07 decembrie 2025, ora 19:45

Eroina anchetei din această săptămână este viceprimarul municipiului Chișinău, Irina Gutnic. În aparițiile sale publice, Gutnic afișează constant ținute de lux. Prețul hainelor și accesoriilor pe care le poartă depășesc adesea câteva mii de euro per ținută. Cutia Neagră a identificat doar în ultimii trei ani haine, genți și accesorii de peste un milion de lei.  Viceprimarul urmează și trendurile auto.  În acest an, în curtea casei bugetarei a apărut un nou BMW electric, al cărui preț urcă până la aproape 2 milioane de lei. Raportată la salariul funcționarei, de 27 de mii de lei, opulența din viața Irinei Gutnic ridică mai multe semne de întrebare, dar viceprimarul are explicații.

Irina Gutnic este viceprimar al mun. Chișinău de trei ani. A primit invitația de la primarul Ion Ceban, în octombrie 2022, la doar 4 luni după ce a fost numită șefă la întreprinderea Apă-Canal Chișinău. Propunerea primarului a fost respinsă de două ori de Consiliul Municipal. Au existat neînțelegeri chiar și pe interiorul fracțiunii Partidului Socialiștilor, pe lista căruia Ion Ceban a candidat la alegeri. Gutnic a avut însă susținerea fermă a grupului de consilieri în frunte cu Eugenia Ceban, mama edilului. În cele din urmă, Ion Ceban și-a asumat numirea viceprimarului prin ordin direct, fără sprijinul CMC.

Ca să nu piardă funcția de la Apă Canal, pe care o deținea din iunie 2022, viceprimarul Irina Gutnic  nu și-a dat demisia, ci doar și-a suspendat temporar activitatea de la întreprindere. Numele ei mai figurează și acum în registrele comerciale în calitate de administratoare a S.A. Apă Canal Chișinău.

De trei ani, o vedem constant pe Gutnic la ședințele Primăriei, în dreapta primarului, și la cam toate evenimentele publice ale municipalității. Prezența sa nu trece niciodată neobservată. Machiajul și coafura impecabile, susținute de ținute și accesorii de lux, atrag fără greș atenția.

Outfit de 6000 $ la un eveniment

În aceste imagini de la un eveniment de fashion din primăvara anului curent, viceprimarul Irina Gutnic apare într-o ținută alb-negru, frumos asortată cu botine și o geantă în aceleași culori. Rochia funcționarei pare să fie din colecția luxosului brand de haine Carolina Herrera și costă aproape 2400 de dolari. Geanta care însoțește ținuta este o piesă a faimosului Dior și valorează alte 3 mii de dolari. Botinele poartă semnătura prestigiosului brand de haine și cosmetice Yves Saint Laurent. Pentru ele, viceprimarul ar fi scos din buzunar 950 de dolari. Astfel, outfit-ul de la acest eveniment al Irinei Gutnic, dacă funcționara nu a purtat replici ale brandurilor,  se ridică la circa 6000 de dolari, echivalentul a 116 mii de lei sau patru salarii ale viceprimarului.

O analiză atentă a imaginilor de la evenimentele publice la care a participat în ultimii ani trădează că, aproape la fiecare apariție, viceprimarul Chișinăului poartă o nouă ținută cu accesorii și piese vestimentare care par a fi de lux. Din pozele publicate chiar pe pagina de facebook a funcționarei am stabilit care este brandul preferat al Irinei Gutnic pentru evenimentele festive -  Zimmermann. Este un brand australian de lux cunoscut pentru un stil feminin, romantic, adesea boem  cu rochii vaporoase, imprimeuri florale și detalii rafinate. Prețul unei rochii  Zimmermann urcă până la 3 mii de euro.

Fana rochiilor din colecția Zimmermann

Irina Gutnic are, aparent, o colecție întreagă de la acest brand. La festivalul municipal „Te salut, Chișinău”, din această vară, Gutnic a îmbrăcat tocmai două rochii care seamănă izbitor cu cele de la „Zimmermann”. Într-o zi, o surprindem pe scena festivalului într-o rochie lungă cu imprimeuri florale, care potrivit magazinelor online ar costa peste o mie de dolari. 

Într-o altă zi a purtat la festival o rochiță scurtă vaporoasă pe care la reduceri am indentificat-o cu peste 700 de dolari. Fără reducere, aceste două rochii ar costa peste 40 de mii de lei.

La un alt eveniment, organizat de o revistă mondenă, Irina Gutnic apare într-o altă rochie care poartă amprenta casei de modă Zimmerman. Prețul acestei minunății este de aproape 1900 de dolari, echivalentul a 31000 lei.

Cu jumătate de an mai devreme, invitată la un alt eveniment al aceleiași reviste, Irina Gutnic a încântat privirile audienței cu o rochie splendidă de seară, identică cu una din colecția  Zimmermann, al cărei preț se ridică la aproape 3000 de dolari, mai mult decât salariul pentru două luni al viceprimarului.

„Rochia la care faceți trimitere este o replică. Nu este originală. Sunt rochii cusute sau sunt procurate de pe teritoriul Republicii Moldova.  Dar, într-adevăr, mă inspiră acest brand, pentru că este unic în felul său. Este foarte frumos, este elegant și eu, ca  orice femeie, iubesc eleganța”, a comentat Irina Gutnic.     

Am identificat în colecția Irinei Gutnic și alte piese vestimentare identice cu cele ale brandului australian. La un eveniment din iunie curent al Spitalului Sfânta Treime, viceprimarul a mers într-o splendidă bluză care seamănă izbitor cu o creație Zimmerman a cărei preț, la reduceri, este de circa 500 de dolari.

Piesele brandului italian Valentino

Din garderoba viceprimarul nu lipsesc haine și de la alte branduri de covorul roșu. Tot la festivalul „Te salut, Chișinău”, din acest an, în una dintre zile, Irina Gutnic a îmbrăcat o  rochie cochetă cu tăietură în formă de „V” la buzunare, semnătură  a cunoscutului brand italian Valentino. 

Această rochie costă aproape 800 $, fix jumătate din salariul bugetarei.  Valentino este unul dintre cele mai apreciate branduri feminine. Este sinonim cu luxul rafinat, eleganță și cu o istorie lungă de glamour.  Irina Gutnic și-a adunat în colecție mai multe rochii și pantofi Valentino.

De exemplu, la o recepție oferită de Ambasada SUA la Chișinău, viceprimarul Capitalei a venit într-o altă creație Valentino, de data asta mult mai scumpă. Rochița midi din lâniță fină de un negru sobru, completată cu mâneci elegante din mătase crem costă nici mai mult, nici mai puțin cât aproape trei salarii ale proprietarei - 3500 de euro. De altfel, viceprimarul are și o colecție de pantofi Valentino.

„Nu am ținute de lux. Nu am ținute costisitoare. Nu procur haine la colecții noi. Majoritatea hainelor sunt cusute. Am zis că am un croitor foarte bun. E ceea ce mi-a mai rămas din căsătorie, pentru că soțul îmi procura. Am și cadouri de la rude, prieteni. Și așa cum am spus, sunt într-o relație frumoasă în care sunt curtată frumos.  Dacă avem vreo deplasare de serviciu, atunci profităm, dacă sunt reduceri. În toată cariera mea de funcționar public, făcând economii, chiar și câte o sută de lei din salariu să economisești, în 10 ani nu-ți poți permite să-ți iei o rochie Zimmermann”, întreabă retoric Irina Gutnic.     

Încălțăminte Gucci și Prada

Pe un alt raft din garderobă, Irina Gutnic probabil își ține colecția de încălțăminte de la Gucci, unul dintre cele mai cunoscute branduri de lux din lume. Este considerat un simbol al îndrăznelii și individualității. Recunoscut prin irepetabila monogramă „GG”, Gucci este brandul favorit al multor vedete internaționale ca Lady Gaga, Kim Kardashian, Beyoncé, Rihanna. Și Irina Gutnic îi poartă cu mândrie creațiile.

La un eveniment de la Spitalul Municipal de Copii Nr.1, unde a mers să transmită un mesaj de recunoștință medicilor și să le înmâneze diplome,  Gutnic a purtat o pereche de loaferi Gucci al căror preț se ridică la o mie de dolari.

La un alt eveniment, de întâi septembrie, de acum un an, viceprimarul a purtat o altă pereche Gucci. Am găsit pantofii pe un site de branduri la prețul de aproape 500 de euro.

Alți pantofi Gucci i-am identificat pe o poză a viceprimarului din noaptea Învierii. Și prețul lor depășește o mie de euro.

Ținută de peste 2000 de euro la plantat copaci

Irina Gutnic este și o admiratoare a brandului italian Prada. O pereche de loaferi de la acest brand îi găsim în mai multe poze ale viceprimarului de la diferite evenimente. O vedem în ei la evenimente oficiale, dar și la  plantarea copacilor. Această pereche de pantofi costă 950 de euro.

De altfel, la această plantare de copaci, Irina Gutnic a purtat și o geacă ce seamănă izbitor cu modelele Burberry, un alt brand preferat de milionarii planetei. Trenciul cu care a fost viceprimarul la sădit copaci costă între 1300 și 1700 de euro. 

În aceeași loaferi Prada doar că asortați cu un top de la Gucci, de 880 de euro, Irina Gutnic a apărut și pe scena din Piața Marii Adunări Naționale de Ziua Internațională a Copiilor.

Am găsit în colecția de încălțăminte a Irinei Gutnic și o pereche de pantofi de la Loro Piano. I-am identificat la prețul de 890 de euro pe siteu-l oficial al brandului. Viceprimarul i-a asortat cu un tricou-polo care poartă semnătura uneia dintre cele mai influente femei din fashionul american Tory Burch. Tricoul costă cam 500 de euro. Iată încă o ținută cât un salariu al bugetarei.

„Sunt magazine care oferă reduceri considerabile. Astăzi o pereche de pantofi Prada, Valentino, pot fi achiziționați cu 200 de euro la outlet-urile din străinătate. Pe teritoriul Republicii Moldova noi avem prețuri mai mari decât în outlet-urile de peste hotare. Dacă o să faceți un simplu exercițiu, toate ținutele mele pot fi verificate la aceste outlet-uri și o să primiți răspuns cât costă ele. Eu repet, eu mă încadrez în toate veniturile mele”, a punctat Irina Gutnic.

Sacouri din colecții de lux

Viceprimarul Chișinăului mai deține o colecție impresionantă de sacouri de marcă, însă noi am reușit să identificăm doar câteva dintre ele. 

Acest sacou lung, de culoare neagră cu margini roșii, semnat Givenchy, viceprimarul l-a purtat la un eveniment monden dedicat VIP-urilor Moldovei. Este un model mai vechi al cunoscutul brand de lux francez, din 2015. Astăzi îl găsim pe site-uri specializate la prețul de aproape 400 de dolari.

Acest sacoul bej cu o ancoră roșie, care poartă semnătura Gucci, costă fix cât două salarii ale viceprimarului, circa 2600 de euro, sau peste 50 de mii de lei.  

Un alt sacou, marca Yves Saint Laurent , purtat la evenimente publice de Gutnic l-am identificat pe un site de haine de brand la prețul de aproape 1300 de dolari.  Model mai vechi al acestui brand.

Un exemplar Sandro, de 615 $, viceprimarul l-a purtat chiar recent, la hramul comunei Zâmbreni.  L-a asortat cu o pereche de pantofi de la Gucci, de aproape 1000 de dolari.

Gutnic: „Sunt curtată frumos”

„Mjoriatea ținutelor mele sunt achiziționate mai demult. Au fost achiziționate de fostul meu soț cu care am fost în căsătorie. El fiind implicat în mai multe deplasări de serviciu, fiind că activitatea lui era legată de străinătate, îmi achiziționa mai multe piese vestimentare. Achiziții recente eu nu prea am. Chiar dacă fac achiziții, credeți-mă că sunt haine la prețuri reduse, este vorba despre outlet-uri sau magazine care oferă reducere la haine. Totodată, mă inspiră hainele frumoase, așa cum ați menționat, de marcă, și eu le reproduc prin coaserea lor. Deci este o manufactură. Am o croitoreasă foarte bună, care reproduce ideal hainele de marcă. Primesc de la familie, de la prieten cadouri, pentru că știu că-mi plac ținutele elegante și anumite piese vestimentare sunt primite cadou. Mai recent, a apărut o persoană foarte importantă în viața mea, dar pentru că este vorba despre viața intimă și viața privată, nu o să vin cu multe detalii. Mă curtează frumos”, a adăugat Irina Gutnic.  

Deși afirmă că multe dintre hainele de brand au fost procurate de fostul soț, potrivit declarațiilor de avere ale Irinei Gutnic din ultimii zece ani, acesta a avut un venit de cel mult 2 mii de euro pe lună.  În acești ani, familia a reușit însă să procure patru apartamente.

O avere întreagă au costat-o pe Irina Gutnic și centurile din colecție. Am identificat mai mult exemplare semnate de cele mai mari case de modă ale lumii. 

O curea Ferragamo de 450 de euro, una de la Christian Dior de 690 de euro și o centură Gucci de 430 de euro. Doar aceste trei curele fac aproape cât pensia minimă pe un an al unui vârstnic din Moldova.

Colecția de genți - cea mai scumpă e 12000 euro!

Cele mai scumpe piese din garderoba Irinei Gutnic o reprezintă însă gențile. Are de la mai multe branduri de renume: Channel, Louis Vuiton, Fendi, Valentino.

Gentile Channel sunt considerate simboluri ale luxului, eleganței clasice și investițiilor durabile. Valoarea unei genți Channel doar crește în timp. Acest exemplar deținut de Irina Gutnic valorează peste 12000 de euro, aproape cât salariul ei pe un an. Am surprins-o purtând această geantă la mai multe evenimente publice.

Iată ce spune viceprimarul despre geanta Channel: „ A fost dăruită, să zicem, cu 7 ani în urmă, de către nașii mei la un jubileu.  Deci, dacă nu se încadra în suma pe care eu trebuie să o declar, ea era în declarația de avere.  V-am spus, primesc cadouri cu ocazia zilelor de naștere, de la familie, rude și prieteni”. 

Într-o poză din 2022, viceprimarul apare purtând o geantă de la Fendi. Nu am reușit să identificăm cu exactitate modelul și prețul genții din imagine, însă poșetele acestui brand de lux pornesc de la 1500 de euro și pot ajunge până la 7500 de euro, în funcție de model și colecție. 

În iunie 2023, la un alt eveniment, Irina Gutnic este surprinsă, împreună cu colegii săi de la Primărie, la un concert la Teatrul Verde, având în brațe o geantă care seamănă izbitor de mult cu creațiile renumitului Valentino. Nici în acest caz nu am putut identifica exact modelul genții. Totuși, o poșetă Valentino costă peste o mie de euro. 

Într-o altă fotografie, Irina Gutnic apare cu o geantă cu un imprimeu asemănător cu cel al faimosului brand Louis Vuitton. Modelul pare a fi unul mai vechi, din colecțiile precedente ale casei de modă, de aceea nu am reușit să stabilim prețul poșetei. Cert este că Louis Vuitton rămâne unul dintre cele mai scumpe branduri din lume, iar gențile sale, inclusiv cele de dimensiuni mici, pot costa câteva mii de euro.

Luând în calcul doar ținutele Irinei Gutnic pe care le-am putut identifica, prețul acestora depășește un milion de lei. Conform declarației de avere pentru anul 2024, viceprimarul  municipiului Chișinău a primit un salariu de 332 mii de lei, iar în anul precedent - 274 mii lei.

„Dacă vă referiți la brandul Zimmermann eu pot să vă sugerez să mergeți la un magazin din Chișinău, să nu facem acum publicitate  și să găsiți rochia mea  achiziționată din acel magazin la prețuri care sunt în Republica Moldova. Deci este o replică acea rochie, pentru că  acest subiect a fost sesizat de ANI, deci exact subiectul menționat de dvs., acea rochie Zimmermann, subiectul a fost verificat de către organul competent, eu am prezentat toate bonurile de plată. Am indicat adresa magazinului, am confirmările de la magazin că ele au fost achiziționate acolo. Și cu riscul să mă repet, încerc să-mi păstrez o ținută îngrijită, frumoasă, la prețuri accesibile,  care mi le permite salariul meu lunar. Cu economii corecte reușești să faci față tuturor lucrurilor. Am fost supusă verificării de către ANI, au fost contrapuse toate cheltuielile mele în raport cu veniturile și careva încălcări nu s-au depistat. Eu am la întreținere un copil minor. Băiatul mai mare este deja major, singur se întreține. Eu am la întreținere doar fiica minoră. În plus, mai am și părinții care mă ajută. Eu locuiesc cu părinții”, a precizat viceprimarul capitalei.

BMW de ultimă generație, luat în folosință de la nașul său

Hainele, încălțămintea și gențile de lux nu sunt singura slăbiciune a Irinei Gutnic. Viceprimarul e fană și a mașinilor  scumpe, marca BMW. Din declarațiile sale de avere aflăm că în ultimii 10 ani a schimbat mai multe BMW-uri X3, X5. Ultimul model din declarație este un BMW X5, fabricat în 2017 și procurat în 2021. Prețul indicat mașinii este de peste 600 de mii de lei.  În 2023,  Gutnic a vândut mașina și nu a indicat alta în loc. Cumpărător a fost chiar nașul de cununie Victor Șargu, proprietarul companiei „Șargu Trans” unde era angajat și fostul ei soț.

În schimb, de ceva timp, Irina Gutnic este observată la volanul unui BMW nou electric. Am surprins mașina în curtea casei în care locuiește viceprimara, alături de alte două mașini. Este un BMW IX, o mașină electrică de lux, al cărui preț variază între 70 și 100 de mii de euro. Automobilul nu apare în nicio declarație de avere depusă de viceprimarul.

Irina Gutnic susține că nu deține în proprietate autoturisme, iar pe parcursul ultimelor luni, pentru weekend, ia mașini în folosință de la nașul său, care este proprietarul unui salon auto.

„Pe parcursul săptămânii există mașina Primăriei de serviciu și nu am nevoie. Respectiv, pentru weekend obișnuiam să iau pentru două-trei ore automobilul care era disponibil. Mi s-a transmis în folosință un BMW, dar nu sunt proprietar. Dacă o să o folosesc mai mult, o să încheiem un contract, dar în proprietate acum nu dețin niciun automobil. În curte locuim cu părinții în două case separate. Deci, un automobil de model Ford Focus aparține tatălui meu, care a fost achiziționat cu 15 ani în urmă. Alt automobil este al mamei și costă 2-3 mii de euro. O folosește băiatul și eu la necesitate. Și respectiv, acest BMW, pe care îl folosesc la necesitate care a fost luat pentru câteva ore  de la salonul auto al cărui proprietar este nașul meu”, insistă Gutnic.          

Cariera Iriniei Gutnic

Irina Gutnic a lucrat aproape în exclusivitate la stat. Mai întâi la Ministerul Muncii, apoi la Ministerul Economiei. Din 2014 și până în 2017, a condus Direcția de audit a autorităților publice locale de la Curtea de Conturi, iar următorii patru ani a fost directoare adjunctă a Agenţiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor. În 2022, a  fost demisă de Parlament pentru nereguli în pregătirea și emiterea actelor instituției.

„Au fost admise mai multe nereguli care au fost concentrate într-un raport de 14 pagini, care a fost trimis colegilor din comisie. De exemplu, ședințe care nu au existat cu procese verbale semnate. Procese varbale semnate nu de toți membrii completului, fiind date ca și decizii. Despre activitatea de achiziții, cumpărarea la preț mai mare de piață a unor bunuri, ceea ce putem vedea cu toții. Totul este în raport. Asta este suficient pentru a constata activitatea defectuoasă a instituției”, a declarat fostul deputat Dumitru Alaiba la ședința parlamentară la care a fost demisă Irina Gutnic.  

Viceprimarul consideră decizia de demisie ilegală și a contestat-o în judecată, dar a pierdut procesul în prima instanță.

„Au fost trei motive care au stat la baza demiterii mele ilegale din funcția de director general adjunct al ANSC. Toate cele trei motive invocate, un buletin de boală fals, achiziționarea cărorva bunuri la prețuri exagerate și pe al treilea  chiar nici nu mi-l aduc aminte, au fost infirmate de organele competente. Aceste verificări au fost efectuate de către Poliție, de către Procuratură și de către Centrul Național Anticorupție. Sunt acte oficiale după o amplă investigație.  Dacă insistați, pot să vi le pun la dispoziție să le faceți publice. Insist  să nu tirajăm minciuni că am fost demisă pentru abuzuri sau am comis careva ilegalități”, se apără Irina Gutnic.

A obținut două apartamente destinate angajaților Apă-Canal

Deși s-a aflat la șefia Apă-Canal doar 4 luni de zile, scurtul său mandat a fost marcat de câteva scandaluri publice și acuzații. Cel mai important se referă la procurarea a două apartamente la preț preferențial într-un complex rezidențial construit pe bd. Mircea cel Bătrân pentru angajații Apă-Canal. Apartamentele, ambele de 85 metri pătrați, au fost un adevărat chilipir pentru proaspăta șefă. Le-a cumpărat cu 78 de mii de euro, la un preț de două ori mai mic decât cel de piață. Am mers să vedem unde se află aceste apartamente. Le-am identificat în două blocuri situate unul lângă altul, ambele parte a aceluiași complex nou.

Potrivit documentelor, Gutnic a cumpărat apartamentele după ce fusese deja propusă de primarul Ion Ceban în calitate de viceprimar al capitalei. Iar în ziua în care primarul a semnat ordinul de numire a sa în calitate de vice, Irina Gutnic a mers la Cadastru și a înregistrat dreptul de proprietate asupra imobilelor.

În ultima declarație de avere, viceprimarul a indicat și venituri de 230 mii lei din darea în locațiune. Gutnic susține că a oferit în chirie unul dintre cele două apartamente. Neagă faptul că ar fi investit în reparația imobilelor și declară că apartamentul l-a dat în locațiune în variantă albă, iar locatarii și-au făcut singuri reparație.

„Subiectul acesta cred că este depășit. Dacă era vorba de acuzații, organele competente aveau să se autosesizeze.  Dar deja doi ani acest subiect a fost tirajat, practic, la toate televiziunile, pe toate rețelele sociale. Am plasat și documente, am ieșit și cu reacții, am făcut și video sub formă de  informație. Careva încălcări în procurarea acestor apartamente nu au fost stabilite. Deci, ca și orice alt angajat din cadrul Apă-Canal, am depus cerere, din banii care au fost declarați în declarația de avere, au fost achiziționate apartamentele.  Nu am comis nicio ilegalitate în procurarea acestor apartamente. Toți angajații din cadrul Apă-Canal care au depus o cerere de procurare, au beneficiat de acest privilegiu, inclusiv și eu.  Nu intenționez să le vând. Au fost procurate pentru copii. Când vor crește, se vor căsători, vor avea un job pe măsură ca să le permită să-și facă reparație”, precizează Gutnic.

Anterior, în timpul unui control la ANI, viceprimarul a declarat că  a luat cu împrumut bani pentru cele două apartamente cumpărate prin intermediul Apă-Canal. După divorț, datoria a rămas pe umerii fostului soț. În urma partajului averii, viceprimarul a rămas cu cele două apartamente de 85 metri pătrați, iar bărbatul și-a luat alte două apartamente mai mici în care familia a investit cu patru ani în urmă 43 de mii de euro.

SA Apă Canal, în prag de faliment

Irina Gutnic a plecat la timp de la Apă-Canal. La doar o săptămână de la numirea sa în calitate de viceprimar, Primăria a declarat situație excepțională în domeniul aprovizionării cu apă și canalizare și a anunțat o ședință extraordinară a CMC. Conducerea primăriei cerea insistent majorarea tarifelor la apă și canalizare pe motiv de incapacitate de plată a societății Apă-Canal și risc ca orașul să rămână fără apă.

„Nu am insistat eu. A fost necesară această ajustare a tarifelor reieșind din faptul că, cheltuielile suportate de operator depășeau veniturile acumulate. Și așa cum am mai zis, întreprinderea era în prag de faliment, dat fiind faptul că acea metodologie care este în vigoare în prezent, nu acoperea partea de investiții, partea de cheltuieli salariale, nu acoperea factura la gaze și la energia electrică, și era nevoie de a majora tariful pentru a scoate întreprinderea din faliment. Deci, nu era un moft al meu sau dorința mea personală. Era dictat de necesitatea proceselor din cadrul întreprinderii pentru a nu sista și pereclita procesul de apă și canalizare”, explică astăzi Irina Gutnic.

Chiar dacă consilierii municipali au votat pentru majorarea tarifelor la apă, acest lucru nu s-a întâmplat. ANRE a sesizat procuratura, acuzându-i pe primarul Ion Ceban și viceprimarul Irina Gutnic de depășirea atribuțiilor de serviciu. Or, aprobarea tarifelor pentru apă și canalizare ține de competența ANRE.

Un control ANRE la Apă Canal Chișinău, care a cuprins și perioada în care întreprinderea a fost condusă de Irina Gutnic a identificat mai multe nereguli. Raportul a fost transmis Procuraturii Generale. Inspecția a constatat că în 2022, perioada în care director al furnizorului de apă a fost și Irina Gutnic, pierderile întreprinderii aproape că s-au triplat față de situația din 2020, ajungând la 163 de milioane de lei.  În cea mai mare parte, gaura din bugetul Apă Canal a fost provocată de cheltuielile administrative și de remunerare a muncii peste plafonul aprobat de ANRE. Gutnic, personal, a luat un salariu de peste 50 de mii de lei pe lună. Apă Canal Chișinău a aprobat nejustificat noi state de personal, fără a stabili normative clare de muncă pentru noii angajați. Iar salariile au fost achitate fără a se ține cont de performanța acestora. ANRE a atenționat că mai multe funcții create la întreprindere s-au suprapus, angajații exercitând atribuții similare. 

Aceleași nereguli au fost confirmate și de Inspecția Financiară. Probleme au fost identificate și la achizițiile Apă Canal, prin semnarea de contracte dezavantajoase pentru întreprindere. În 2022, instituția a cheltuit ineficient 2,6 milioane lei în procesul de achiziții.

„Resping categoric aceste constatări. Nu știu dacă ele sunt exact din raportul inspecției financiare, pentru că inspecția financiară nu a făcut  careva controale în cadrul Apă-Canal Chișinău. Raportul ANRE este, dar este pe perioada până la numirea mea în calitate de director general, în cadrul Apă-Canal Chișinău.  Dar chiar și, în pofida acestui fapt, o să vă argumentez că, activitatea operatorului este una reglementată, nu pot fi crescute cheltuielile  salariale, deoarece ele nu nu sunt acceptate în tarif de către ANRE. Și orice cheltuială care se face în afara  tarifului, ea rămâne cumva neacoperită. Respectiv, creșteri salariale nejustificate nu au cum  să aibă loc. Angajarea în funcție a persoanelor, la fel, nu pot acum să vă răspund care anume persoane au fost angajate în funcție, dacă o să-mi dați un nume exact. Din câte cunosc, toate persoanele care au fost angajate pe perioada scurtă cât am activat la Apă-Canal, este vorba de 3 sau 4 luni de zile, din iunie până în octombrie, nu am făcut mari angajări. Cred că s-au angajat o persoană sau două”

Și-a păstrat biroul la Apă Canal

Chiar dacă nu mai este directoare Apă-Canal Chișinau de mai bine de trei ani, numele Irinei Gutnic nu a fost șters din registrul companiilor de la ASP. Viceprimarul continuă să figureze în acte în calitate de directoare. Surse din cadrul companiei ne-au comunicat că fosta directoare continuă să vină aproape zilnic la Apă-Canal, unde și-a păstrat și biroul. 

Irina Gutnic susșine că „în calitate de viceprimar coordonez activitatea acestei întreprinderi. În anul 2022 am preluat această întreprindere, practic, în faliment și este nevoie de implicare și monitorizare zilnică  pentru a ține lucrurile la control, și a monitoriza ca toate procesele să fie în conformitate strictă cu activitatea reglementată. Și în calitate de viceprimar eu port responsabilitatea pentru activitatea acestei întreprinderi. Și evident că mă implic pentru că este o responsabilitate directă. La necesitate, merg acolo. Atunci când este vorba despre un subiect care trebuie discutat, care are tangență cu activitatea primăriei și lucrurile trebuie mișcate rapid. Dar biroul meu permanent este în cadrul Primăriei Chișinău”.  

16 februarie 2026, ora 09:00

În ultimii trei ani, mai multe persoane și companii incluse în 2022-2023 într-o listă a Serviciului de Informații și Securitate, pentru că ar fi fost conectate la Ilan Șor, Vlad Plahotniuc sau Vladimir Andronachi, au fost excluse în mod enigmatic din lista de sancțiuni. Aflați sub monitorizarea autorităților, cei din listă erau expuși unui control bancar riguros, nu puteau vinde firme și ridica dividente și nu aveau dreptul să înstrăineze bunuri imobile sau mobile. Înainte de a fi scoși din listă, unii au pierdut în judecată procesele intentate împotriva deciziei SIS de aplicare a sancțiunilor. Cu toate acestea, la scurt timp după deciziile judecătorilor, Serviciul de Informații și Securitate i-a eliminat din listă. Cutia Neagră PLUS a analizat cine sunt cei „evadați” din lista neagră.  Am descoperit mai multe persoane controversate și vizate în dosare penale, companii care ani la rând câștigă licitații publice, inclusiv în perioada în care se aflau în lista de sancțiuni, dar și persoane care între timp s-au apropiat de actuala guvernare.

Printre primii care au fost excluși din lista SIS-ului sunt doi foști administratori ai imperiului mediatic al lui Vlad Plahotniuc - Petru Jelihovschi, fost director la General Media Group Corp, care a deținut licențele de emisie pentru Prime TV și Publika TV și Dorin Pavelescu, fost administrator la Casa Media Plus, ulterior la Casa Media Corp, firme care se ocupau de vânzarea publicității pentru toate televiziunile din holdingul lui Plahotniuc.

În 2020, Consiliul Concurenței a stabilit că SRL Casa Media Corp a avut o poziție dominantă pe piață și a amendat compania cu 1,8 milioane de lei. Decizia Consiliului Concurenței a fost contestată în judecată, dar Casa Media Corp a pierdut procesul. Sesizarea la Consiliul Concurenței a fost depusă în 2018 de TV8, Jurnal TV și ProTV și viza un posibil cartel pe piața de publicitate tv creat de compania din grupul Plahotniuc, și Exclusiv Sales House, controlată de deputatul socialist Corneliu Furculiță.

Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu au fost incluși în lista neagră întocmită de SIS la finele anului 2022, când Plahotniuc a ajuns sub sancțiuni internaționale. Cei doi erau însoțiți în listă de Sergiu Latîș, un alt fost director la GMG Production și General Media Group și Oleg Cristal, ex-director la Publika TV și administrator al Telestar Media, care gestiona Canal 2 și Canal 3.

Ulterior, fără să explice public motivele, SIS i-a exclus din listă pe Jelihovschi și Pavelescu. Numele lor nu s-au mai regăsit în lista publicată de SIS în Monitorul Oficial din ianuarie 2024. Cristal și Latîș însă au rămas. Chiar s-au judecat cu Serviciul de Informații, dar au pierdut procesele în primă instanță.

„Eu am aflat din presă că aș fi fost inclus într-o anumită listă. Nicio entitate a statului nu m-a informat că aș avea restricții sau că aș fi în vreo listă. La fel nu știu nimic despre momentul excluderii din listă. Nu am primit explicații de la autorități”, a comentat Petru Jelihovschi.

Nici Dorin Pavelescu nu știe argumentele SIS privind excluderea sa din listă.

„Includerea numelui meu în acea listă nu a avut la bază vreo constatare de încălcare a legii sau vreo acuzație oficială la adresa mea. Din informațiile pe care le dețin, situația mea a fost clarificată la nivel instituțional, iar numele meu nu se mai regăsește în astfel de evidențe. Nu există nicio restricție în privința mea. Îmi desfășor activitatea legal și transparent”.

Televiziuni noi, administrate de oamenii din holdingul lui Plahotniuc 

Dorin Pavelescu continuă să fie și astăzi administrator la Casa Media Plus și Casa Media Corp. A recunoscut asta chiar la o ședință recentă a Consiliului Audiovizualului la care a mers să ceară aprobarea sa în calitate de beneficiar la două posturi de televiziune - One TV și Star TV.

Membru CA:  - Sunteți la moment administrator și fondator la alte companii din acest domeniu audiovizual?

Pavelescu: - Sunt fondator și administrator la Casa Media Corp. E o companie care nu are activitate deja de un an și jumate, dar mai sunt niște urme, chestii de contabilitate.

Membru CA: - Dar nu aveți de gând să o reînviați?

Pavelescu: - Nu. Am niște litigii ce țin de recuperarea unor datorii. După asta urmează lichidarea.

Între timp, Jelihovschi și Pavelescu au pus pe roate alte câteva televiziuni. Inițial s-au ascuns în spatele unor interpuși. În 2021, o companie nou-fondată - SFC Media, a obținut licențe de emisie pentru două posturi TV de nișă Legal TV și GN TV. Fondator și administrator al firmei în acte era Dan Pascari. 

Tot din 2021 și până în iunie 2024, Pascari a administrat și compania Panesta Group în care sunt asociați tatăl lui Dorin Pavelescu și mama lui Petru Jelihovschi. Potrivit rapoartelor financiare depuse la Biroul de Statistică, SFC Media și Panesta Group au și același contabil. Mai mult, unica sursă de finanțare în 2022  a  Legal TV și GN TV a fost un împrumut de aproape 40 de mii de lei oferit de Panesta Group. 

În septembrie 2023, cele două televiziuni și-au schimbat numele în One TV și Star TV. Chiar dacă la ședința CA la care a fost aprobată modificarea, nu au fost pomenite numele lui Jelihovschi și Pavelescu, presa titra că noile proiecte sunt lansate de fostul administrator al televiziunii Prime. Tot atunci, administratoare la SFC Media a fost numită Ana Botnariuc, fostă editoare-șefă de la Prime TV.

Abia peste 2 ani, Jelihovschi și Pavelescu au ieșit din umbră și au preluat oficial acțiunile companiei SFC Media. La ședințele CA, la care au cerut să fie recunoscuți ca beneficiari ai posturilor TV, s-a confirmat involuntar că cei doi sunt implicați în proiectele media de la început.

Ana Butnariuc: - Proprietarul vechi, la fel ca și viitorii asociați, nu s-au implicat în politica editorială.

Membru CA: - Ce înseamnă nu s-au implicat? Adică ei au fost și până acum acolo, dar nu s-au implicat?

Ana Botnariuc:  - V-am spus și data trecută că acum  au funcții de producători. Iar dl Jelihovschi în 2023 a fost manager de proiect la lansarea proiectelor, fapt care a fost anunțat public.

Dorin Pavelescu: - Pe partea  editorială de știri nici nu prea m-am implicat. Ana poate confirma. Mai discutăm noi, dar nu ne implicăm direct, deloc în agenda politică.

Membru CA:  - Totul depinde de patron. După asta vedem conținutul editorial. Dacă patronul e proeuropean, atunci și postul.

Pavelescu: - Patronul e proeuropean.

Ana Botnariuc: - O să fie.

Împrumuturi pentru televiziuni de la firma părinților 

În 2023, când s-au lansat, posturile ONE TV și STAR TV au primit fiecare câte un împrumut de peste 100 de mii de lei de la Panesta Group, compania conectată la Jelihovschi și Pavelescu. Iar în următorul an, aceeași companie a avut contracte ce au depășit 200 de mii de lei cu cele două televiziuni.

De asemenea, în 2024, ONE TV și STAR TV au avut relații contractuale și cu Casa Media Corp, figurantă și ea în lista SIS-ului.  Atât Jelijovschi, cât și Pavelescu neagă faptul că ar fi fost până acum beneficiari din umbră ai SFC Media.

„Îl cunosc pe Dan Pascari de mulți ani și e normal ca administratorul unei companii să vrea să-și facă propria afacere pe care să o administreze, mai ales dacă vede în asta o oportunitate de business. „Panesta Group” plasa publicitate pentru produsele pe care le distribuia și, probabil, de aici a venit ideea de a crea o platformă media audiovizuală. Lansarea ONE TV și STAR TV s-a făcut cu un buget optimizat. A fost și o investiție a fondatorului companiei, dar tot el a găsit soluții pentru a efectua împrumuturi de la partenerii care plasau publicitate la aceste posturi. E normal să existe împrumuturi, inclusiv între companii. (…) În toamna anului 2023 am fost invitat să fiu manager de proiect la „SFC Media” în legătură cu lansarea ONE TV și STAR TV. Ulterior, am emigrat din R. Moldova și s-a încheiat activitatea mea în calitate de manager. Totuși, anul trecut, am acceptat să fiu producător TV pentru a pregăti alte proiecte speciale care urmează să fie lansate. Aflând că proprietarul сompaniei vrea să vândă acțiunile am decis să investesc în domeniul audiovizual autohton”, a declarat Petru Jelihovschi.

„Nu există o legătură juridică între „SFC Media” și „Panesta Group”. Sunt entități distincte. Nu comentez deciziile profesionale ale altor persoane. În mediul de afaceri din R. Moldova este o practică obișnuită ca administratori, contabili sau consultanți să colaboreze cu mai multe companii. În momentul în care „SFC Media” a primit împrumuturile, eu nu aveam calitate de fondator și nu făceam parte din administrația companiei. Împrumuturile și contractele comerciale între companii sunt practici obișnuite în mediul de afaceri, iar „SFC Media" a încheiat contracte importante și legale cu diverse entități. Am activat în cadrul „SFC Media” în calitate de producător TV. Calitatea de asociat a apărut abia în momentul achiziționării acțiunilor de la Dan Pascari, printr-un proces legal și transparent.”, a adăugat Pavelescu.

Un nou holding media?

Tot în toamna anului 2021, CA a oferit licențe pentru alte două posturi de televiziune NEXT și PREMIERA. Beneficiară s-a declarat atunci compania Binamex-M. Însă cele două televiziuni nu au avut activitate până în 2024, când au fost preluate de compania Media Scoupe. Actual beneficiar se declară Cătălin Golban, fost acționar la Media Content Distribution, care a administrat postul de televiziune Canal 5 din holdingul lui Plahotniuc, transmis ulterior lui Ilan Șor.

Deși Golban se declară beneficiarul NEXT și PREMIERA, pe piața media se vehiculează că cele două posturi de televiziune ar fi controlate tot de Petru Jelihovschi și Dorin Pavelescu. Toate cele 4 posturi tv împart același oficiu și studiouri și fac schimb de conținut tv. La una dintre ședințele Consiliului Audiovizualului, președinta instituției a lăsat să se înțeleagă că bănuiește existența unui nou holding media controlat de cei doi.

Liliana Vițu, președinta CA: - Când vedem aceste schimburi între SFC Media și Media Scoupe, Next și Premiera. Când noi am avut controalele noastre care au arătat aceeași practică, fie comercială, rezultată în amendă la toate 4 posturi. Când noi vedem și o să vă rog să-mi dați o explicație, că unul dintre cei mai mari distribuitori le țin pe toate 4 grămăjoară, unul după altul și preferă să ia amendă. Incalcă lista must-carry, dar le ține cumva grămăjoară. Eu nu vreau să particip la crearea unui holding prin votul meu de azi.

Membru CA: - Noi ne-am ars din păcate cu holdingul în care ați avut și dvs un rol și trebuie să înțelegeți că întrebările astea vin pentru a preveni repetarea unei situații care nu a făcut bine presei și breslei.

Liliana Vițu: - Nu-i problema că Jelihovschi are un holding e problema dacă acest holding ajunge să aibă poziție dominantă în formarea opiniei publice. Nu-i problema că e holdingul unuia sau altuia. Niciun holding nu ar trebui să ajungă în această poziție de a domina formarea opiniei publice.

Petru Jelihovschi: - Din păcate sau din fericire, dar nu există nicio premiză să devină poziție dominantă aceste posturi la moment și nici în viitorul apropiat. În cazul nostru nu există nicio intenție, nu există raporturi juridice și nu se planifică niciun fel de raport juridic. Când au fost făcute aceste programe au avut la bază o strictă rațiune de costuri.

Liliana Vițu: - Dar nici în holdingul precedent nu era raport juridic oficial între Prime, Publika, Canal 2, Canal 3 și Canal 5, dar holdingul exista .

Petru Jelihovschi: - Eu vorbesc despre situația care este astăzi și pentru care sunt responsabil.

Firme asociate pentru a vinde publicitatea TV

Contrar asigurărilor date de Petru Jelihovschi, în decembrie 2025, SFC Media și Media Scoupe s-au aliat oficial și au devenit acționari ai unui sales house care vinde publicitate la cele 4 televiziuni, exact după modelul firmei Casa Media Corp, gestionată de Pavelescu, care monopolizase piața de publicitate TV pe timpul lui Plahotniuc.

Media Sales Hub a fost fondată în februarie 2024 de Corina Catanoi, dar a fost administrată  de același Dan Pascari, proprietarul inițial al ONE TV și Star TV.

„Asocierea pentru servicii de vânzări sau în alte scopuri este o practică în multe industrii și are ca scop optimizarea costurilor și funcționarea mai eficientă și nicidecum controlul pieței”, a argumentat Pavelescu asocierea în Media Sales Hub.

„Faptul că un furnizor de servicii media nu achită comisioane unor case de vânzări străine, dar își vinde spațiul publicitar de la posturile TV prin compania în care deține cotă-parte consider că poate fi exemplu pentru piața media, care ar putea să se asocieze pentru a reduce costurile”, susține Jelihovschi.

Curios este faptul că, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului trecut, Media Sales Hub a fost singura companie care s-a ocupat de plasarea publicității la televiziuni pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare. De asemenea, ONE TV a fost singurul post de televiziune din țară la care liderul PAS, Igor Grosu, a mers în timpul campaniei electorale.

Igor Grosu afirmă că nu a fost alegerea lui unde să meargă la emisiuni. „Asta a fost decizia echipei de comunicare, ce și unde participăm, când participăm. Timpul care-l avem la dispoziție. Asta a fost o decizie atunci. Acum nu-mi amintesc care-s argumentele. Este echipă cu care discutăm. Azi unde mergem? Mergem acolo. Azi facem acțiunea asta”, a explicat Grosu.

Despre plasarea publicității la televiziuni prin intermediul Media Sales Hub, liderul PAS nu cunoaște nimic. „Este staff electoral, este trezorier, sunt oameni care răspund de partea de comunicare, logistică. Ei hotărăsc care este modalitatea cea mai ușoară pentru a nu pierde timpul cu 70 de contracte”, a argumentat președintele PAS.

L-am contactat ulterior pe Artur Mija, cel care a condus staff-ul electoral al PAS la alegerile din toamnă. Iată ce ne-a spus despre contractul cu Media Sales Hub și apariția lui Grosu la emisiunea One TV.

Artur Mija: - Am luat ofertele de la două companii. Am comparat. Care a fost mai ieftină, aceea am luat-o.

Reporter TV8:  - Compania e frelativ nouă pe piață. Cum ați ajuns la ea?

Artur Mija: – Vă dați seama că suntem oameni conectați. În campanie, când compari 10% din bugetul de plasare media cu un buget semnificativ mai mic, atunci optimizezi.

Reporter TV8:  – Dar cunoșteați ceva despre faptul că această companie este conectată la oamenii care au gestionat și au administrat imperiul mediatic al lui Plahotniuc?

Artur Mija: – Nu am făcut așa research, dacă sincer. Noi am avut o relație pură de business. Despre  participarea dl Grosu nu a fost niciun fel de predilecție în care parte să meargă sau nu. Admit că a avut propuneri și din partea altor televiziuni, dar în același timp știu că a avut un orar destul de încărcat în perioada ceea. Colegii de la One TV au dat o palitră foarte mare. Au zis că veniți oricând săptămâna aceea că înregistrăm. Acum eu nu știu care este politica. La dvs trebuie să fie live, iar la ei nu trebuie să fie live. Adică, am găsit o deschidere din partea lor și am mers la televiziune. Dar nu a fost niciodată la staff că mergeți acolo și nu mergeți în altă parte.   

Politicianul care a ajuns de două ori în lista neagră       

Cutia Neagră PLUS a identificat o singură persoană care, după ce a fost eliminată din lista de sancțiuni, peste doi ani a fost repusă, împreună cu toate firmele sale și partenerii de afaceri. Este vorba despre fostul ministru al Justiției Vladimir Cebotari. Politicianul a revenit în lista neagră a SIS după ce a anunțat că intenționează să candideze la alegerile parlamentare de anul trecut, în fruntea Partidului Democrat Modern. Anunțul a coincis cu momentul în care Vlad Plahotniuc, în proces de extrădare din Grecia, afirma că se va reîntoarce în viața politică din Moldova.

Vladimir Cebotari a fost eliminat din lista neagră a SIS în aceeași perioadă ca și administratorii imperiului mediatic al lui Plahotniuc. În lista din 2022, fostul ministru al Justiției apărea ca fiind afiliat oligarhului, dar în lista revăzută, publicată în 2024 în Monitorul Oficial, numele lui Cebotari nu s-a mai regăsit.

Vladimir Cebotari. „Eu nu cunosc careva argumente ale SIS nici la momentul în care m-au inclus în acea listă și nu cunosc despre argumentele SIS la momentul în care m-au exclus din acea listă.  Este evident că nu există nicio împrejurare, nicio stare de fapt care ar constitui temei sau motiv real pentru a fi inclus în lista persoanelor potențial afiliate măsurilor  restrictive internaționale. Legea este suficient de clară. Ea stabilește criterii care sunt măsurabile: cei urmăriți și fapte care se documentează. Nu există și nu poate exista niciun astfel de document a cărorva afilieri sau legături care se încadrează în criteriile prevăzute de lege ce ar permite să fiu afiliat dl-ui Plahotniuc”.

Peste un an și jumătate, SIS s-a răzgândit și l-a inclus din nou pe Cebotari în anexa cu persoane afiliate lui Plahotniuc. De această dată, cu toate companiile în care acesta deține acțiuni personal sau prin soția sa și cu toți partenerii de afaceri.  Ordinul lui Alexandru Musteață a fost semnat pe 22 august 2025. Se întâmpla în preajma campaniei electorale pentru parlamentare, care a coincis și cu momentul pregătirii extrădării lui Plahotniuc din Grecia. Cebotari, care s-a retras din viața politică din 2021, a reapărut brusc și a anunțat că va participa în cursa electorală cu Partidul Democrat Modern din Moldova, asociat de oamenii legii lui Plahotniuc. Pe 29 august, Comisia Electorală Centrală a refuzat să înregistreze partidul lui Cebotari în alegeri având la bază o notă a SIS-ului.

Vladimir Cebotari: „Este cel puțin stranie acea coincidență ca să fiu inclus în careva liste de afiliere exact în momentul în care începe campania electorală. Asta ridică foarte multe semne de întrebare. Motive, după cum am spus anterior, nu există. Ele pot fi înterpretate. Aceste lucruri sunt motivate politic. Este un punct de vedere care îmi aparține mie și altor persoane vizate afiliate mie, dar și acelor companii juridice internaționale cu care noi ne consultăm în privința acestor acțiuni care au fost întreprinse”.  

În prezent, Vladimir Cebotari se judecă cu SIS pentru a fi exclus din lista persoanelor asociate cu Plahotniuc. Un proces separat în instanță  a inițiat și compania aeriană Fly One, cea mai cunoscută afacere a lui Cebotari. Potrivit fostului deputat, compania întâmpină probleme în activitate după ce a ajuns sub monitorizare.

Vladimir Cebotari: „Este foarte dubios că un grup de afaceri care angajează în R. Moldova aproximativ 800 de persoane, care este unul dintre cei mai mari plătitori de impozite, la nivelul sutelor de milioane de lei în diverse bugete și plătește fonduri de sute de milioane de lei angajaților săi să fie supus unor astfel de tipuri de presiuni care au repercursiuni și în afara țării. Noi avem discuții continue cu diverse instituții financiare și medii de afaceri foarte mari, pornind de la cele mai mari bănci din lume, cele mai mari companii de asigurări din lume, cele mai mari companii de avocatură din lume, care au întrebări față de noi. Din păcate suntem puși în situația să discutăm despre aceste lucruri, despre riscurile politice cu care se confruntă mediul de afaceri zi de zi și nu din cauza că noi am vrea să ne plângem cuiva, dar din cauza că noi suntem puși în situația să răspundem la astfel de întrebări”.

SRL Grand Oil, scoasă „subit” din lista SIS

În ziua în care Vladimir Cebotari și afacerile sale au fost repuse în lista neagră a SIS afiliată lui Plahotniuc, o altă companie a avut norocul să iasă din aceeași listă. Grand Oil, care deține o rețea de benzinării, pierduse cu două luni mai devreme un proces de judecată împotriva SIS, la Curtea de Apel. Serviciul de Informații  a reușit să demonstreze în fața judecătorilor că Plahotniuc ar fi beneficiarul Grand Oil. Firma a avut în trecut mai multe tranzacții cu Finpar Invest, al cărei beneficiar era oligarhul.

Grand Oil a fost fondată în martie 2014 de o companie din Cipru - ALKINIACO INVESTMENTS LIMITED având un capital social de numai 5400 lei. Peste o lună, acționar majoritar al firmei, cu o cotă de 77% a devenit întreprinderea cu capital străin Finpar Invest, conectată la Plahotniuc. Atunci, Grand Oil și-a majorat și capitalul social la 67 de milioane de lei, după ce a preluat mai multe imobile și benzinării de la Finpar. Din iunie 2014, întregul pachet de acțiuni la Grand Oil a revenit în proprietatea firmei cipriote Alkiniaco Investments. În 2022, printr-o altă firmă cipriotă, VIRGO-LIBRA, beneficiară a Grand Oil a ajuns fiica lui Feyruz Isayev, proprietarul Lukoil Moldova.

La Curtea de Apel Chișinău, unde Grand Oil s-a judecat cu SIS, autoritățile au demonstrat că Plahotniuc a controlat firma cipriotă de la fondarea ei și chiar după anul 2019 când a fugit din R. Moldova. Interpușii lui în firmă au fost două persoane din România: Mădălina Masilla și Ileana Mihaela-Burcea, care au administrat multe alte companii în interesul lui Plahotniuc, implicate în special în frauda bancară. Am arătat anterior în alte investigații Cutia Neagră PLUS ce rol a jucat Ileana Mihaela Burcea și în frauda ce vizează blanchetele pentru pașapoarte perfectate în R. Moldova.

Din cauza prezenței în lista SIS, Grand Oil a avut mari bătăi de cap la Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului. Timp de un an, Consiliul i-a cerut companiei Grand Oil documente ce vizează investițiile, rulaje pe conturi și tranzacții financiare din perioada 2021-2024, dar și informații despre beneficiarii efectivi ai firmei. Într-un final, în iulie 2025, Consiliul a aprobat investițiile Grand Oil, cu o singură condiție - Firma trebuia, în termen de 20 de zile, să excludă din structura corporativă două companii afiliate entităților incluse în lista sancțiunilor internaționale. În decizia Consiliului nu sunt dezvăluite numele companiilor.

Am vrut să aflăm detalii de la administratorul Grand Oil, dar acesta a refuzat să vorbească cu reporterul TV8. „Nu o să comentez, pentru că se interpretează eronat indiferent ce nu aș spune eu. Eu am experiență proastă de comunicare cu jurnaliștii și nu vreau să comentez nimic”,ne-a spus Sergiu Pîntea.

Contrar câștigului de la Curtea de Apel, la o lună distanță, directorul SIS Alexandru Musteață a emis ordinul prin care a exclus Grand Oil din așa-numita listă neagră a persoanelor afiliate lui Plahotniuc.

Deși a fost exclusă din lista SIS, Grand Oil are în continuare mai multe bunuri imobile puse sub sechestru în dosarul „Frauda bancară” în care Plahotniuc este acuzat de crearea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Toate acestea nu au încurcat-o să lucreze. În 2024, vânzările companiei au crescut cu aproape 30% față de anul precedent și au ajuns la 57 milioane de lei.  

Firmă cu tangențe la „furtul miliardului”  i-a adus în lista SIS

Din lista de restricții întocmită de SIS au fost excluse și câteva persoane și companii afiliate lui Vladimir Andronachi, un apropiat al lui Plahotniuc. Cutia Neagră PLUS a demonstrat anterior implicarea uneia dintre aceste firme în tranzacții suspecte legate de furtul miliardului.

În lista SIS a persoanelor conectate la Andronachi a ajuns și un om de afaceri din domeniul petrolier, Miroslav Scurtu, împreună cu soția sa, Iulia Scurtu. Miroslav Scurtu este cunoscut ca acționar majoritar al companiei Naftatrans, un mare importator de benzină și motorină din R. Moldova. Iar soția sa administrează Hotelul Dacia din centrul Chișinăului, pe care Naftatrans l-a cumpărat în 2023.ai Soții Scurtu au ajuns în vizorul SIS pentru că sunt actuali proprietari ai companiei „Impecabil Grup”, conectată cândva la Vlad Andronachi. 

Cutia Neagră a dezvăluit anterior într-o investigație că „Impecabil Grup”, administrată de omul de încredere al lui Andronachi, Anatolie Blonschi, a primit pe conturi 300 de mii de euro de la un offshore conectat la Nadejda Andronachi, soția fostului deputat democrat. Banii au fost scoși din Banca de Economii, învârtiți într-un carusel de firme din paradisuri fiscale și întorși apoi în R. Moldova.

Pe 20 august 2015, din acești bani, Impecabil Grup a cumpărat un hectar și jumătate de teren și mai multe clădiri situate pe șoseaua Balcani 1, care aparțineau întreprinderii Baza de Transport Auto Nr. 1, aflată în proces de lichidare. Peste 5 zile de la achiziție, Impecabil Grup a vândut imobilele unui alt agent economic.

Potrivit bazelor de date deschise, soții Iulia și Miroslav Scurtu au preluat firma Impecabil Grup chiar în august 2015, când s-au făcut acele tranzacții imobiliare.

Prin intermediul avocatului care l-a reprezentat în judecată în litigiul cu SIS, Miroslav Scurtu a făcut câteva precizări legate de achiziția firmei Impecabil Grup.

Alexandru Bot: „În acel an 2015 unica motivație a cumpărării companiei Impecabil era faptul că dumnealui căuta o companie nemijlocit înregistrată ca plătitoare de TVA, pentru că în acea perioadă erau necesare careva rulaje mai mari ca să te poți înregistra ca plătitor de TVA. Ulterior, intenționa să utilizeze această companie în propria afacere. Din ceea ce mi-a explicat Dl Scurtu, cert și-a asumat, nici pe dl Blonschi la modul propriu nu-l cunoștea. Era o companie expusă spre vânzare. Faptul că dl Blonschi era asociat cu dl Andronachi nici până în prezent dl Scurtu nu are certitudinea asta. Ulterior a aflat din presă sau nemijlocit în momentul când a fost introdus numele lui ca persoană fizică în acea listă de restricții”.

Aflați în lista neagră, Miroslav și Iulia Scurtu au continuat să-și dezvolte afacerile și chiar să atragă parteneri din străinătate. În noiembrie 2024, Agenția de Investiții anunța oficial că renumitul brand de rețele hoteliere „Hilton” intră pe piața R. Moldova și urmează să investească 5 milioane de euro în reconstrucția Hotelului Dacia, administrat de Iulia Scurtu. În prezent, lucrările de renovare a hotelului sunt în toi.

De asemenea, proprietara hotelului Dacia,  compania Naftatrans, în care Miroslav Scurtu deține 80% de acțiuni, a continuat să facă afaceri profitabile, inclusiv cu statul. Firma a câștigat licitații de zeci de milioane de lei pentru a livra carburanți diferitor instituții publice.

În iunie 2025, directorul SIS, Alexandru Musteață, i-a scos pe soții Scurtu și „Impecabil Grup”, din lista persoanelor asociate cu Andronachi. După asta, Naftatrans a obținut contracte și mai grase la licitații publice. A câștigat un tender de 25 de milioane de lei la întreprinderea municipală Autosalubritate și unul la Agenția Rezerve Materiale în valoare de 21 de milioane de lei. Naftatrans a fost furnizor de motorină la Agenția Rezerve Materiale și în 2023, după ce a câștigat o licitație de 52 milioane lei.

Avocatul lui Scurtu susține că aflarea în lista SIS a îngreunat activitatea tuturor afacerilor clientului său. Din acest motiv, chiar se analizează posibilitatea de a cere prejudicii materiale de la SIS.  

Alexandru Bot: „Ele sunt  greu de a fi cuantificate. Când te gândești că o tranzacție ți-a luat nu o zi, dar o săptămână. Parcă ai impresia că nu s-a generat nicio problemă, pentru că banii  până la urmă au plecat. Tranzacția a fost încheiată. Doar că a cuantifica timpul pierdut pentru a argumenta necesitatea unui transfer și a unei tranzacții aici este problema cea mai mare. Poate într-o expresie de prejudiciu moral asta va constitui un obiect de litigiu, dar la moment noi vrem să înțelegem ce a fost asta. În primul rând de ce am fost incluși în listă și de ce am fost excluși din listă. Noi nu avem nicio argumentare certă a acestor circumstanțe. Atunci când ne întâlneam în instanță cu reprezentantul SIS-ului, una dintre ultimele întrebări pe care le-am discutat în afara instanței a fost dacă vă excludem din listă, veți înainta pretenții de prejudicii? La care nu i-am dat niciun răspuns. Da, am fost excluși din listă, dar până la urmă asta nu a fost rodul unei tranzacții sau a unei înțelegeri”.

Companie cu interese la cariera Micăuți, radiată din listă

În septembrie 2024, din lista persoanelor asociate cu Vlad Andronachi au fost scoase alte două companii: Ex-Stone și ADM-Eximcom, împreună cu fondatorul lor Dumitru Ciobu. Compania ADM-Eximcom a făcut afaceri cu întreprinderea de stat Calea Ferată. În 2019, firma solicita în judecată o datorie de 2,5 milioane de lei de la CFM pentru mărfuri pe care i le-ar fi livrat, iar aceasta nu le-a plătit. Firma a câștigat procesul. Potrivit rapoartelor financiare, firma vindea materiale de construcție, dar a intrat pe linie moartă. În ultimii ani nu a mai avut niciun venit din vânzări.

A doua companie a lui Ciobu, Ex-Stone, a fost implicată în tranzacții suspecte ce vizează Cariera de piatră Micăuți, ajunsă pe mâna lui Vlad Andronachi. Firma a obținut 18 hectare de teren ale carierei, în schimbul unor datorii. În tranzacții este implicată și compania Fixton Proiect, administrată de Elena Țugulea, parteneră în mai multe afaceri cu Vlad Andronachi. Femeia și compania sa la fel sunt pe lista SIS. Fixton Proiect are adresa juridică tot pe șoseaua Balcani 1, despre care v-am vorbit mai sus în cazul companiei Impecabil Grup și familiei Scurtu. În 2021, Fixton Proiect a intrat în faliment, iar administratorul de insolvabilitate a cerut în judecată aplicarea sechestrului pe terenurile cedate către firma Ex Stone a lui Ciobu și întoarcerea lor, pentru că ar fi fost înstrăinate fraudulos. În ultimii ani, nici firma Ex-Stone nu mai are activitate.

Potrivit unor hotârâri de judecată, Dumitru Ciobu datorează statului peste 10 milioane de lei. Inspectoratul Fiscal a stabilit că bărbatul nu a declarat și nu a achitat impozite pe venit timp de mai mulți ani și i-a aplicat penalități de întârziere și amenzi. Nu am reu;it să-l găsim pentru Dumitru Ciobu pentru comentarii.

Statul, client fidel al unei companii din lista neagră 

Cele mai multe retrageri din lista neagră au vizat persoane și companii care erau bănuite de SIS de legături cu Ilan Șor.  În cazul unor șefi de organizații teritoriale ale Partidului Sor, peste câțiva ani după ce directorul Serviciului de Informații a semnat ordinul de scoatere de sub monitorizare, aceștia au fost condamnați penal pentru finanțarea ilegală a formațiunii politice.

Pe 10 iunie 2025 din lista SIS au fost excluse două companii asociate fugarului Ilan Șor: FORSBETA, care se ocupă de vânzarea biletelor avia, și SRL 7 ELEMENTS care administrează hotelul Turist din Chișinău.

FORSBETA l-a avut ca fondator și administrator pe Iurie Cramarenco, inclus și el în lista SIS, doar că afiliat lui Andronachi. Cramarenco a fost director comercial la AIR Moldova, privatizată prin interpuși de Ilan Șor, iar ulterior falimentată. Forsbeta a avut adresa juridică pe bulevardul Negruzzi 8, într-un imobil ce aparține AIR Moldova.

La alegerile parlamentare din 2019, Forsbeta a fost printre cei mai mari finanțatori ai Partidului Șor. A donat aproape 700 de mii de lei. Comisia Electorală Centrală a stabilit atunci că agentul economic a încălcat legea și a cerut Procuraturii să ancheteze firma pentru fals în declarații. Forsbeta nu avea dreptul să finanțeze campania electorală, pentru că a câștigat bani din licitații publice.

După ce SIS a inclus Forsbeta în lista neagră, afiliată lui Șor, statul a continuat să fie clientul firmei. Mai multe instituții publice cumpără și azi bilete de avion de la această companie. De exemplu, în ultimii doi ani, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au cumpărat bilete de avion de aproape două milioane de lei de la Forsbeta.

Ministrul Economiei a explicat cum s-au făcut achizițiile de la această companie.

Ministrul Economiei: „Contractele toate se fac prin licitație, în baza legii cu privire la achizițiile publice, unul dintre criterii fiind cel mai mic preț. Este vorba despre achiziții de sezon, pentru că noi nu putem prognoza pe perioada unui an calendaristic deplasările și necesitatea de a cumpăra biletele. Toată informația este publică pe site-ul Mtender, inclusiv pentru contracte mici. În cazul acesta specific noi vorbim despre sancționarea companiei versus asociații. Companiilor nu li s-a interzis activitatea economică în spațiul R. Moldova, motiv pentru care noi, în baza legislației, activăm și achiziționăm în dependență de prețul oferit”.      

În aprilie 2024, Iurie Cramarenco a dat în judecată SIS, iar peste 5 luni și-a retras plângerea, după ce instituția l-a scos din listă. Compania Forsbeta a continuat însă să se afle în lista persoanelor juridice monitorizate până în iunie 2025. Asta deși Cramarenco a înstrăinat firma, încă în noiembrie 2022 .

Actuala proprietară și administratoare la  Forsbeta, Ana Ceban, a refuzat să comenteze subiectul.

Hotelul Turist a fost sub monitorizare

Cea de-a doua companie asociată cu Ilan Șor, scoasă de SIS din lista neagră este 7 Elements. Firma administrează hotelul Turist. Ea a cumpărat hotelul în 2011 de la Vedova Grup, care a avut adresa juridică pe str. Tighina 12 unde au fost înregistrate toate companiile din holdingul lui Șor. Vedova Grup a fost administrată mai mulți ani de Vitalie Cușnir, fondator și administrator al SRL Magazine Sociale, care de asemenea se regăsesc în lista neagră. 

În mai 2019, o jumătate cotă parte din SRL-ul 7 Elements a ajuns în proprietatea Valentinei Balițchi, mama fostului șef al Vămii Tudor Balițchi, un alt apropiat al lui Ilan Șor, inclus în lista neagră a SIS.

Administratoare a fost numită  Valentina Copnova, și ea în lista de sancțiuni. Autoritățile au stabilit că, între 2019 și 2021, Copnova a traversat de mai multe ori frontiera de stat, aflându-se în același automobil cu soția lui Tudor Balițchi.

Cealaltă jumătate din SRL 7 Elements a fost transmisă către o companie bulgară Blues Energy Group. Fondatorul firmei bulgare și soția sa, Călin și Violina Corjan tot s-au regăsit în lista SIS.

Numele lui Călin Corjan apare într-un raport al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție creat de Președinție. Studiul „REPUBLICA OFFSHOR” arată că… Călin Corjan ar fi înregistrat mai multe firme în Marea Britanie care au avut un rol-cheie în activitățile de spălare a banilor ce i-au implicat pe Vlad Plahotniuc, Veaceslav Platon, Ilan Șor și Vlad Filat. Corjan susține că informația din raport este neveridică și i-a acționat în judecată pe autori pentru defăimare. În prezent, dosarul este pe rolul instanței. Am încercat să luăm legătura cu Călin Corjan prin intermediul avocatului său. I-am transmis și în scris mai multe întrebări, dar nu am primit niciun răspuns.

În 2020, mama lui Balițchi a transmis acțiunile sale din 7 Elements către o companie rusă - Arling, iar Călin Corjan a vândut firma bulgară unui austriac.

În decembrie 2024, în timp ce 7 Elements se mai afla sub monitorizare, noii acționari au încercat transmiterea hotelului Turist în proprietatea firmelor din Rusia și Bulgaria. Autoritățile au blocat atunci tranzacția și au pus sechestru pe imobilele hotelului. Oamenii legii au motivat că hotelul este oferit la un preț derizoriu, de 580 de mii de dolari,  în timp ce doar valoarea cadastrală a clădirii și a terenului este de peste 40 de milioane de lei. Astfel „s-a încercat transferul proprietății hotelului Turist în favoarea unor dobânditori de bună-credință în interesul aceluiași beneficiar final Ilan Șor”, motiva SIS.

7 ELEMENTS și fosta administratoare Valentina Copnova au cerut în judecată anularea ordinului SIS pe motiv că nu ar avea nicio conexiune cu Șor.  

Alexandru Bot: „Este adevărat că anterior acest activ al hotelului Turist care aparține companiei 7 elemente era asociat lui Ilan Șor, dar din momentul în care au intervenit în cotele părți ale companiei noii proprietari nu prea înțeleg unde este legătura cauzală dintre activitatea foștilor și actualilor în condițiile în care această achiziție a fost într-adevăr una strategică pentru investitori care sunt dezvoltatori din domeniul hotelier cu renume internațional. Vorbim de o companie rusească, adevărat, dar și de o companie austriacă care intenționau să dezvolte acest activ sub marca Hilton sau eventual Mariot. Vorbesc din informațiile care au fost furnizate de clienții mei”.

Corjan, conectat la un imobil vândut de firma lui Plahotniuc

În prezent, pe rolul Judecătoriei Chișinău se află și un litigiu inițiat împotriva Agenției Servicii Publice de către Călin Corjan și compania REAL-IMMO 25. Aceasta este noua denumire a firmei Alfa Capital, fondată tot de Vedova Grup. Din 2016, Alfa Capital este proprietara unui imobil situat pe malul lacului din Parcul „Valea Trandafirilor”. L-a preluat de la Finpar Invest, beneficiarul căreia a fost Vlad Plahotniuc. Din 2021, clădirea se află sub sechestrul procurorilor.

Paradox: Scoși din listă în ziua în care au pierdut în judecată 

Pe 10 iunie 2025, au pierdut însă procesul. În aceeași zi, din motive neclare, directorul SIS, Alexandru Musteață, a emis un ordin prin care i-a exclus din lista neagră pe Valentina Copnova, Violina Corjan și 7 Elements. Călin Corjan a rămas însă sub monitorizare.

Avocatul companiei 7 Elements ne-a dezvăluit că actualii proprietari ai hotelului Turist intenționau să inițieze un litigiu și în arbitrajul internațional. 

Alexandru Bot: „Altă echipă de avocați, nici eu nu știam despre ei, au inițiat un dialog cu SIS în vederea explicării faptului că acest activ este unul curat. Nu are afilieri cu Șor, Plahotniuc sau alte persoane vizate de această lege. În momentul în care s-au inițiat procedurile de arbitraj si partea moldovenească trebuia să prezinte anumite documente, exact în acea zi a fost decisă radierea din listă. Coincidență sau nu, nu știm, dar cert este paradoxul că, în ziua în care am pierdut litigiul, în aceeași zi am fost radiați din listă. Avem acest paradox unde instanța de judecată motivează cu lux de ampnunte cât de asociați noi suntem lui Șor, iar SIS-ul oponentul nostru spune că au decăzut circumstanțele de asociere. Și ca în cazul companiei Impecabil nu avem absolut nicio explicație de ce am fost excluși din acea listă. Acest proces, dar și toate la care am participat, ele practic s-au desfășurat în lipsa reprezentantului SIS care fie nu se prezenta la ședințe, fie invoca careva circumstanțe de concediu anual. Și această tactică de tergiversare a dosarelor este omniprezentă în toate dosarele cel puțin in care particip eu”.

După ce 7 Element a scăpat din colimatorul SIS, hotelul Turist a fost scos de sub sechestru. Iar în august 2025, firmele din Rusia și Bulgaria și-au înregistrat oficial dreptul de proprietate asupra hotelului.

Scoși de sub monitorizare apoi condamnați penal, dar fugiți din țară

În prima listă întocmită de SIS, s-au regăsit și  multe persoane care au lucrat în instituții publice din Orhei, conduse de echipa oligarhului fugar. SIS i-a scos de sub monitorizare, la fel ca și pe mai mulți oameni care au condus organizații teritoriale ale Partidului Șor. Anul trecut, câțiva dintre ei au fost condamnați la închisoare pentru finanțarea ilegală a partidului. Irina Dvorjanscaia, fosta președintă a organizației din Glodeni, condamnată la 5 ani și 6 luni de închisoare; Andrei Simacovici, președintele organizației din Ocnița, și Svetlana Panciuc, președinta organizației Edineț, condamnați la câte 4 ani de închisoare. Iar Olga Vlasenco, lidera organizației din Călărași, a primit 4 ani de închisoare dintre care doi cu suspendarea condiționată a pedepsei.După gratii a ajuns doar Andrei Simacovici. Ceilalți au fugit din R. Moldova.

Am cerut oficial de la SIS informații ce vizează fiecare caz în parte descris în investigația noastră. Instituția nu ne-a spus care au fost  motivele includerii și excluderii din lista neagră a fiecărui figurant. SIS a făcut doar o trimitere la lege: „Condițiile de excludere din liste sunt prevăzute la Art. 6, alin. (2) din Legea nr. 25/2016. Astfel legislația prevede mecanisme clare de revizuire a statutului persoanelor incluse în aceste liste. Excluderea se dispune de către SIS în următoarele circumstanțe: încetarea cauzelor și condițiilor factuale care au justificat includerea inițială sai survenirea unor circumstanțe obiective ce țin de interesele superioare ale statului”.