Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.

Preşedintele Volodimir Zelenski susține că războiul din Ucraina este ceva ce ține de dictatorul rus, Vladimir Putin, și depinde de voința personală a acestuia. Mai mult, Zelenski îi cere lui Trump să preseze Rusia pentru pace, nu Ucraina, refuzând cedarea de teritorii. Liderul ucrainean a spus că poporul său este „obosit”, în cadrul unui interviu exclusiv acordat Politico și Die Welt. Totodată, șeful comuniștilor din Rusia se teme că Trump va ataca Moscova după ce termină operațiunile din Iran. Între timp, trimisul lui Putin a discutat cu negociatorii lui Trump.

Vizita de joi a lui Volodimir Zelenski la București este un moment important în relația dintre România și Ucraina, spune la RFI eurodeputatul român Dan Barna. El atrage atenția că dacă Rusia câștigă războiul, următoarea țintă ar putea fi România. Ulterior, Volodimir Zelenski va merge vineri la Paris. Între timp, războiul din Orientul Mijlociu par să dea bine economiei Rusiei, dar oamenii lui Putin pregătesc măsuri de austeritate.

UPDATE Președinții Volodimir Zelenski și Nicușor Dan au fost întrebați, la conferința de presă comună de la Palatul Cotroceni, dacă tensiunile cu Iranul ar putea transforma România într-o țintă. Liderul ucrainean a afirmat că Iranul este un aliat al Rusiei, iar șeful statului român a spus că prezența militară americană în România înseamnă mai multă securitate, nu un risc, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a condamnat joi ceea ce a numit șantaj și amenințări din partea președintelui american Donald Trump de a iniția o „preluare” a Cubei, un aliat tradițional al Moscovei. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Moscova va oferi tot sprijinul politic și diplomatic posibil Cubei și a cerut o soluție diplomatică la tensiunile cu Washington. Trump a declarat luni că Cuba se află în „dificultăți grave” și că secretarul de stat american Marco Rubio se ocupă de această problemă, care ar putea fi sau nu o „preluare amiabilă”, scrie Rador.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene să elaboreze un "plan B" pentru a finanța Ucraina, după ce un ajutor de 90 de miliarde de euro oferit Kievului de UE este blocat de premierul ungar Viktor Orban.

UPDATE Președintele consiliului de administrație al celui mai mare concern german de armament Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat că există un deficit critic de muniție în Europa, avertizând că, în cazul unor acțiuni militare reale, stocurile vor fi epuizate în câteva zile, scrie Digi24.

UPDATE Președintele Ucrainei a răspuns întrebărilor jurnaliștilor despre sistemele Patriot, despre producția de drone și despre sprijinul militar primit de Ucraina din partea partenerilor occidentali. În acest context, liderul de la Kiev a explicat că războiul modern presupune un consum uriaș de rachete și muniție, iar capacitatea de producție este limitată chiar și pentru statele mari. „Un exemplu foarte bun: în Orientul Mijlociu, peste 700 de rachete au fost folosite în primele 24-36 de ore. În cei patru ani de război în Ucraina nu au avut atâtea rachete, nici pe aproape”, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a subliniat că, în actualul context de securitate, nici cele mai puternice state nu pot produce suficient de repede muniția necesară pentru a face față atacurilor masive cu rachete și drone. „700-1000 de rachete nu vor ajuta atunci când zboară mii de rachete. O dronă costă 30 de mii, iar chiar dacă Statele Unite sunt destul de bogate, aceste costuri sunt foarte mari”, a afirmat liderul ucrainean, scrie Mediafax.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, în conferința de presă cu omologul său Nicușor Dan de la Cotroceni, că cele două țări pot produce în comun drone, dar că acestea trebuie integrate în sistemele de apărare. El nu a vrut să spună dacă România a furnizat Ucrainei interceptoare pentru sistemele Patriot, scrie Digi24.

UPDATE Protecția spațiului aerian al Republicii Moldova a devenit o prioritate strategică, a subliniat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, în cadrul raportului prezentat astăzi în forul legislativ. Ministrul a explicat că, în contextul războiului din Ucraina, un radar recent achiziționat este acum funcțional și oferă țării capacitatea de supraveghere a spațiului aerian, comunică Moldpres.

UPDATE Președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat, joi, la București, un acord care prevede înființarea de instalații de producție pentru sisteme și capacități de apărare în România, cu tehnologie ucraineană, iar primul obiectiv este producția de drone, printr-un proiect de 200 de milioane de euro, finanțat în principal prin mecanismul SAFE, scrie G4media.

UPDATE Comandantul adjunct al Forţelor Aeriene ale Ucrainei, Pavlo Elizarov, precizează că țara sa dezvoltă propriul sistem de apărare antiaeriană, inspirat de modelul israelian „Iron Dome”, dar la o scară mult mai mare, pentru a se potrivi dimensiunii ţării.

UPDATE Autoritățile poloneze au demarat joi o anchetă după ce o dronă de mari dimensiuni, a fost descoperită de un angajat al unei mine de lignit din regiunea Konin, din vestul Poloniei, scrie Mediafax. Poliția a anunțat drona a fost găsită de un angajat al unei mine de lignit din localitatea Gałczyce din Konin, în vestul Polonia, iar oamenii legii au fost alertați imediat după descoperirea aparatului de zbor. 

UPDATE Locuitorii Moscovei se confruntă de mai bine de o săptămână cu întreruperi inexplicabile ale internetului mobil, situație care a stârnit temeri că autoritățile ruse pregătesc un control mult mai strict asupra activității online. În unele cazuri, oamenii au ajuns să folosească stații radio sau pagere pentru a comunica, pe fondul problemelor de conectivitate, scrie Adevărul.

UPDATE Ziua limbii române va fi marcată oficial și în Ucraina. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat un decret prin care această sărbătoare va fi celebrată anual pe 31 august. Aflat în vizită oficială în România, Volodimir Zelenski a susținut o conferință împreună cu Nicușor Dan, unde a subliniat că noua sărbătoare va fi un semn de respect față de comunitatea românească din Ucraina.

UPDATE Vladimir Putin se teme că ar putea sfârși precum ultimul țar al Rusiei, Nicolae al II-lea, executat după abdicare – este opinia fostului emisar special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg. Fostul oficial american consideră că temerile lui Putin sunt legate de propriul destin politic și istoric. „Putin este îngrijorat că ar putea deveni un alt Nicolae al II-lea”, a spus Kellogg, amintind că ultimul țar al Rusiei a fost împușcat împreună cu familia sa după ce a fost forțat să abdice de la tron. Fostul emisar american a subliniat că pentru a se ajunge la pace, Putin trebuie să accepte o realitate esențială: Rusia nu va mai câștiga teritorii. „Pentru un armistițiu, Putin trebuie să fie de acord că nu va mai obține alte teritorii”, a spus Kellogg. Următorul pas, a adăugat el, este ca liderul rus să înțeleagă că nu mai are nimic de câștigat din continuarea războiului, notează Adevărul.

UPDATE Tacticile pe care rușii le-au folosit în Ucraina sunt îndreptate acum împotriva forțelor americane din Golf. Rusia împărtășește Iranului tactici cu drone, testate în războiul împotriva Ucrainei, care vizează forțele americane și țările din Golf, în Orientul Mijlociu, relatează CNN. Moscova are cea mai vastă experiență operațională în folosirea acestor tipuri de drone în luptă.În același timp, Ucraina are cea mai mare expertiză din lume în ceea ce privește interceptarea dronelor Shahed, de concepție iraniană. Kievul și-a oferit ajutorul pentru doborârea acestor drone, în contextul operațiunii americane și israeliene împotriva Iranului.

UPDATE Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, susține că scenarii precum cele prezentate în jocul și serialul The Last of Us ar putea deveni realitate din cauza dezvoltării rapide a biotehnologiilor moderne. Oficialul rus afirmă că unele cercetări desfășurate în Statele Unite ar permite, în teorie, controlul răspândirii bolilor și studierea rezistenței genetice a oamenilor la diferite infecții, potrivit Adevărul.

UPDATE Presa de la Moscova critică decizia României de a permite staționarea unor avioane cisternă ale Statelor Unite la baza aeriană Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, susținând că măsura ar reprezenta o „amenințare militară directă” la adresa Rusiei. Autoritățile române afirmă însă că este vorba doar despre echipamente și aeronave cu rol defensiv, fără armament.Jurnaliștii de la Newsweek România arată că experții militari din Rusia vorbesc de faptul că, prin aducerea unor avioane militare în România, SUA „vor să țină Rusia sub control”. 

UPDATE Vizita președintelui Volodimir Zelenski stabilește un parteneriat strategic între Ucraina și România, cele două state urmând să coopereze pe toate domeniile de activitate, de la economie, militar și până la drepturile minorităților, notează Adevărul.

UPDATE Pensionarii ucraineni vor primi o plată suplimentară automată de 1.500 grivne (echivalentul a 30 de euro) în aprilie. Guvernul introduce, de asemenea, cashback (n.r. returnarea unei părți din bani cheltuiți) pentru a compensa costurile cu motorina și benzina, scrie UNN. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat o plată suplimentară de 1.500 grivne pentru pensionari și beneficiarii de asistență socială – un total de 13 milioane de ucraineni, precum și cashback pentru combustibil.

UPDATE Situație fără precedent pe râul Nistru, ca urmare a războiului purtat de Rusia în Ucraina – artera care alimentează cu apă mai multe orașe, printre care și capitala Chișinău, este poluată cu o tonă și jumătate de petrol, în urma bombardamentelor asupra sistemului energetic ucrainean. Autoritățile moldovene, împreună cu cele din Ucraina, iau măsuri pentru a curăța râul și spun că testele de laborator sunt în parametrii optimi. Opoziția folosește situația pentru a promova falsuri și a genera panică, scrie RFI.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că premierul Ungariei, Viktor Orbán, blochează sprijinul pentru Ucraina și adoptă o poziție aliniată politicii liderului rus, Vladimir Putin. Într-un interviu pentru Politico, Zelenski a afirmat că „diferența dintre Putin și Orbán este că acesta din urmă nu bombardează, nu folosește drone sau soldați împotriva noastră, dar blochează ajutorul”, scrie Libertatea.

UPDATE Drone ucrainene au atacat un depozit de petrol de la centrul petrolier Tihorețk, din regiunea Krasnodar, incendiind rezervoarele de combustibil ale uneia dintre cele mai mari instalații de transbordare a petrolului din sudul Rusiei. „Nu există victime. Suprafața totală a incendiului este de 150 mp. 83 de persoane și 26 de echipamente sunt implicate în stingerea incendiului”, au anunțat autoritățile locale citate de Kiev Post. Conform imaginilor difuzate de canalul rus Astra, mai multe rezervoare de combustibil au luat foc. Din cauza incidentului, au fost impuse restricții de trafic pe autostrada Tikoreţk-Belaia Glina, a relatat presa rusă, potrivit Spotmedia.

UPDATE Iranul primește ajutor medical din partea Rusiei, după ce Moscova a decis să trimită un transport umanitar de medicamente care va ajunge în țară prin Azerbaidjan. Anunțul a fost făcut joi, de într-o Ministerul rus pentru Situații de Urgență, care a precizat că transportul include peste 13 tone de medicamente. „Livrarea medicamentelor către Republica Azerbaidjan a fost organizată pentru transferul ulterior către reprezentanții autorizați ai guvernului Republicii Islamice Iran”, se arată într-un comunicat al ministerului, citat de Izvestia.

UPDATE Volodimir Zelenski a ajuns la București. Președintele ucrainean a zburat de la aeroportul din Rzeszow (Polonia) la București cu Airbusul A319ACJ deținut de guvernul ucrainean, conform Boarding Pass.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se află azi în vizită oficială în România. Liderul de la Kiev a fost primit, în cadrul unei ceremonii oficiale, de la ora 13:30, la Palatul Cotroceni, unde are discuții cu președintele Nicușor Dan. Ulterior, cei doi șefi de stat vor susține o declarație de presă comună, la ora 15:00. Zelenski va fi primit și de premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, în jurul orei 16:00. Liderul de la Kiev va efectua și o vizită la Centrul European de Instruire F-16 de la Baza Aeriană 86 de la Borcea. Este a doua sa deplasare la București după cea din octombrie 2023.

UPDATE Rusia a câștigat încă 6 miliarde de euro în două săptămâni de lupte dintre SUA și Iran, conform unei analize realizate de Centrul pentru Cercetare a Energiei și Aerului Curat (CREA). Veniturile suplimentare din combustibili fosili, de 510 milioane de euro (588 de milioane de dolari) pe zi, sunt suficiente pentru ca Moscova să cumpere 17.000 de drone Shahed la fiecare 24 de ore, la un cost de 35.000 de dolari bucata, conform analizei CREA citate de Kiev Independent.

UPDATE Un atac nocturn cu drone rusești a vizat regiunea Harkov. O femeie a fost rănită, iar mai multe case și infrastructura din trei localități a fost avariată. În timp ce pompierii stingeau incendiile, rușii au mai atacat de două ori. Echipamentele de intervenție au fost avariate, dar pompierii au scăpat nevătămați.

UPDATE Încercările președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, de a rescrie istoria prin inventarea unei versiuni a Holodomorului în timpul RSS Moldovenești și demonizarea trecutului sovietic al republicii sunt pur și simplu dezgustătoare, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în timpul unei conferințe de presă, scrie Rador.

UPDATE Forțele ruse au lansat 94 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a Ucrainei a reușit să doboare 77 în nordul, sudul și estul țării. 16 drone au lovit în 11 locuri, au transmis dimineață Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE Potrivit unui raport al Ministerului rus al Apărării, sistemele de apărare aeriană aflate în alertă au „interceptat și distrus” 80 de drone ucrainene în timpul nopții. 30 au fost neutralizate în Krasnodar, iar opt deasupra Mării Negre. Au fost observate drone și pe cerul regiunilor Rostov, Bryansk, Belgorod, Kursk, Kaluga și Voronej, precum și deasupra Crimeei, notează Spotmedia.

UPDATE Forțele de Operațiuni Speciale și Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei (SSO) au atacat ținte rusești în teritoriile ocupate, distrugând un radar în Crimeea și lovind un depozit de drone de recunoaștere în regiunea Zaporojie. „În Sevastopol, radarul 64N6E și antena sa, care serveau drept «ochi» pentru sistemele de rachete antiaeriene S-300 și S-400 ale inamicului, au fost distruse”, a anunțat unitatea. De asemenea, forțele ucrainene au transmis pe Telegram că au distrus un depozit de rachete și arme de artilerie din Șiroka Balka, regiunea Donețk, provocând detonarea muniției. SSO a publicat imagini care arată momentele loviturilor, notează Spotmedia.

UPDATE Răbdarea lui Volodimir Zelenski pare să ajungă la epuizare - şi acest lucru începe să se vadă, scrie, joi, POLITICO, după ce miercuri a publicat in interviu cu preşedintele ucrainean în care acesta a spus că vrea ca Donald Trump să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin şi să înceteze să-l forţeze pe el să accepte un armistițiu. După mai bine de patru ani de război, deşi poporul ucrainean a „obosit”, nu este dispus să accepte ultimatumuri, a arătat liderul de la Kiev.

UPDATE  Rusia a cerut joi, 12 martie, Israelului și Statelor Unite să oprească atacurile asupra Iranului și să revină la dialog, avertizând asupra escaladării situației din Orientul Mijlociu.

UPDATE Republica Moldova a reuşit să continue pe calea europeană, în pofida unor mari dificultăţi, şi are un parcurs ambițios de reforme, iar NATO este gata să ofere sprijinul necesar, a declarat miercuri secretarul general al Alianţei, Mark Rutte, într-o conferinţă de presă comună cu vicepremierul R.Moldova, Mihai Poşoi, aflat la Bruxelles, relatează Agerpres.

UPDATE Comisia guvernului rus pentru activitatea legislativă a aprobat amendamente care extind autoritatea președintelui Putin de a desfășura trupe în străinătate în „apărarea cetățenilor ruși”. Acesta e motivul pentru care a decis invadarea Ucrainei, notează NewsWeek.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski îi cere lui Trump să crească presiunea asupra lui Putin pentru a încheia războiul. Liderul ucrainean a declarat că poporul său este obosit, dar refuză să cedeze teritorii din estul țării. El dorește mai multă claritate din partea Statelor Unite privind garanțiile de securitate promise pentru viitor. Totodată, Zelenski cere liderilor europeni un plan alternativ pentru finanțare, din cauza blocajelor impuse de Ungaria, notează Cotidianul.

UPDATE „Echipele au discutat o varietate de subiecte şi au decis să rămână în contact”, a declarat emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, într-un comunicat publicat pe X după discuțiile cu negociatorul rus Kirill Dmitriev.

UPDATE Reuters relatează că trimisul prezidențial rus Kirill Dmitriev a declarat, joi, că a discutat despre criza energetică actuală cu omologii săi americani în cadrul reuniunii grupului de lucru SUA-Rusia pe probleme economice, care a avut loc în Florida, scrie Digi24. 

UPDATE „Trupele ruse au efectuat lovituri aeriene asupra orașului Zaporojie. Preliminar, 7 persoane au fost rănite, printre care un copil. Victimelor li se acordă asistența medicală necesară. În urma bombardamentului a fost avariat o casă privată și a izbucnit un incendiu pe un teren deschis. Focarele au fost deja lichidate. De asemenea, unda de șoc a avariat 6 blocuri de locuințe și 9 case private. Psihologii serviciului de urgență au acordat ajutor la 8 persoane, dintre care 4 copii. La fața locului lucrează toate serviciile de urgență”, anunță salvatorii ucraineni.

UPDATE SUA și Rusia au reluat discret dialogul, după o pauză de aproape trei luni. Emisarul președintelui rus Vladimir Putin s-a întâlnit în Florida cu echipa de negociatori ai administrației Donald Trump. Discuțiile marchează primul contact oficial dintre Washington și Moscova după izbucnirea războiului din Iran și au vizat mai multe teme sensibile de securitate, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina nu este dispusă să își cedeze teritoriul liderului rus Vladimir Putin, în ciuda presiunilor și a compromisurilor făcute până acum pentru a opri războiul. Ucrainenii nu au încredere în Rusia, mai ales atunci când vine vorba despre compromisuri politice sau militare, scrie Adevărul.

UPDATE Într-un interviu pentru Politico, Zelenski a răspuns la întrebarea jurnalistului dacă Rusia va exista după Putin și în ce condiții situația pentru Ucraina s-ar putea îmbunătăți. Potrivit șefului statului ucrainean, liderul de la Kremlin a concentrat puterea în jurul său de-a lungul multor ani. „Cred că este greu pentru o singură persoană să controleze o țară atât de mare, chiar și cu experiența Rusiei. Dar nu știu, nu sunt sigur că, pe termen scurt, chiar este așa. Mă întreb dacă cineva ar putea controla totul așa cum controlează acum Putin? De aceea, cred că va fi greu să găsești un alt Putin cu aceleași abilități și aceleași resurse”, a afirmat Zelenski. Totuși, a adăugat preşedintele, acest lucru nu înseamnă că la conducere va veni neapărat o persoană cu o altă viziune sau alte valori. „În acest sens, nu există certitudini. Persoana care va prelua conducerea după Putin va fi, cel mai probabil, de același tip. Dar nu sunt sigur că va fi suficient de puternică pentru a controla absolut tot. De aceea, cred că o altă persoană se va concentra mai mult pe provocările interne”, a subliniat Zelenski.

UPDATE Preşedintele francez Emmanuel Macron îl va primi vineri pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski la Paris unde vor discuta, între altele, „mijloacele vizând întărirea presiunii asupra Rusiei” după patru ani de război, „în special prin lupta împotriva flotei sale fantomă”, a anunţat joi Palatul Elysee, citat de AFP, transmite Agerpres. Cei doi lideri „vor discuta de asemenea despre condiţiile unei păci juste, durabile şi vor evalua angajamentele luate în cadrul Coaliției de Voinţă privind garanțiile de securitate”, a precizat preşedinţia franceză. Aliaţii Ucrainei, reuniți în cadrul aceste coaliții de 35 de ţări, au cerut pe 24 februarie Rusiei să fie de acord cu „o încetare a focului necondiționată”, chiar dacă Emmanuel Macron s-a declarat cu această ocazie „foarte sceptic” privind posibilitatea de a ajunge la „pace pe termen scurt”.

UPDATE Liderul partidului KPRF (n.red. Partidul Comuniștilor din Federația Rusă), Gennad Ziuganov, a declarat că războiul din Orientul Mijlociu face parte dintr-o strategie mai amplă a SUA și că, în perspectivă, va reprezenta o amenințare pentru Rusia. El a făcut această declarație pe 11 martie, în cadrul unei ședințe a Dumei de Stat, scrie „Parlamentarskaya Gazeta”. „În ceea ce privește lupta pentru supraviețuire, acum se luptă Iranul. Noi vom fi următorii. Uitați-vă la strategia lui Trump: pe primul loc este China, pe al doilea suntem noi, pe al treilea este Iranul”, a declarat Ziuganov. Potrivit lui, ceea ce se întâmplă în Golful Persic demonstrează că „măștile imperialismului american au căzut”, iar politica SUA a fost caracterizată de Ziuganov ca „agresiune, violență și lipsă totală de principii”, scrie Digi24.

UPDATE Escaladarea conflictului dintre Iran și Statele Unite a provocat turbulențe pe piețele globale de energie și a dus la creșterea prețului petrolului. După ce traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul mondial de petrol, a fost perturbat în urma atacurilor din regiune, analiștii spun că Rusia ar putea avea de câștigat. În acest context, cererea pentru petrolul rusesc crește, iar Moscova ar putea obține venituri mai mari din exporturi, potrivit Kyiv Independent.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că țara sa a primit un nou pachet de ajutor militar din partea Germaniei, constând în rachete de tip PAC-3 pentru sistemele Patriot (rachete interceptoare fabricate de compania americană Lockheed Martin), livrare care face parte dintr-un pachet de ajutor din partea partenerilor internaționali ai Kievului. „Partea germană a acestor rachete a sosit ieri (n.r. – marți), vă mulțumesc pentru asta! Acesta este unul dintre pachetele de apărare antiaeriană pe care le negociem periodic cu partenerii noștri. Ne-ar fi plăcut să primim mai mult, dar așa s-a întâmplat”, a declarat Zelenski, citat de agenția de presă ucraineană Ukrinform.