele moduri în care războiul afectează viața de zi cu zi, scrie The Economist.

UPDATE Șeful diplomației poloneze, Radoslaw Sikorski, a avertizat joi că „ordinea internațională se zdruncină din temelii” și a vorbit despre miza geopolitică a războiului din Ucraina, transmite AFP. 

UPDATE România, Estonia, Letonia şi Lituania dau un mare exemplu de angajament în ceea ce priveşte creşterea impresionantă a investiţiilor în apărare şi în mobilitatea militară, iar măsurile luate pentru a îmbunătăţi securitatea contribuie şi la creşterea competitivităţii noastre în această regiune, a declarat joi, la Bruxelles, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în deschiderea conferinţei la nivel înalt pentru lansarea Instrumentului EastInvest, iniţiativă menită să faciliteze accesul la sprijin sub formă de împrumuturi pentru statele membre ale Uniunii Europene care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina.

UPDATE Rusia a transmis joi Regatului Unit că trimiterea unor trupe britanice în Ucraina ar prelungi războiul, nu l-ar încheia, reiterând că se opune oricărei prezențe militare occidentale în această țară, relatează Reuters.

UPDATE Ambasadorii trimiși de Donald Trump în Europa, de regulă asociați și donatori politici, au misiunea clară de a fi cât mai agresivi, constată POLITICO. Un fost ambasador american spune că este pentru prima dată când SUA fac diplomație fără diplomați.

UPDATE Rusia a trimis Ucrainei rămăşiţele pământeşti a 1.000 de soldaţi ucraineni şi a primit în schimb cadavrele a 35 de soldaţi ruşi, a declarat joi un consilier al Kremlinului, relatează AFP, conform Agerpres.

UPDATE Președintele Ucrainei respinge acuzațiile Kremlinului privind presupuse planuri nucleare și afirmă că Moscova încearcă să distragă atenția de la eșecurile de pe front. Afirmațiile Rusiei au fost negate de Ucraina, Marea Britanie și Franța.

UPDATE Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat joi că incidentul din largul Cubei în care a fost implicată o barcă rapidă înmatriculată în Florida a fost „o provocare agresivă din partea Statelor Unite” menită să escaladeze situația și să declanșeze un conflict, a relatat agenția de presă de stat TASS. 

UPDATE Kremlinul afirmă că o întâlnire între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski nu este oportună în prezent, invocând poziția Kievului privind războiul. Moscova recunoaște că problema teritorială rămâne cel mai dificil obstacol în negocierile de pace, scrie newsweek.

UPDATE O convorbire telefonică purtată miercuri între președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost descrisă de trei surse citate de Axios drept „foarte prietenoasă și pozitivă”. Discuția are loc într-un moment cheie pentru negocierile de pace, liderul de la Casa Albă reiterându-și dorința ca războiul să se încheie cât mai rapid. Potrivit surselor, Zelenski i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că doar liderul american îl poate convinge pe președintele rus Vladimir Putin să oprească conflictul. Trump a răspuns că războiul durează de prea mult timp și că și-ar dori o încheiere chiar într-o lună. Casa Albă nu a comentat oficial informațiile, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care noul Consiliu de Pace propus de președintele american Donald Trump ar putea funcționa alături de Organizația Națiunilor Unite și de Consiliul de Securitate al ONU, scrie Reuters.

UPDATE Distrugerea țintită a infrastructurii energetice a Ucrainei de către armata lui Putin prin atacuri aeriene masive și regulate a obligat țările vecine cu Rusia să își protejeze propriile centrale și rețele electrice. Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au primit 113 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru noi măsuri defensive, inclusiv bariere fizice, trupe și capacități de securitate cibernetică pentru a proteja infrastructura critică, tehnologii de bruiaj al semnalelor pentru a preveni atacurile cu drone și echipe de reparații de urgență. Aceasta este prima dată când Comisia Europeană a alocat fonduri în astfel de scopuri, relatează Politico.

UPDATE Preşedintele rus, Vladimir Putin și omologul său belarus, Aleksandr Lukașenko, vor participa joi la un dineu de lucru, împreună cu delegațiile Consiliului Suprem de Stat al Uniunii Rusia-Belarus – a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, în cadrul unui briefing.

UPDATE Rusia nu are „niciun termen limită” pentru încheierea conflictului din Ucraina, a declarat joi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, înaintea unei alte întâlniri între reprezentanții ucraineni și americani, așteptată la Geneva, pentru a pregăti discuții trilaterale suplimentare cu Rusia, scrie Mediafax. „Ne-ați auzit spunând ceva despre termene limită? (…) Nu avem termene limită, avem doar sarcini (…). Le îndeplinim”, a spus Lavrov, citat de agenția de știri de stat TASS. Negociatorii ucraineni și ruși au călătorit joi la Geneva pentru întâlniri separate cu trimisii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, potrivit Le Figaro.

UPDATE O nouă metodă de trecere ilegală a frontierei a fost descoperită la granița dintre Polonia și Belarus. Autoritățile poloneze spun că migranții au fost trimiși prin tuneluri subterane săpate pe sub gardul de frontieră, într-o operațiune pe care o leagă de Moscova. Investigația The Telegraph susține că Rusia ar folosi această tactică drept parte a unui „război hibrid” împotriva Occidentului.

UPDATE Donald Trump și Volodimir Zelenski sunt invitați să vină la București, la Summit-ul B9+ din 13 mai. Dacă Trump nu va fi prezent, el va fi înlocuit de secretarul de stat Marc Rubio, notează NewsWeek.

UPDATE Imagini ale resturilor rămase după lovituri ale Rusiei asupra Ucrainei constituie indicii puternice că Moscova a folosit o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare l-a determinat pe preşedintele american Donald Trump să nu reînnoiască tratatul nuclear cunoscut ca New START, consemnează joi Reuters.

UPDATE Guvernul elvețian a anunțat miercuri viitoarea interdicție totală a achiziționării și importului de gaz natural lichefiat rusesc, aliniindu-se astfel la cel mai recent pachet de sancțiuni impuse de Uniunea Europeană, transmite AFP. 

UPDATE Nouă moldoveni vor rămâne fără cetățenia Republicii Moldova după ce ar fi săvârșit fapte grave contra intereselor țării. Ieri, șefa statului a semnat un decret în acest sens. Este vorba despre persoane care dețin diferite funcții în cadrul așa-numitelor entități neconstituționale din regiunea transnistreană. Două dintre acestea ar fi luptat de partea separatiștilor în războiul de pe Nistru din anul 1992. Unul este născut în Federația Rusă, iar ceilalți opt sunt din Moldova. Procedura de retragere a cetățeniei a fost inițiată de Agenția Servicii Publice, la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate. Într-un comunicat al Președinției se spune că aceștia ar fi comis fapte în interesul unui stat străin care încalcă neutralitatea țării noastre și desfășoară un război de agresiune împotriva statului vecin Ucraina. Ani la rând, așa-numitele autorități de la Tiraspol și-au arătat afilierea față de politicile proruse, asta deși rușii nu au investit niciun leu în dezvoltarea regiunii.

UPDATE „Kremlinul ar putea planifica să dea vina pe Ucraina pentru un incident radiologic generat de Rusia în Ucraina”, a declarat think tank-ul american ISW, afirmând că Moscova vede acest lucru ca pe un instrument „pentru a convinge Occidentul să abandoneze Ucraina sau ca pe o nouă încercare de a frânge voința ucrainenilor de a continua să reziste”. „Rusia ar putea provoca intenționat sau neintenționat un incident și apoi ar putea acuza Ucraina că a folosit o armă nucleară sau radiologică”, se arată în raport.

UPDATE Franța a ripostat joi la ceea ce a numit acuzații nefondate ale Rusiei potrivit cărora Ucraina ar urmări obținerea unei arme nucleare sau a unei bombe „murdare” cu ajutorul Londrei sau al Parisului, calificând afirmațiile drept cel mai recent exemplu de dezinformare rusească. Într-o declarație publicată la împlinirea a patru ani de la începutul războiului, serviciul rus de informații externe SVR a afirmat că Marea Britanie și Franța cred că Ucraina ar putea obține condiții mai favorabile dacă ar deține „o bombă nucleară sau cel puțin o așa-numită «bombă murdară»”. SVR nu a prezentat dovezi documentare care să susțină această afirmație, scrie Rador.

UPDATE Zeci de kilometri de drumuri de pe teritoriul Ucrainei sunt protejați cu plasă antidrone, a declarat pentru Agerpres șeful Agenției de Stat pentru Reconstrucție și Dezvoltare a Infrastructurii, Serhii Suhomlin. Spre exemplu, șoseaua de centură a orașului Harkov, dar și drumul de la Izium la Kramatorsk dispun de un astfel de sistem de protecție. "Se montează zeci și zeci de kilometri de plasă anti-drone", a precizat Suhomlin. Oficialul a menționat că bugetul anual pentru întreținerea acestora este de doar 100 de milioane de euro, în condițiile în care nevoile ar fi de peste două miliarde de euro.

UPDATE Numărul confirmat al militarilor ruși uciși în Ucraina a depășit 200.000, a anunțat grupul de cercetare Mediazona, citând rezultatele unui nou sondaj. Grupul a confirmat toate pierderile militare ale Rusiei folosind date comparate din certificate de deces, morminte geolocalizate, liste din unități, actualizări de pe rețelele sociale, anunțuri funerare, înregistrări ale cimitirelor și necrologuri. Miercuri la prânz, numărul total al rușilor uciși pe front se ridica la 200.186 de bărbați, dar numărul real al pierderilor ar putea fi mult mai mare, a menționat grupul. Guvernul rus nu a mai publicat cifre oficiale actualizate privind victimele militare din Ucraina din septembrie 2022, când ministerul Apărării a anunțat că 5.937 de soldați ruși au fost uciși, notează Kyiv Post.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că Rustem Umierov, șeful delegației ucrainene de negociere, va purta astăzi discuții cu echipa americană la Geneva. El a făcut acest anunț într-o conversație pe WhatsApp cu reporterii, notează Sky News. Potrivit sursei citate, Zelenski a afirmat că discuțiile dintre cele două echipe se vor concentra pe un „pachet de prosperitate” și cooperare economică.

UPDATE Polonia îşi va creşte anul acesta cheltuielile pentru apărare la 4,8% din Produsul Intern Brut, a declarat joi ministrul de externe, Radoslaw Sikorski, într-un discurs politic în parlamentul de la Varşovia, informează dpa, conform Agerpres.

UPDATE Şeful Direcției Comunicare din cadrul Forțele Aeriene ale Ucrainei, Iuri Ihnat, a declarat că, în timpul atacului rusesc din noaptea de miercuri spre joi, apărarea antiaeriană a ţării a distrus toate rachetele de croazieră și rachetele aer-sol Kh-101 și Kh-59 lansate de armata Rusiei. Potrivit acestuia, bombardarea orașelor și a infrastructurii critice ucrainene a devenit o practică recurentă. Acesta este deja al șaptelea atac de amploare de la începutul lunii. Ihnat a subliniat că intensitatea loviturilor din februarie este de două ori mai mare decât în decembrie și ianuarie. În cadrul ultimului val de lovituri, au fost înregistrate 459 de mijloace de atac aerian. Totodată, sistemele de apărare antiaeriană au obținut un rezultat de 100% în interceptarea rachetelor de croazieră Kh-101 și a rachetelor aer-sol Kh-59 – potrivit lui Ihnat. Oficialul a adăugat că experiența acumulată de Ucraina în doborârea rachetelor și dronelor rusești reprezintă o expertiză valoroasă pentru partenerii occidentali, notează Rador.

UPDATE Au contraatacat și ucrainenii. Forțele Speciale ale armatei au reușit să distrugă un lansator de rachete S-400 și un sistem Panțir în Crimeea ocupată ilegal de Rusia. Cele două sisteme de armament se numără printre cel mai redutabile din arsenalul antiaerian al armatei ruse.

UPDATE Primarul Vitalii Kliciko a anunțat pagube în trei districte ale orașului: Darnytskyi, Holosiivskii și Pecherskii. În districtul Darnytskyi, resturile căzute au provocat o undă de șoc care a avariat ferestrele și ușile unui apartament situat la primul etaj al unei clădiri cu nouă etaje. În Holosiivskyi, garajele au luat foc, iar în Pecerskii o casă privată a fost cuprinsă de flăcări. Toate incendiile au fost stinse, iar autoritățile nu au raportat victime în capitală.

UPDATE Orașul Harkov a fost atacat cu 17 drone și două rachete, fiind înregistrate pagube în patru districte. În Kyivskyi și Shevchenkivskyi au fost avariate blocuri de locuințe și case private, liniile electrice aeriene au fost distruse, iar o conductă de gaz a fost avariată. În Saltivskyi, o casă privată a fost distrusă, iar în Slobidskyi o altă locuință a fost complet distrusă, izbucnind un incendiu. Un atac a lovit inclusiv Parcul Central al orașului. Autoritățile locale au anunțat că nouă persoane au fost rănite în Harkov. Incluzând victimele bombardamentelor din satul Rai-Olenivka, numărul total al răniților a ajuns la 14, printre care și un copil.

UPDATE În Krivoi Rog au fost avariate un bloc de cinci etaje, o unitate de pompieri și un automobil, iar două persoane au fost rănite, a declarat șeful administrației militare regionale Dnepropetrovsk. La Zaporojie, o persoană a fost rănită, iar într-un bloc de locuințe au ars apartamentele de la etajele 7 și 8.

UPDATE Potrivit Forțele Aeriene Ucrainene, un număr mare de drone au fost detectate deasupra teritoriului ucrainean imediat după ora 01:00. La ora 03:52, Rusia a lansat inclusiv rachete balistice spre capitala Kiev și spre orașul Harkov. În cursul nopții, bombardiere strategice Tu-95MS și Tu-160 au decolat pentru a lansa rachete de croazieră. Până la ora 05:25, rachetele au intrat în spațiul aerian ucrainean, având ca principală direcție capitala, scrie KievPost.com.