18 noiembrie 2025, ora 15:50

Judecătoarea Natalia Mămăligă de la Judecătoria Chișinău, candidat la funcția de judecător la Curtea de Apel Centru va fi din nou evaluată de Comisia Vetting. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins în cadrul ședinței de astăzi raportul potrivit căruia magistrata a promovat evaluarea integrității etice și financiare.

În urma raportului, 10 membri ai CSM au votat împotrivă, iar un aspect legat de etica financiară a judecătoarei a fost discutat cu ușile închise.

Astfel, plenul CSM a dezbătut modul în care părinții au achiziționat trei apartamente, atribuite inițial celor trei surori, dintre care două au fost ulterior vândute și construit un spațiu comercial.

Natalia Mămăligă a început activitatea în sistemul judiciar în 2015, fiind numită judecător la Judecătoria Centru din Chișinău pentru un termen de cinci ani. În 2018, a intrat în concediu de îngrijire a copilului și, ca urmare, a fost suspendată temporar din funcție. Suspendarea a fost anulată în 2019, iar judecătoarea a fost reîncadrată în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

În 2020, Natalia Mămăligă a fost numită judecător pe termen nelimitat, până la atingerea plafonului de vârstă.

În 2018, judecătoarea a intrat în atenția publică după ce a hotărât să o excludă pe Reghina Apostolova din competiția electorală pentru funcția de primar al municipiului Chișinău. Decizia a fost luată în urma unei sesizări făcute de reprezentanții Partidului Unității Naționale, care susțineau că Apostolova ar fi beneficiat de finanțare din surse externe.

24 noiembrie 2025, ora 22:33

Din cei 40 de candidați evaluați de Comisia Vetting pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, doar șase au promovat evaluarea. Declarația a fost făcută de președintele comisiei, Andrei Bivol, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Astfel, Curtea Supremă este nevoită să activeze doar cu 10 judecători, din cei 20 de care are nevoie în prezent, șase trecând testul integrității, iar alți patru fiind transferați de la alte instanțe.

Bivol a admis că, în cazul unor candidați, Comisia de Vetting a lucrat practic degeaba, întrucât aceștia au trecut procedurile de evaluare a integrității, dar nu au întrunit ulterior criteriile de profesionalism.

„Motivul principal este că atunci când a fost concepută evaluarea Curții Supreme de Justiție, a fost pus așa ca o piatră de fundament în termeni absolut categorici, că orice persoană care visează la Curtea Supreme de Justiție, trebuie mai întâi să treacă evaluarea și doar abia atunci poate participa la concurs. A fost o sarcină, zic așa, idealistă, ea a fost trasată, din cât înțelegem noi, cu concursul Uniunii Europene și a partenerilor de dezvoltare la momentul elaborării proiectului”, a declarat Andrei Bivol. 

Bivol a precizat că, odată ce Comisia a observat problema în cursul anului 2024, a informat imediat Ministerul Justiției și CSM: 

„Noi am notificat imediat ce am observat ce se întâmplă chiar pe parcursul anului 2024 și către Ministerul Justiției și către CSM și am avut discuții cu reprezentații Comisiei Europene pe subiectul dat și a spus că da, înțelegem problema, înțelegem că este o risipă de timp și de bani, pentru că este, cum ați spus dumneavoastră, este o evaluare în van, dar nu putem acum schimba reguli în timpul jocului. Și s-a mers mai departe pe același scenariu”. 

Andrei Bivol a menționat că, după 2024, interesul pentru funcția de judecător a scăzut vizibil, astfel încât principala problemă a devenit lipsa candidaților.  

Membra CSM, Livia Mitrofan a declarat că din 20 de judecători la Curtea Supremă de Justiție, sunt numiți abia șase judecători și patru sunt transferați:

„Noi sperăm că noi vom reuși să asigurăm completarea funcțiilor, doar că la moment ne ciocnim evident cu lipsă de candidați pentru Curtea de Apel, mai ales pentru Curtea Supremă”.

Totodată, aceasta a explicat că pentru funcțiile vacante la curțile de apel „candidați nu prea se înregistrează”. iar procedura a devenit și mai complicată odată cu constituirea colegiului de selecție:

„Candidați nu prea se înregistrează și odată cu numirea membrilor în colegiul de selecție, această procedură și încă mai tare s-a complicat, deoarece ei urmează să treacă colegiul de selecție, care s-a constituit, este funcțional, dar a fost o problemă de modificare în legislație. După care s-a modificat legislația, am aprobat o nouă modificare la regulament și urmează să fie publicat”, a declarat Livia Mitrofan. 

Membra CSM subliniază că suplinirea funcțiilor vacante la instanțele superioare este o obligație direct legată de procesul de aderare la Uniunea Europeană:

„Completarea funcțiilor de judecători la Curtea Supremă de Justiție și completarea funcțiilor de judecători la Curtea de Apel este o prioritate care este inclusă în planul de aderare a Uniunii Europene și noi avem termeni clari până când urmează să completăm aceste funcții”.

Potrivit acesteia, până la finalul anului 2027, CSM trebuie să ducă la capăt atât vettingul, cât și concursurile pentru numirea judecătorilor.

Avocata Cristina Ciubotaru atrage atenția că, dincolo de filtrul de integritate, și CSM joacă un rol important în procesul de selecție:

„Vettingul este o procedură care durează. Rata de trecere a vettingului la fel nu este mare. După această selecție riguroasă, mai este și filtrul CSM care la fel este riguros. O bună parte din cei care, in opinia Comisiei, ar putea sa treacă rigorile vettingului, CSM nu este de acord cu ei”. 

Acest dublu filtru, spune ea, îi face pe mulți să renunțe din start: „Unii nu sunt încurajați știind că nu ar trece pentru că neapărat au probleme de integritate. Poate nu au probleme de integritate, dar văzând anumite întrebări sau aplicarea anumitor dublii standarde, nu ar vrea să riște să intre în această horă știind că probabilitatea de a trece nu este foarte înaltă, dar o să rămână oarecum o pată pe reputație. Și atunci mai bine nici nu încerci să știi o să treci sau nu o să treci”.