10 ianuarie 2026, ora 12:45

O companie ucraineană care avea contracte pentru producerea de mine terestre și antipersonal, considerate esențiale pe front, ar fi încasat aproape 3 miliarde de grivne (aproximativ 69,8 milioane de dolari) din fonduri publice, livrând în schimb cantități reduse de muniție, adesea nefuncțională și, în unele cazuri, extrem de periculoasă pentru militarii care o manipulau, relatează Kyiv Post și Libertatea.

Informația a fost făcută publică vineri de un înalt oficial al forțelor de ordine de la Kiev. 

Patru persoane au fost arestate 

Procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravchenko, a anunțat că au fost efectuate percheziții și că zece persoane au fost notificate în calitate de suspecți, declarația fiind însoțită de un material video publicat pe pagina sa de Facebook. Potrivit publicației independente Glavkom, compania privată ar fi semnat cinci contracte de stat cu structuri ale Ministerului Apărării, Agenția de Achiziții pentru Apărare și Comandamentul Logistic al Forțelor Armate ale Ucrainei, contracte care, dacă ar fi fost duse la bun sfârșit, ar fi depășit valoarea de 10 miliarde de grivne (circa 230 de milioane de dolari). Conform acordurilor, firma trebuia să furnizeze pe front peste 360.000 de mine de diferite tipuri. Ancheta Parchetului General a scos însă la iveală dovezi solide că responsabilii au folosit o companie-fantomă, fără experiență în producție, pentru a livra mine defecte armatei, iar o parte din avansurile primite pentru contracte fără livrări reale ar fi fost deturnate. Dintre cele zece persoane implicate, patru au fost arestate. 

Prejudiciu de 69,95 milioane de dolari

Anchetatorii susțin că prejudiciul total adus statului ucrainean se ridică la aproape 2,994 miliarde de grivne (aproximativ 69,95 milioane de dolari). Din această sumă, peste 571 de milioane de grivne ar fi fost cheltuite pe mine defecte livrate efectiv, iar circa 2,423 miliarde de grivne ar fi fost însușite de conducerea companiei sub pretextul înființării unei linii de producție care nu a devenit niciodată operațională. Dacă se va demonstra că minele defecte au provocat moartea sau rănirea militarilor ucraineni, suspecții ar putea fi acuzați suplimentar de ucidere din culpă sau neglijență penală, infracțiuni care pot atrage pedepse de până la 12 ani de închisoare. Raportul procurorului general nu menționează numele companiei și nici tipul exact de mină produsă. Imaginile din materialul video public arată însă o mină antipersonal asemănătoare modelului Claymore, standard NATO, destinată să oprească atacurile infanteriei prin dispersarea unor bile metalice. Potrivit raportului, detonatorii reprezentau punctul critic, din cauza încărcăturii insuficiente. 

Minele nu puteau fi folosite pe front 

Nu este clar dacă aceste mine au fost utilizate efectiv în luptă. În cazul în care au fost, ele ar fi putut compromite grav capacitatea defensivă a armatei ucrainene, care, din 2024, se confruntă frecvent cu atacuri ale infanteriei ruse.

Analizele tehnice independente realizate de experți ai procuraturii au concluzionat că minele nu erau adecvate pentru utilizare militară, din cauza fiabilității scăzute, a efectului distructiv insuficient și a riscurilor majore pentru soldați. Alte imagini publicate arată forțe de ordine înarmate efectuând percheziții la domicilii private, fără a fi oferite detalii suplimentare. Conform legislației ucrainene, delapidarea sau deturnarea fondurilor publice poate fi pedepsită cu până la 12 ani de închisoare și confiscarea averii. Până la acest caz, cele mai mari scandaluri de fraudă în achizițiile militare din Ucraina au inclus un dosar din 2024, privind livrarea a aproximativ 100.000 de proiectile de mortier defecte, evaluate la circa 40 de milioane de dolari, și un altul din 2025, legat de presupuse transferuri ilegale de fonduri, în valoare de 25–40 de milioane de dolari, destinate producției de uniforme militare.

11 ianuarie 2026, ora 20:00

Șeful de cabinet al prim-ministrului Benjamin Netanyahu, Tzachi Braverman, a fost reținut de poliție, duminică, pentru a fi interogat cu privire la presupusa sa încercare de a obstrucționa o anchetă referitoare la o scurgere de informații secrete către tabloidul german Bild, potrivit The Times of Israel, citat de Hotnews.

Poliția a confirmat că l-a reținut pe unul dintre consilierii premierului israelian. Presa din țară a scris că suspectul este Braverman.

„În această dimineață, un înalt oficial din Biroul Prim-ministrului a fost reținut (…), sub suspiciunea de obstrucționare a procedurilor de investigație”, a anunțat poliția într-un comunicat de presă.

Oamenii legii au percheziționat locuința lui Braverman în cursul dimineții și l-au interogat într-o secție din Lod.

Postul israelian Channel 13 a relatat că ofițerii i-au confiscat telefonul și l-au citat pe Omer Mansour, purtător de cuvânt al Biroului Prim-ministrului, pentru a depune mărturie în dosar.

Braverman, vizat de declarațiile unui alt inculpat

Fostul purtător de cuvânt al lui Netanyahu, Eli Feldstein, pus sub acuzare, a susținut că Braverman știa de o anchetă secretă privind scurgerea de informații cu câteva luni înainte ca aceasta să fie făcută publică și l-a asigurat pe fostul său consilier că va putea să oprească ancheta.

Într-un interviu pentru Kan luna trecută, Feldstein a spus că Braverman i-a cerut să se întâlnească târziu în noapte într-o parcare subterană din complexul militar Kirya, unde l-a informat că armata a declanșat o anchetă referitoare la scurgerea de informații.

Feldstein susține că Braverman i-a spus că lista suspecților a ajuns până la Biroul Prim-ministrului și l-a îndemnat să-l informeze dacă are vreo legătură cu scurgerea de informații, deoarece va putea să o „închidă”. Potrivit lui Feldstein, la întâlnire a asistat și Mansour.

În urma interviului, poliția a deschis la rândul ei o anchetă.

Braverman urmează să devină ambasadorul Israelului la Londra

În septembrie, guvernul israelian aprobase numirea lui Tzachi Braverman în funcția de ambasador al Israelului în Marea Britanie și urma să preia postul în perioada următoare.

Yair Lapid, lider din opoziție, a spus că numirea lui Braverman ar trebui suspendată imediată.

„Nu se poate ca un om suspectat de implicare în obstrucționarea unei anchete serioase de securitate să fie imaginea Israelului într-una dintre cele mai importante țări din Europa”, a scris el.

Ministrul israelian al afacerilor externe, Gideon Sa’ar a respins apelurile și a declarat că Braverman „a fost numit în mod legal în funcția de ambasador al Israelului în Regatul Unit. Numirea sa a trecut de toate etapele necesare”.