18 noiembrie 2025, ora 12:15

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis cererea procurorului general interimar, Alexandru Machidon, pentru urmărirea penală a unui judecător. Potrivit ZdG, este vorba despre magistratul Judecătoriei Soroca, Ghenadie Tocaiuc, care acum câteva săptămâni ar fi agresat un angajat al unei benzinării din Soroca, alături de alți doi colegi.

Subiectul a fost examinat cu ușile închise în ședința de astăzi, iar hotărârea a fost adoptată în unanimitate.

Incidentul a avut loc în noaptea de 9 octombrie. În acesta ar fi fost implicați în total trei magistrați ai Judecătoriei Soroca: Ghenadie Tocaiuc, Dinu Brașoveanu și Ghenadie Purici.

Cei trei judecători ar fi ajuns în stare avansată de ebrietate la benzinărie, unde ar fi provocat un conflict, agresând fizic un angajat și provocând distrugeri. Poliția a intervenit pentru calmarea situației. La sosirea echipajului, Tocaiuc ar fi încercat să plece cu mașina, dar s-a lovit de o bordură. El ar fi refuzat testarea alcoolscopică și ar fi încercat să intimideze polițiștii, prezentându-și legitimația de magistrat.

Ulterior, a fost transportat la spital, iar analizele au confirmat o concentrație mare de alcool în sânge. Mașina i-a fost ridicată. Judecătorul neagă că ar fi agresat pe cineva.

Anterior, Procuratura Generală a deschis un dosar penal și urma să solicite Consiliului Superior al Magistraturii permisiunea pentru pornirea urmăririi penale împotriva tuturor celor trei judecători. La rândul său, CSM a criticat ferm comportamentele care afectează imaginea justiției și demnitatea funcției de magistrat.

Ghenadie Tocaiuc a activat în sistemul judiciar din Republica Moldova timp de mai mulți ani. Între noiembrie 1999 și 2018, a fost procuror la Procuratura municipiului Bălți, iar în ianuarie 2018 a fost numit judecător la Judecătoria Soroca, pe un mandat de cinci ani. În 2010, Tocaiuc a fost implicat într-o procedură disciplinară pentru abateri legate de îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor sale de serviciu, în perioada în care lucra ca procuror la Bălți.

Un episod controversat din cariera sa a avut loc în decembrie 2022, când Tocaiuc a dispus eliberarea înainte de termen a omului de afaceri Adrian Nichifor, cunoscut sub numele de Lupei după ce s-a recăsătorit în închisoare. 

Nichifor fusese condamnat pentru infracțiuni grave, dar a fost eliberat la cererea avocaților săi, care au invocat Legea privind amnistia, cu ocazia aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Deși Comisia de amnistie subliniase comportamentele deviante ale lui Nichifor, cum ar fi susținerea subculturii criminale și implicarea în jocuri de noroc, magistratul a acceptat eliberarea acestuia.

Însă, la scurt timp după eliberare, Nichifor a fost reținut din nou de autoritățile anticorupție, fiind acuzat de corupere activă. Pe 11 ianuarie 2023, Curtea de Apel Bălți a admis recursul Procuraturii raionului Soroca și al Penitenciarului nr. 6 Soroca, anulate decizia de eliberare a lui Nichifor, iar acesta a fost obligat să-și continue pedeapsa de 17 ani și 6 luni de închisoare, stabilită anterior de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în aprilie 2019.

24 noiembrie 2025, ora 22:33

Din cei 40 de candidați evaluați de Comisia Vetting pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, doar șase au promovat evaluarea. Declarația a fost făcută de președintele comisiei, Andrei Bivol, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Astfel, Curtea Supremă este nevoită să activeze doar cu 10 judecători, din cei 20 de care are nevoie în prezent, șase trecând testul integrității, iar alți patru fiind transferați de la alte instanțe.

Bivol a admis că, în cazul unor candidați, Comisia de Vetting a lucrat practic degeaba, întrucât aceștia au trecut procedurile de evaluare a integrității, dar nu au întrunit ulterior criteriile de profesionalism.

„Motivul principal este că atunci când a fost concepută evaluarea Curții Supreme de Justiție, a fost pus așa ca o piatră de fundament în termeni absolut categorici, că orice persoană care visează la Curtea Supreme de Justiție, trebuie mai întâi să treacă evaluarea și doar abia atunci poate participa la concurs. A fost o sarcină, zic așa, idealistă, ea a fost trasată, din cât înțelegem noi, cu concursul Uniunii Europene și a partenerilor de dezvoltare la momentul elaborării proiectului”, a declarat Andrei Bivol. 

Bivol a precizat că, odată ce Comisia a observat problema în cursul anului 2024, a informat imediat Ministerul Justiției și CSM: 

„Noi am notificat imediat ce am observat ce se întâmplă chiar pe parcursul anului 2024 și către Ministerul Justiției și către CSM și am avut discuții cu reprezentații Comisiei Europene pe subiectul dat și a spus că da, înțelegem problema, înțelegem că este o risipă de timp și de bani, pentru că este, cum ați spus dumneavoastră, este o evaluare în van, dar nu putem acum schimba reguli în timpul jocului. Și s-a mers mai departe pe același scenariu”. 

Andrei Bivol a menționat că, după 2024, interesul pentru funcția de judecător a scăzut vizibil, astfel încât principala problemă a devenit lipsa candidaților.  

Membra CSM, Livia Mitrofan a declarat că din 20 de judecători la Curtea Supremă de Justiție, sunt numiți abia șase judecători și patru sunt transferați:

„Noi sperăm că noi vom reuși să asigurăm completarea funcțiilor, doar că la moment ne ciocnim evident cu lipsă de candidați pentru Curtea de Apel, mai ales pentru Curtea Supremă”.

Totodată, aceasta a explicat că pentru funcțiile vacante la curțile de apel „candidați nu prea se înregistrează”. iar procedura a devenit și mai complicată odată cu constituirea colegiului de selecție:

„Candidați nu prea se înregistrează și odată cu numirea membrilor în colegiul de selecție, această procedură și încă mai tare s-a complicat, deoarece ei urmează să treacă colegiul de selecție, care s-a constituit, este funcțional, dar a fost o problemă de modificare în legislație. După care s-a modificat legislația, am aprobat o nouă modificare la regulament și urmează să fie publicat”, a declarat Livia Mitrofan. 

Membra CSM subliniază că suplinirea funcțiilor vacante la instanțele superioare este o obligație direct legată de procesul de aderare la Uniunea Europeană:

„Completarea funcțiilor de judecători la Curtea Supremă de Justiție și completarea funcțiilor de judecători la Curtea de Apel este o prioritate care este inclusă în planul de aderare a Uniunii Europene și noi avem termeni clari până când urmează să completăm aceste funcții”.

Potrivit acesteia, până la finalul anului 2027, CSM trebuie să ducă la capăt atât vettingul, cât și concursurile pentru numirea judecătorilor.

Avocata Cristina Ciubotaru atrage atenția că, dincolo de filtrul de integritate, și CSM joacă un rol important în procesul de selecție:

„Vettingul este o procedură care durează. Rata de trecere a vettingului la fel nu este mare. După această selecție riguroasă, mai este și filtrul CSM care la fel este riguros. O bună parte din cei care, in opinia Comisiei, ar putea sa treacă rigorile vettingului, CSM nu este de acord cu ei”. 

Acest dublu filtru, spune ea, îi face pe mulți să renunțe din start: „Unii nu sunt încurajați știind că nu ar trece pentru că neapărat au probleme de integritate. Poate nu au probleme de integritate, dar văzând anumite întrebări sau aplicarea anumitor dublii standarde, nu ar vrea să riște să intre în această horă știind că probabilitatea de a trece nu este foarte înaltă, dar o să rămână oarecum o pată pe reputație. Și atunci mai bine nici nu încerci să știi o să treci sau nu o să treci”.