Rusia a lovit din nou puternic, noaptea trecută, regiunea Harkov din Ucraina. Două rachete rusești au căzut în centrul orașului Balaklia. Bilanțul provizoriu indică 3 morți și 10 răniți, inclusiv copii. Armata rusă a bombardat și Odesa. O persoană a fost rănită, iar mai multe obiective energetice și portuare au fost avariate. Mai mult, un sat din România a fost evacuat, după ce o dronă a lovit o navă încărcată cu gaze lichefiate, fiind risc major de explozie.

Atacurile au loc în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat un acord istoric cu Franța pentru consolidarea aviației ucrainene. Între timp, The Guardian notează că SUA par să nu mai fie „inamicul public numărul unu” al Kremlinului, iar o țară din Europa i-ar fi luat locul. Totodată, Donald Trump are o avertizare pentru toate țările care vor să facă afaceri cu Rusia.

UPDATE Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a sugerat că negocierile pentru soluționarea conflictului din Ucraina ar putea avea loc nu mai devreme de februarie-martie 2026, potrivit Digi24.

UPDATE Fostul premier rus Mihail Kasianov și reputatul economist Serghei Guriyev au fost adăugați pe lista oficială a „extremiștilor și teroriștilor” de către Serviciul Federal de Monitorizare Financiară al Rusiei, într-o nouă mișcare de reprimare a opozanților guvernului de la Moscova. Instituția a inclus numele lui Mihail Kasianov și Serghei Guriyev pe o listă care conține deja 19.131 de persoane și 823 de organizații, informează Reuters.

UPDATE Rusia a transmis luni, 17 noiembrie, că apreciază „negativ” faptul că Statele Unite sunt în curs de a aproba un proiect de lege pentru a sancţiona ţările care negociază cu Moscova, iniţiativă sprijinită de preşedintele Donald Trump.

UPDATE Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a avertizat luni că Rusia ar putea testa apărarea NATO „în următorii doi sau patru ani”, sugerând că aceasta ar putea include un atac asupra unuia dintre statele baltice, relatează The Guardian.

UPDATE NATO trebuie să se pregătească împotriva unui atac al Rusiei în următorii 4-5 ani, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, într-un interviu acordat publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, informează Moscow Times. „Până acum am estimat că acest lucru s-ar putea întâmpla în 2029. Acum, estimările merg către 2028, iar unii experți militari cred că aceasta este ultima noastră vară de pace”, a spus ministrul Pistorius.

UPDATE Vicecancelarul german Lars Klingbeil, aflat în vizită oficială la Beijing, a cerut Chinei să joace un rol mai important pentru a pune capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina, relatează luni dpa.

UPDATE Ucraina își pregătește cea mai amplă achiziție de tehnică militară din ultimele decenii. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că țara sa va cumpăra 100 de avioane de luptă Rafale F4 din Franța, până în 2035, în baza unei declarații de intenție pe care a semnat-o astăzi la Paris împreună cu Emmanuel Macron. Acordul include și sisteme antiaeriene SAMP/T, radare, bombe aeriene și rachete „aer-aer”, scrie Adevărul.

UPDATE Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a primit luni pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski la baza aeriană Villacoublay, înainte de semnarea unui acord de armament calificat drept „istoric” de liderul de la Kiev, pentru „consolidarea'' aviaţiei militare şi a apărării aeriene ale Ucrainei, relatează agenţia France Presse. Documentul vizează achiziția de avioane Rafale, sisteme antiaeriene SAMP-T. „Conținutul vizitei este bun. Acesta este ceea ce ajută cu adevărat Ucraina să se apere și să-și atingă obiectivele și sarcinile”, a adăugat președintele Ucrainei. 

UPDATE Dacă conflictul din Ucraina se va încheia cu un acord de pace, trupele ucrainene ar putea fi trimise să ajute la apărarea frontierelor estice ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, a declarat luni comisarul pentru apărare Andrius Kubilius. „Ar fi bine ca armata ucraineană, testată în luptă, după restabilirea păcii în Ucraina, să fie pregătită să fie prezentă în toate țările din regiunea noastră de frontieră. Aceasta ar trebui să înceapă cu regiunea baltică și cu Lituania. Armata ucraineană ar sta alături de brigada germană și de batalioanele americane care se rotesc”, a declarat Kubilius la Vilnius, scrie Mediafax.

UPDATE Kremlinul a afirmat luni că speră ca un nou summit între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump să poată avea loc imediat ce pregătirile necesare vor fi finalizate, notează Agerpres.

UPDATE Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a prezentat într-o scrisoare membrilor Uniunii Europene trei variante de finanţare pentru Ucraina, arătând în documentul la care a avut acces Reuters că este posibilă şi o combinaţie a opţiunilor respective, informează Financial Times. „Am identificat trei opţiuni principale, respectiv finanţarea sprijinului de către statele membre prin granturi (n.r. ajutoare nerambursabile), un împrumut cu acoperire limitată finanţat de împrumuturi ale Uniunii Europene pe pieţele financiare, sau un împrumut cu acoperire limitată legat de soldul disponibil al activelor imobilizate”, a afirmat şefa Executivului european, scrie Digi24.

UPDATE Spitalele din Polonia ar putea fi mutate în adăposturi subterane în cazul unui război sau al unei crize naționale, conform unei noi strategii de siguranță publică aflate în prezent în pregătire, scrie Digi24.

UPDATE Nava care transporta gaz petrolier lichefiat (GPL), lovită de dronele rusești și care a luat foc în portul Ismail de la granița cu România, este sub pavilion turcesc, informează publicația turcă Hurriyet. Cei 16 membri ai echipajului - toți turci - au fost evacuați în siguranță, scrie Antena3.

UPDATE Autoritățile române au decis evacuarea preventivă a populației din două localităţi din Deltă: Plauru şi Ceatalchioi, aflate în apropierea graniței cu Ucraina, după ce o navă plină cu GPL arde de ore bune în urma loviturilor cu drone rusești de noaptea trecută. În comuna Ceatalchioi, care are patru sate, locuiesc peste 500 de oameni, notează Spotmedia.

UPDATE După invazia rusească împotriva Ucrainei, autoritățile române au decis construirea adăposturilor în Plauru, însă este pentru prima dată când s-a decis evacuarea oamenilor din sat. Lovirea unor ținte la doar câteva sute de metri de teritoriulul unui stat membru NATO nu este o întâmplare. Federația Rusă acționează în așa fel deliberat. Nu doar atacă infrastructură ucraineană, ci și testează reacția NATO și capacitatea României de a-și proteja frontiera”, a comentat expertul WatchDog, Artur Leșcu.

UPDATE „Autoritățile din România au decis luni evacuarea locuitorilor din satul Plauru, județul Tulcea, după ce o navă cargo încărcată cu gaze lichefiate ar fi fost lovită de o dronă pe malul ucrainean al Dunării și a luat foc, existând risc major de explozie. În sat mai trăiesc aproximativ 20 de persoane. O parte dintre ele au plecat deja spre altă localitate cu propriile mașini, iar restul sunt evacuați cu ajutorul echipajelor Inspectoratului pentru Situații de Urgență, scrie Spotmedia.

UPDATE Oficialii polonezi au anunțat duminică că o cale ferată care face legătura dintre capitală și o regiune estică aflată la granița cu Ucraina a fost deteriorată de o posibilă explozie. Luni, premierul Donald Tusk a confirmat faptul că explozia a fost rezultatul unui act de sabotaj, scrie Reuters. „O anchetă este în curs de desfășurare. La fel ca în cazurile anterioare de acest gen, îi vom prinde pe făptași, indiferent cine îi susține”, a spus el.

UPDATE Rusia a atacat infrastructura energetică din Harkov, Sumî, Chernihiv, Odesa și Donețk, notează Ukrainska Pravda. Ministerul Energiei din Ucraina a informat că lucrările de reparații și refacere a instalațiilor energetice afectate sunt în curs de desfășurare. Începând de luni, cele mai multe regiuni din Ucraina au parte de restricții ale consumului de energie electrică, iar programele de întreruperi ale energiei electrice pe ore sunt valabile pe tot parcursul zilei, scrie Mediafax.

UPDATE Atacurile Moscovei asupra instalațiilor de gaze, principala sursă de încălzire pentru majoritatea gospodăriilor ucrainene, ar putea arunca în frig milioane de oameni, se arată într-o analiză New York Times, citată de Rador. Este un scenariu de coșmar despre care oficialii afirmă că ar fi cel mai recent obiectiv prin care Rusia încearcă să înfrângă rezistența Ucrainei după ani întregi de atacuri nimicitoare. În ultimele săptămâni, oficialii au avertizat că s-ar putea ca Ucraina să se îndrepte spre cea mai grea iarnă de după totala invazie, lansată în 2022. Gazele sunt sursa de încălzire și în materie de gătit pentru 80% din gospodăriile din Ucraina, după cum afirmă Serghii Korețki, directorul executiv al firmei Naftogaz – o companie-gigant de stat. Majoritatea apartamentelor de bloc se bazează pe sisteme de încălzire centrală pe gaze.

UPDATE Berlinul și Parisul discută reducerea proiectului comun de apărare aeriană, în valoare de 100 de miliarde de euro, renunțând la planurile de a construi, în comun, un avion de vânătoare. În schimb, cele două țări se concentrează pe dezvoltarea unui sistem de comandă și control denumit „cloud de luptă”, relatează Financial Times.

UPDATE Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a caracterizat afirmația că el ar juca rolul de „cal troian” al președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, ca fiind „naivă și primitivă”, notează Rador.

UPDATE Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a reacționat la declarația ministrului apărării al Germaniei, Boris Pistorius, potrivit căreia războiul dintre Alianța Nord-Atlantică și Rusia ar putea începe înainte de sfârșitul anului 2029. „Acum nu mai există nicio îndoială cu privire la cine este agresorul”, a declarat diplomatul pentru TASS.

UPDATE Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiga făcut, duminică, apel la susținătorii țării sale pentru noi fonduri, cu rolul de a extinde semnificativ producția de drone, relatează Agerpres, care citează DPA. "Cursa modernă a înarmării nu este despre arme nucleare, ci despre milioane de drone ieftine", a argumentat ministrul ucrainean într-un mesaj postat pe rețeaua de socializare X. "Aceia care pot extinde mai rapid producția își vor asigura pacea", a estimat el. Pentru a realiza acest lucru, Ucraina are nevoie de bani, a subliniat în continuare ministrul Sîbiga. 

UPDATE Preşedintele Donald Trump a declarat că republicanii lucrează la o lege care va impune sancţiuni oricărei ţări care face afaceri cu Rusia şi a spus că Iranul ar putea fi adăugat pe această listă, relatează Reuters şi Bloomberg. Proiectul i-ar permite lui Trump să impună tarife de până la 500% asupra importurilor din ţările care cumpără produse energetice ruseşti şi nu susțin activ Ucraina. Acest lucru vizează în mod specific consumatorii majori de energie rusă, precum China şi India.

UPDATE Exporturile de petrol rusesc prin portul Novorossiisk de la Marea Neagră au fost reluate duminică, după ce fuseseră suspendate timp de două zile în urma unui atac ucrainean cu rachete şi drone, transmite Reuters.

UPDATE Forțele armate ale Kievului mențin linia câmpului de luptă în ciuda atacurilor covârșitoate ale inamicului. Rezistența lor se datorează muncii extraordinare a serviciilor de informații și a forțelor speciale, care au continuat să efectueze atacuri asimetrice surprinzător de eficiente în spatele frontului. Un expert anunță turnura războiului lui Putin, care se poate produce dacă Statele Unite fac o mutare în Ucraina: trimiterea de sisteme viabile compatibile cu platformele Kievului, cum ar fi rachetele ERAM, ce pot învinge Rusia. Armele cu rază lungă de acțiune ERAM și Taurus (din Germania) ar oferi Ucrainei capacitatea de a lovi forțele rusești aflate în avans, centrele logistice, liniile de aprovizionare și centrele de comandă, perturbând direct capacitatea Rusiei de a susține operațiuni ofensive, potrivit Washington Post. 

UPDATE Decizia recentă a președintelui Donald Trump de a nu trimite rachete Tomahawk în Ucraina este prezentată drept un calcul rece, nu un pas înapoi. „E o măsură de prudență strategică”, explică Ron Wahid, șeful Magellan Investment Holdings și președintele consiliului Arcanum, o companie implicată în analiză strategică. Tomahawk-urile sunt complicate, greu de integrat rapid și, în acest moment, nu ar schimba dinamica frontului. „Ucraina nu are nevoie de toate armele moderne posibile, ci de acelea care schimbă ecuația. O combinație de ajutor militar bine calibrat, sancțiuni inteligente și diplomație coordonată poate bloca Rusia fără a împinge lumea într-o escaladare necontrolată”, rezumă Wahid, potrivit Adevărul.

UPDATE Orașul Pokrovsk a căzut, practic, în mâinile rușilor. Este înconjurat din trei părți, iar trupele Moscovei se infiltrează din ce în ce mai mult în apropierea centrului, potrivit unei analize făcute de istoricul Mark Galeotti în The Times.

UPDATE Bolnav de inimă, cu stimulator cardiac implantat, Anatoli Petrosian, un bărbat de 50 de ani din Sankt Petersburg, a fost păcălit să meargă în alt oraș și forțat să semneze un contract cu armata rusă, arată publicația independentă ASTRA Press. Fiica sa l-a căutat prin unități militare și spitale din regiunile ocupate.

UPDATE Volodimir Zelenski va fi primit luni de Emmanuel Macron, vizită menită să „reafirme angajamentul Franţei faţă de Ucraina” şi să „menţină dinamica eforturilor depuse în ceea ce priveşte garanţiile de securitate” ale Kievului, potrivit Palatului Elysée. Este a noua vizită a preşedintelui ucrainean în Franţa de la începutul războiului dintre Rusia şi Ucraina, declanşat de Moscova în februarie 2022, transmite News.ro.

UPDATE Ucraina și Grecia au semnat la Atena un acord strategic de furnizare de gaze naturale lichefiate (GNL) de proveniență americană, menit să sprijine Kievul pe parcursul iernii, în perioada decembrie 2025 - martie 2026. Acordul, semnat de companiile naționale de gaze DEPA Commercial (Grecia) și Naftogaz (Ucraina) în prezența premierului grec Kyriakos Mitsotakis și a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, urmărește consolidarea securității energetice regionale, creând o nouă "arteră energetică sigură" de la sud la nord și ajutând Ucraina să facă față atacurilor rusești asupra infrastructurii sale, scrie Kiev Post.

UPDATE Fostul secretar de stat american Mike Pompeo s-a alăturat consiliului principalei companii ucrainene din domeniul apărării, renumită pentru dronele sale cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească ținte din interiorul Rusiei, potrivit AP.

UPDATE De ani de zile, Ucraina a lucrat în tăcere pentru a împinge invazia Rusiei mult dincolo de liniile frontului. Săptămâna trecută, rețeaua de informații a Kievului a dat cel mai dramatic atac de până acum, lovind la 6.000 de kilometri de Donbas calea ferată transsiberiană. Rezultatul: legătura feroviară critică care transportă armele nord-coreene către front este acum înghețată, paralizând lanțul de aprovizionare vital al Moscovei de la est la vest, scrie Digi24.

UPDATE Familia lui Nikolai Patrușev, 74 de ani, secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei, deține proprietăți în valoare de aproximativ 14 miliarde de ruble, circa 150 de milioane de euro, conform unei investigații a publicației independente Proekt, cea mai mare sumă deținută de reprezentanții structurilor de forță din Rusia. Nikolai Patrușev este secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse în administrația Putin. Anterior, el a condus Serviciul Federal de Securitate (FSB), succesorul KGB-ului, serviciul secret rus responsabil de represiune atât în ​​țară, cât și în străinătate.
Vladimir Putin îl cunoaște pe Nikolai Patrușev din anii '70, din perioada lor comună în KGB-ul din Leningrad, și au menținut o relație strânsă. Patrușev supranumit „șoimul antioccidental al Moscovei, este considerat „arhitectul planului de subjugare a Ucrainei”, planul aprobat de liderul de la Kremlin însuși, scrie Libertatea.

UPDATE Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a refuzat să reînnoiască un proiect de lege care oferă refugiaților ucraineni acces la beneficii sociale. Liderul polonez, care a semnat o versiune modificată a proiectului de lege în septembrie, după ce respinsese un proiect anterior, a declarat vineri că este „ultima dată” când aprobă o astfel de prelungire, scrie AA.com.

UPDATE Volodimir Zelenski a anunțat un plan de curățare a sectorului energetic al Ucrainei, după ce anchetatorii anticorupție au dezvăluit o schemă de mită de 100 de milioane de dolari (76 de milioane de lire sterline) – cel mai grav scandal din mandatul său, scrie The Guardian.

UPDATE În Ucraina, din cauza războiului, peste 2,5 milioane de unități locative rămân indisponibile, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din întregul fond locativ al țării. Organizația Internațională pentru Migrație a ONU (OIM) a descris situația din Ucraina într-un nou raport ca fiind o „criză locativă fără precedent”. Potrivit estimărilor experților, amploarea distrugerilor și a strămutărilor forțate a creat un deficit critic de locuințe accesibile atât pentru persoanele strămutate intern, cât și pentru cei care se întorc în comunitățile distruse. Despre aceasta scrie Ukrinform.

UPDATE În orașul Kostiantynivka din regiunea Donețk încă mai locuiesc aproximativ 4.800 de oameni, în ciuda faptului că evacuarea de acolo este încă posibilă. Cu toate acestea, din cauza bombardamentelor și atacurilor aeriene rusești constante, plecarea din localitate devine tot mai dificilă și mai periculoasă. Militarii au arătat fotografii cu condițiile în care sunt nevoiți să trăiască locuitorii din Kostiantynivka. Fotografiile au fost publicate de către Brigada 93 Mecanizată Separata „Holodnyi Yar” pe pagina sa de Facebook. „Numeroasele mașini arse la ieșirea din oraș și pe toate drumurile principale demonstrează cât de periculoase și dificile sunt operațiunile de evacuare în prezent. Cu toate acestea, a rămâne pentru civili în oraș este și mai periculos”, subliniază soldații. În cadrul brigăzii s-a precizat că armata rusă lansează atacuri constante cu bombe aeriene ghidate cu încărcătură uriașă asupra cartierelor rezidențiale din Kostiantynivka. „După atacuri, zonele se transformă în focare de Iad pe Pământ”, se arată în mesaj.

UPDATE Finlanda continuă să exploreze modalități de a-și consolida capacitățile de apărare: 1.000 de poligoane de tragere vor consolida apărarea împotriva amenințării rusești. Țara cu 5,6 milioane de locuitori se remarcă pentru cele mai multe arme pe cap de locuitor din lume, arată La Razon, citată de Rador. 

UPDATE Grupul ecologist Greenpeace a declarat că Franța trimite uraniu reprocesat către Rusia pentru tratare, astfel încât acesta să poată fi reutilizat, în ciuda războiului Kremlinului în Ucraina, scrie Digi24. Organizația a susținut că, deși este astfel de importuri nu sunt supuse sancțiunilor, comerțul este „imoral”, în contextul în care mai multe țări încearcă să intensifice sancțiunile împotriva Moscovei, relevă sursa citată.

UPDATE Europa se confruntă cu o nouă formă de presiune hibridă, după ce drone suspecte au fost observate noaptea în apropierea aeroporturilor și infrastructurilor critice din mai multe țări. În ultimele luni, drone neînarmate, dar lansate anonim, au fost observate în apropierea aeroporturilor, bazelor militare și centralelor electrice din Belgia, Danemarca, Germania, Lituania și Norvegia. În Polonia, aproximativ 20 de drone rusești au trecut granița pe 9 septembrie, forțând închiderea a patru aeroporturi și mobilizarea avioanelor NATO, scrie NewsWeek.

UPDATE Rivalitatea dintre Regatul Unit și Rusia, veche de peste două secole, a atins un nou minim în contextul războiului din Ucraina, arată o amplă analiză publicată de The Guardian. Pe măsură ce Moscova încearcă să reconstruiască relațiile cu administrația Donald Trump, Londra a preluat rolul odinioară rezervat Statelor Unite – acela de principal adversar al Kremlinului.

UPDATE Ucraina „nu are nicio șansă” să câștige împotriva invaziei rusești, iar sprijinul financiar continuu al UE pentru această țară este „pur și simplu o nebunie”, a declarat premierul ungar Viktor Orbán. „Am cheltuit deja 185 de miliarde de euro și intenția noastră este să cheltuim și mai mult”, a spus premierul maghiar Viktor Orbán, într-un interviu acordat editorului publicației Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orbán, 62 de ani, consideră „ridicolă” îngrijorarea privind un posibil atac al Rusiei asupra UE sau NATO. Într-un interviu, el a declarat că Occidentul este mult mai puternic decât Rusia din punct de vedere militar și economic. Declarațiile surprinzătoare au fost făcute într-un interviu recent pentru podcastul MD MEETS al lui Mathias Döpfner, CEO-ul Axel Springer, scrie Bild.

UPDATE Rusia a lansat în noaptea de duminică, 16 noiembrie, spre luni, 17 noiembrie, un atac cu drone în apropierea frontierei cu România, a transmis Ministerul Apărării de la București, care a adăugat că nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național. Oamenii din județul Tulcea au primit mesaje Ro-Alert, scrie Digi24.

UPDATE Un atac cu rachete rusești asupra orașului Balakliia din estul Ucrainei a ucis trei persoane, iar printre cei 10 răniți se află și trei adolescenți, au declarat luni oficialii regionali din Harkov, potrivit Reuters. Atacul din timpul nopții a avariat blocuri de locuințe cu mai multe etaje și a distrus zeci de mașini în centrul orașului, a declarat Oleh Sinehubov, guvernatorul regiunii de frontieră cu Rusia, pe aplicația de mesagerie Telegram. O fotografie furnizată de autoritățile regionale arată fațada avariată a unei clădiri din cărămidă cu mai multe etaje, cu ferestrele sparte, flăcări la etajele superioare și dărâmături și crengi rupte împrăștiate în zonă. Adolescenți se numără printre răniți, a declarat Vitali Karabanov, șeful administrației militare din Balakliia, pe Telegram, iar nouă dintre răniți au fost internați în spital.

Rusia a lansat un nou atac aerian de amploare asupra Ucrainei în noaptea de miercuri spre joi, 26 februarie, folosind drone, rachete balistice și rachete de croazieră. Mai multe regiuni, printre care capitala Kiev, Harkov sau Zaporojie au fost ținta atacurilor rusești. Cele mai multe victime s-au înregistrat la Harkiv – 16, inclusiv doi copii. De asemenea, au fost avariate mai multe clădiri rezidențiale și case particulare. La Kiev, a fost avariat un bloc de locuințe cu două etaje, a anunțat primarul orașului, Vitali Kliciko.

Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) a declarat într-un raport că Kremlinul ar putea provoca un incident nuclear în Ucraina, într-o tentativă de a devia atenția de la lipsa progreselor pe câmpul de luptă. Rusia nu are „niciun termen limită” pentru încheierea conflictului din Ucraina, a declarat joi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Între timp, la Geneva au loc noi discuții cu privire la războiul din Ucraina. Însă este vorba doar de o întâlnire bilaterală între delegațiile Washingtonului și Kievului. 

UPDATE Președintele Ucrainei a spus, într-un interviu pentru Fox News că Rusia încearcă "să se joace cu preşedintele Statelor Unite" şi să tragă de timp în eforturile mediate de SUA pentru a pune capăt războiului. Zelenski a acuzat Rusia că încearcă să tergiverseze discuţiile, pentru a evita să facă concesii. "Ei încearcă să se joace cu preşedintele Statelor Unite", a avertizat acesta. Întrebat dacă el crede că Vladimir Putin face un fel de joc, Zelenski a răspuns: "Da, cred că da. Da. El trebuie să amâne orice fel de negocieri", scrie Spotmedia.

UPDATE Duma de Stat a aprobat, în a doua şi în a treia lectură, un proiect de lege care interzice extrădarea străinilor care au servit sub contract în cadrul forţelor armate ale Rusiei către alte ţări pentru urmărire penală, informează joi agenţia rusă de presă TASS, potrivit Agerpres.

UPDATE Mulți ruși încearcă să ignore războiul declanșat acum patru ani, dar e din ce în ce mai greu să mai facă asta. Nu există niciun semn al unei prăbușiri iminente, politice sau economice. Dar nici regimul represiv al lui Vladimir Putin nu poate ascunde numeroasele moduri în care războiul afectează viața de zi cu zi, scrie The Economist.

UPDATE Șeful diplomației poloneze, Radoslaw Sikorski, a avertizat joi că „ordinea internațională se zdruncină din temelii” și a vorbit despre miza geopolitică a războiului din Ucraina, transmite AFP. 

UPDATE România, Estonia, Letonia şi Lituania dau un mare exemplu de angajament în ceea ce priveşte creşterea impresionantă a investiţiilor în apărare şi în mobilitatea militară, iar măsurile luate pentru a îmbunătăţi securitatea contribuie şi la creşterea competitivităţii noastre în această regiune, a declarat joi, la Bruxelles, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în deschiderea conferinţei la nivel înalt pentru lansarea Instrumentului EastInvest, iniţiativă menită să faciliteze accesul la sprijin sub formă de împrumuturi pentru statele membre ale Uniunii Europene care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina.

UPDATE Rusia a transmis joi Regatului Unit că trimiterea unor trupe britanice în Ucraina ar prelungi războiul, nu l-ar încheia, reiterând că se opune oricărei prezențe militare occidentale în această țară, relatează Reuters.

UPDATE Ambasadorii trimiși de Donald Trump în Europa, de regulă asociați și donatori politici, au misiunea clară de a fi cât mai agresivi, constată POLITICO. Un fost ambasador american spune că este pentru prima dată când SUA fac diplomație fără diplomați.

UPDATE Rusia a trimis Ucrainei rămăşiţele pământeşti a 1.000 de soldaţi ucraineni şi a primit în schimb cadavrele a 35 de soldaţi ruşi, a declarat joi un consilier al Kremlinului, relatează AFP, conform Agerpres.

UPDATE Președintele Ucrainei respinge acuzațiile Kremlinului privind presupuse planuri nucleare și afirmă că Moscova încearcă să distragă atenția de la eșecurile de pe front. Afirmațiile Rusiei au fost negate de Ucraina, Marea Britanie și Franța.

UPDATE Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat joi că incidentul din largul Cubei în care a fost implicată o barcă rapidă înmatriculată în Florida a fost „o provocare agresivă din partea Statelor Unite” menită să escaladeze situația și să declanșeze un conflict, a relatat agenția de presă de stat TASS. 

UPDATE Kremlinul afirmă că o întâlnire între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski nu este oportună în prezent, invocând poziția Kievului privind războiul. Moscova recunoaște că problema teritorială rămâne cel mai dificil obstacol în negocierile de pace, scrie newsweek.

UPDATE O convorbire telefonică purtată miercuri între președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost descrisă de trei surse citate de Axios drept „foarte prietenoasă și pozitivă”. Discuția are loc într-un moment cheie pentru negocierile de pace, liderul de la Casa Albă reiterându-și dorința ca războiul să se încheie cât mai rapid. Potrivit surselor, Zelenski i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că doar liderul american îl poate convinge pe președintele rus Vladimir Putin să oprească conflictul. Trump a răspuns că războiul durează de prea mult timp și că și-ar dori o încheiere chiar într-o lună. Casa Albă nu a comentat oficial informațiile, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care noul Consiliu de Pace propus de președintele american Donald Trump ar putea funcționa alături de Organizația Națiunilor Unite și de Consiliul de Securitate al ONU, scrie Reuters.

UPDATE Distrugerea țintită a infrastructurii energetice a Ucrainei de către armata lui Putin prin atacuri aeriene masive și regulate a obligat țările vecine cu Rusia să își protejeze propriile centrale și rețele electrice. Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au primit 113 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru noi măsuri defensive, inclusiv bariere fizice, trupe și capacități de securitate cibernetică pentru a proteja infrastructura critică, tehnologii de bruiaj al semnalelor pentru a preveni atacurile cu drone și echipe de reparații de urgență. Aceasta este prima dată când Comisia Europeană a alocat fonduri în astfel de scopuri, relatează Politico.

UPDATE Preşedintele rus, Vladimir Putin și omologul său belarus, Aleksandr Lukașenko, vor participa joi la un dineu de lucru, împreună cu delegațiile Consiliului Suprem de Stat al Uniunii Rusia-Belarus – a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, în cadrul unui briefing.

UPDATE Rusia nu are „niciun termen limită” pentru încheierea conflictului din Ucraina, a declarat joi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, înaintea unei alte întâlniri între reprezentanții ucraineni și americani, așteptată la Geneva, pentru a pregăti discuții trilaterale suplimentare cu Rusia, scrie Mediafax. „Ne-ați auzit spunând ceva despre termene limită? (…) Nu avem termene limită, avem doar sarcini (…). Le îndeplinim”, a spus Lavrov, citat de agenția de știri de stat TASS. Negociatorii ucraineni și ruși au călătorit joi la Geneva pentru întâlniri separate cu trimisii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, potrivit Le Figaro.

UPDATE O nouă metodă de trecere ilegală a frontierei a fost descoperită la granița dintre Polonia și Belarus. Autoritățile poloneze spun că migranții au fost trimiși prin tuneluri subterane săpate pe sub gardul de frontieră, într-o operațiune pe care o leagă de Moscova. Investigația The Telegraph susține că Rusia ar folosi această tactică drept parte a unui „război hibrid” împotriva Occidentului.

UPDATE Donald Trump și Volodimir Zelenski sunt invitați să vină la București, la Summit-ul B9+ din 13 mai. Dacă Trump nu va fi prezent, el va fi înlocuit de secretarul de stat Marc Rubio, notează NewsWeek.

UPDATE Imagini ale resturilor rămase după lovituri ale Rusiei asupra Ucrainei constituie indicii puternice că Moscova a folosit o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare l-a determinat pe preşedintele american Donald Trump să nu reînnoiască tratatul nuclear cunoscut ca New START, consemnează joi Reuters.

UPDATE Guvernul elvețian a anunțat miercuri viitoarea interdicție totală a achiziționării și importului de gaz natural lichefiat rusesc, aliniindu-se astfel la cel mai recent pachet de sancțiuni impuse de Uniunea Europeană, transmite AFP. 

UPDATE Nouă moldoveni vor rămâne fără cetățenia Republicii Moldova după ce ar fi săvârșit fapte grave contra intereselor țării. Ieri, șefa statului a semnat un decret în acest sens. Este vorba despre persoane care dețin diferite funcții în cadrul așa-numitelor entități neconstituționale din regiunea transnistreană. Două dintre acestea ar fi luptat de partea separatiștilor în războiul de pe Nistru din anul 1992. Unul este născut în Federația Rusă, iar ceilalți opt sunt din Moldova. Procedura de retragere a cetățeniei a fost inițiată de Agenția Servicii Publice, la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate. Într-un comunicat al Președinției se spune că aceștia ar fi comis fapte în interesul unui stat străin care încalcă neutralitatea țării noastre și desfășoară un război de agresiune împotriva statului vecin Ucraina. Ani la rând, așa-numitele autorități de la Tiraspol și-au arătat afilierea față de politicile proruse, asta deși rușii nu au investit niciun leu în dezvoltarea regiunii.

UPDATE „Kremlinul ar putea planifica să dea vina pe Ucraina pentru un incident radiologic generat de Rusia în Ucraina”, a declarat think tank-ul american ISW, afirmând că Moscova vede acest lucru ca pe un instrument „pentru a convinge Occidentul să abandoneze Ucraina sau ca pe o nouă încercare de a frânge voința ucrainenilor de a continua să reziste”. „Rusia ar putea provoca intenționat sau neintenționat un incident și apoi ar putea acuza Ucraina că a folosit o armă nucleară sau radiologică”, se arată în raport.

UPDATE Franța a ripostat joi la ceea ce a numit acuzații nefondate ale Rusiei potrivit cărora Ucraina ar urmări obținerea unei arme nucleare sau a unei bombe „murdare” cu ajutorul Londrei sau al Parisului, calificând afirmațiile drept cel mai recent exemplu de dezinformare rusească. Într-o declarație publicată la împlinirea a patru ani de la începutul războiului, serviciul rus de informații externe SVR a afirmat că Marea Britanie și Franța cred că Ucraina ar putea obține condiții mai favorabile dacă ar deține „o bombă nucleară sau cel puțin o așa-numită «bombă murdară»”. SVR nu a prezentat dovezi documentare care să susțină această afirmație, scrie Rador.

UPDATE Zeci de kilometri de drumuri de pe teritoriul Ucrainei sunt protejați cu plasă antidrone, a declarat pentru Agerpres șeful Agenției de Stat pentru Reconstrucție și Dezvoltare a Infrastructurii, Serhii Suhomlin. Spre exemplu, șoseaua de centură a orașului Harkov, dar și drumul de la Izium la Kramatorsk dispun de un astfel de sistem de protecție. "Se montează zeci și zeci de kilometri de plasă anti-drone", a precizat Suhomlin. Oficialul a menționat că bugetul anual pentru întreținerea acestora este de doar 100 de milioane de euro, în condițiile în care nevoile ar fi de peste două miliarde de euro.

UPDATE Numărul confirmat al militarilor ruși uciși în Ucraina a depășit 200.000, a anunțat grupul de cercetare Mediazona, citând rezultatele unui nou sondaj. Grupul a confirmat toate pierderile militare ale Rusiei folosind date comparate din certificate de deces, morminte geolocalizate, liste din unități, actualizări de pe rețelele sociale, anunțuri funerare, înregistrări ale cimitirelor și necrologuri. Miercuri la prânz, numărul total al rușilor uciși pe front se ridica la 200.186 de bărbați, dar numărul real al pierderilor ar putea fi mult mai mare, a menționat grupul. Guvernul rus nu a mai publicat cifre oficiale actualizate privind victimele militare din Ucraina din septembrie 2022, când ministerul Apărării a anunțat că 5.937 de soldați ruși au fost uciși, notează Kyiv Post.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că Rustem Umierov, șeful delegației ucrainene de negociere, va purta astăzi discuții cu echipa americană la Geneva. El a făcut acest anunț într-o conversație pe WhatsApp cu reporterii, notează Sky News. Potrivit sursei citate, Zelenski a afirmat că discuțiile dintre cele două echipe se vor concentra pe un „pachet de prosperitate” și cooperare economică.

UPDATE Polonia îşi va creşte anul acesta cheltuielile pentru apărare la 4,8% din Produsul Intern Brut, a declarat joi ministrul de externe, Radoslaw Sikorski, într-un discurs politic în parlamentul de la Varşovia, informează dpa, conform Agerpres.

UPDATE Şeful Direcției Comunicare din cadrul Forțele Aeriene ale Ucrainei, Iuri Ihnat, a declarat că, în timpul atacului rusesc din noaptea de miercuri spre joi, apărarea antiaeriană a ţării a distrus toate rachetele de croazieră și rachetele aer-sol Kh-101 și Kh-59 lansate de armata Rusiei. Potrivit acestuia, bombardarea orașelor și a infrastructurii critice ucrainene a devenit o practică recurentă. Acesta este deja al șaptelea atac de amploare de la începutul lunii. Ihnat a subliniat că intensitatea loviturilor din februarie este de două ori mai mare decât în decembrie și ianuarie. În cadrul ultimului val de lovituri, au fost înregistrate 459 de mijloace de atac aerian. Totodată, sistemele de apărare antiaeriană au obținut un rezultat de 100% în interceptarea rachetelor de croazieră Kh-101 și a rachetelor aer-sol Kh-59 – potrivit lui Ihnat. Oficialul a adăugat că experiența acumulată de Ucraina în doborârea rachetelor și dronelor rusești reprezintă o expertiză valoroasă pentru partenerii occidentali, notează Rador.

UPDATE Au contraatacat și ucrainenii. Forțele Speciale ale armatei au reușit să distrugă un lansator de rachete S-400 și un sistem Panțir în Crimeea ocupată ilegal de Rusia. Cele două sisteme de armament se numără printre cel mai redutabile din arsenalul antiaerian al armatei ruse.

UPDATE Primarul Vitalii Kliciko a anunțat pagube în trei districte ale orașului: Darnytskyi, Holosiivskii și Pecherskii. În districtul Darnytskyi, resturile căzute au provocat o undă de șoc care a avariat ferestrele și ușile unui apartament situat la primul etaj al unei clădiri cu nouă etaje. În Holosiivskyi, garajele au luat foc, iar în Pecerskii o casă privată a fost cuprinsă de flăcări. Toate incendiile au fost stinse, iar autoritățile nu au raportat victime în capitală.

UPDATE Orașul Harkov a fost atacat cu 17 drone și două rachete, fiind înregistrate pagube în patru districte. În Kyivskyi și Shevchenkivskyi au fost avariate blocuri de locuințe și case private, liniile electrice aeriene au fost distruse, iar o conductă de gaz a fost avariată. În Saltivskyi, o casă privată a fost distrusă, iar în Slobidskyi o altă locuință a fost complet distrusă, izbucnind un incendiu. Un atac a lovit inclusiv Parcul Central al orașului. Autoritățile locale au anunțat că nouă persoane au fost rănite în Harkov. Incluzând victimele bombardamentelor din satul Rai-Olenivka, numărul total al răniților a ajuns la 14, printre care și un copil.

UPDATE În Krivoi Rog au fost avariate un bloc de cinci etaje, o unitate de pompieri și un automobil, iar două persoane au fost rănite, a declarat șeful administrației militare regionale Dnepropetrovsk. La Zaporojie, o persoană a fost rănită, iar într-un bloc de locuințe au ars apartamentele de la etajele 7 și 8.

UPDATE Potrivit Forțele Aeriene Ucrainene, un număr mare de drone au fost detectate deasupra teritoriului ucrainean imediat după ora 01:00. La ora 03:52, Rusia a lansat inclusiv rachete balistice spre capitala Kiev și spre orașul Harkov. În cursul nopții, bombardiere strategice Tu-95MS și Tu-160 au decolat pentru a lansa rachete de croazieră. Până la ora 05:25, rachetele au intrat în spațiul aerian ucrainean, având ca principală direcție capitala, scrie KievPost.com.