Sistarea livrărilor de gaze de către Gazprom pe malul stâng al Nistrului a readus în prim-plan dependența de energia electrică de la Cuciurgan, care în 2024 a acoperit 68% din necesarul malului drept. Deși acest aranjament susținea indirect separatismul, centrala oferea cel mai mic preț din regiune.
„După ce Gazprom a sistat livrările către regiunea transnistreană, nu mai funcționează centrala de la Cuciurgan, adică ea nu mai produce energie electrică pentru noi și a trebuit să recurgem la importul din România și a trebuit să ridicăm și tarifele cu 70%, deci e destul de dureros. Și atunci UE ne-a alocat bani pentru compensații pentru a reduce facturile pentru consumatori”, a explicat pentru „Alo, TV8” expertul energetic, Sergiu Tofilat.
Pentru a reduce dependența de malul stâng, prin ocolirea nodului de la MGRES, Chișinăul are planificate trei linii electrice de interconectare cu România. Cea mai avansată, Isaccea–Vulcănești–Chișinău, este realizată în proporție de 90% și a fost supranumită „linia independenței”. Totuși, această linie de înaltă tensiune nu rezolvă a doua parte a problemei- sursa de import.
„Republica Moldova poate importa din România, doar o cantitate limitată de energie. Am vorbit, 225 MWh pe oră vara și 315 iarna, dar deficitul după cum spune guvernul este 600 de MWh. Prin faptul că vom avea o linie directă de la Vulcănești la Chișinău, noi rezolvăm problema că nu mai depindem de întrerupătorul de la Tiraspol, dar faptul că linia asta va fi dată mâine în exploatare nu o să apară mai mult curent electric în România. Așa, să fie clar”, spune Sergiu Tofilat.
Bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene au obligat Kievul să crească masiv importurile de electricitate, iar România a devenit una dintre principalele surse. Această presiune suplimentară a generat un deficit pe piața românească. Mai mult, odată cu sincronizarea Moldovei și Ucrainei cu rețeaua electrică europeană, au fost stabilite cote maxime de import.
„Ei nu au la nesfârșit centrale electrice și ne pot da la nesfârșit curent cât ne dorim. Nu există așa ceva. Ei ne-au spus că la centralele electrice existente, ei pot să ne producă până la 1700 MW/h. Iarna când lucrează CET-urile și produc mai multă energie, această capacitate crește la 2100. Cota noastră, a Republicii Moldova este 15%, 85% este a Ucrainei”, menționează expertul.
În prezent, Moldova dispune de electricitate deoarece Ucraina nu își folosește integral cota de import, iar angajații Energocom lucrează non-stop pentru a reloca capacitățile neutilizate către țara noastră. Acest mecanism este foarte fragil, deoarece războiul este imprevizibil, iar Kievul ar putea avea oricând nevoie de mai multă energie.
Or, Chișinăul se poate trezi oricând într-o situație neplăcută, iar unele măsuri ale CSE, adoptate încă din ianuarie pentru a consolida capacitățile proprii, nu s-au materializat.
„În ianuarie, CSE, la ultimele ședințe a aprobat o decizie. Moldova se adresează la UE să solicite generatoare. 10 generatoare, câte 10 MWh. 100MWh ca să le putem avea și să producem energie electrică și să nu nimerim în situația în care nu ai de unde importa. Din ianuarie și până în noiembrie au trecut 10 luni. Rezultate nu avem și aici este întrebarea. Cu ce se ocupă la noi guvernul? Așteaptă când o să se deconecteze lumina și atunci va începe a căuta”, a punctat Tofilat.
Republica Moldova rămâne dependentă de electricitatea din România, iar vulnerabilitatea regională arată fragilitatea securității energetice. În aceste condiții, pregătirea și planificarea devin cheia independenței reale.

























































