Miliardul furat din sistemul bancar a trecut prin conturi deschise pe timp de noapte, către firme înființate cu doar câteva zile înainte. Alertele interbancare privind tranzacțiile suspecte au fost ignorate, iar documentele și cererile beneficiarilor lipsesc complet. Astăzi, în instanță, un angajat al BNM a depus mărturii despre aceste operațiuni, desfășurate printr-o bancă aflată în 2014 sub controlul lui Vlad Plahotniuc. Ultimul, care de aproape două luni își tot studiază învinuirile, a lipsit și de această dată de la ședința de judecată, în dosarul în care este acuzat de furtul miliardului.
Angajatul de la Banca Națională a povestit despre mai multe tranzacții de proporții, realizate în noiembrie 2014 prin conturi corespondente ale unor bănci acum închise - Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, dar și printr-o instituție activă, care la acel moment era controlată de Vlad Plahotniuc. Sumele uriașe au fost transferate către două firme înființate cu doar câteva zile înainte, printre care Zenit Management, despre care se spune că îl avea ca beneficiar pe Veaceslav Platon.
Conturile au fost deschise la ore târzii, în afara programului băncii, și au fost scutite de comisionul de conversie. Deși raportul oficial nu cataloghează operațiunile drept încălcări, circumstanțele ridică semne de întrebare: banca nu a putut prezenta documente sau cererile beneficiarilor, iar transferurile de milioane de euro au avut loc în pofida alertelor generate de sistemul interbancar SWIFT.
„În cadrul ședinței un reprezentant al Băncii Naționale a confirmat că anumite operațiuni financiare cu două companii cheie implicate în frauda bancară au fost efectuate cu încălcări de procedură ceea ce a fost stabilit în urma unui control la una din băncile comerciale. Suma totală prin care au fost efectuate acele tranzacții se ridică la 105 milioane de euro", a spus procurorul Alexandru Cernei.
Deși angajatul Băncii Naționale nu a putut spune cine erau beneficiarii celor două companii care ar fi primit transferurile dubioase din noiembrie 2014, avocatul lui Vlad Plahotniuc a ținut să sublinieze că ar fi vorba despre alte personalități controversate de la noi.
„Condamnarea lui Platon, mai bine zis decizia din mai 2020 este constatat faptul că Zenit Management, beneficiarul acesteia este Veaceslav Platon, la fel și în decizia de condamnarea lui Ilan Șor că beneficiar efectiv al companiei Zenit Management este Veaceslav Platon, însă în procesul dat, acuzatorii încearcă să invoce altfel.- Plahotniuc avea legături cu Platon și cu Șor?- Nu cunosc", a afirmat avocatul Lucian Rogac.
Astăzi a depus mărturie și una dintre fostele asistente personale ale lui Vladimir Plahotniuc, care a fost întrebată în instanță despre un card bancar corporativ aflat în gestiunea sa. Acuzarea susține că fondurile depuse pe el ar proveni din furtul miliardului. Tot în cadrul ședinței, procurorul a dat citire declarațiilor a doi martori audiați în faza de urmărire penală, care între timp au decedat. Mai sunt 4 martori, audierea cărora rămâne deocamdată incertă.
„Au rămas patru persoane care sunt incluse în lista martorilor acuzării, dar este imposibil de asigurat prezența în ședință deoarece sunt plecați peste hotare și nu s-a stabilit locul aflării lor", a menționat procurorul Alexandru Cernei.
Nici de această dată, fostul lider PD nu s-a prezentat în instanță, iar motivul a rămas neschimbat - nu a reușit să analizeze toate învinuirile care i se aduc. Vlad Plahotniuc a fost extrădat din Grecia pe 25 septembrie, fiind plasat în Penitenciarul 13, după ce s-a ascuns de justiția moldovenească timp de șase ani. El figurează în patru dosare penale - frauda Bancară, a blanchetelor pentru pașapoarte, Metalferos și cel denumit generic „Kuliok".
