22 martie 2026, ora 18:00

Statutul de țară candidată la Uniunea Europeană și membră a Comunității Statelor Independente, simultan este imposibilă, susține comentatorul politic Mihai Isac. Potrivit acestuia, retragerea Republicii Moldova din CSI reprezintă un pas normal spre procesul de integrarea europeană. 

Comentatorul politic, Ilian Cașu, a menționat că votul rămâne mai degrabă simbolic și trebuie completat de acorduri bilaterale funcționale care să protejeze cetățenii și interesele economice. În același timp, președinta ALDE, Arina Spătaru, consideră că autoritățile nu au comunicat suficient despre procesul de retragere a Moldovei din CSI. Declarațiile au fost făcute la emisiunea „Întreabă Ghețu” de la TV8. 

„În primul rând este un pas normal în procesul de integrare europeană. Nu poți să faci parte din două organizații, nici nu există un termen de comparație între Uniunea Europeană și Comunitatea Statelor Independente. CSI-ul a fost un mecanism impus de Federația Rusă pentru a-și menține dominația în perioada post-sovietică, post-imperială. Prin denunțarea acestor acorduri, practic, Republica Moldova nu face decât să respecte legislația internațională și națională”, a declarat Mihai Isac.

În opinia sa, CSI a fost „un mecanism impus de Federația Rusă pentru a-și menține dominația în perioada post-sovietică”, iar denunțarea acordurilor înseamnă, de fapt, încheierea unor angajamente asumate într-un context geopolitic diferit.

„Are o simbolistică politică importantă. Este clară o încercare de a ne rupe definitiv de trecutul post-sovietic, de a încerca să ne separăm de Rusia, tocmai pentru a reuși să ne europenizăm treptat pentru a ajunge acolo unde ne este locul, în Uniunea Europeană”, a adăugat Isac. 

El a precizat că, în ultimii 10 ani, Republica Moldova și-a orientat relațiile comerciale spre Uniunea Europeană, iar relațiile cu Federația Rusă sunt aproape inexistente. Totodată, pentru protecția cetățenilor moldoveni din Rusia și alte state CSI pot fi încheiate acorduri bilaterale, după modelul altor state care au renunțat la statutul de membru CSI, precum Georgia și Ucraina.

Pe de altă parte, comentatorul politic Ilian Cașu a subliniat că, dincolo de declarațiile politice, este nevoie de acțiuni concrete: 

„Aici se votează un acord geopolitic, dar în Parlament se joacă politic, fiecare acționează prin vot. Deci într-o democrație funcțională este un lucru normal. Eu vreau să comentez un pic ceea ce s-a votat, adică denunțarea foarte... pompos, niște declarații de astea, care noi ne-am obișnuit. Cineva pro-europen, cineva apără Rusia, auzim din Parlament, sunt niște declarații politice, dar PAS la guvernare de cinci ani de mult vorbea despre și în campania din 2021, despre denunțarea acestor acorduri”.

Cașu subliniază că retragerea din CSI trebuie însoțită de politici clare de menținerea a relațiilor democratice cu celelalte țări din comunitate: „Noi trebuie să dezvoltăm acorduri viabile bilaterale cu țările din est. Este o practică normală pentru orice stat și pentru că acolo avem interese economice și avem și cetățenii. Eu sper că prin denunțare se lucrează asidul la acele acorduri bilaterale funcționale cu niște țări care avem niște relații trecutul nu prea îndepărtat, avem interes economic, exportăm, chiar dacă se îndreaptă fluxul cel mare spre vest, oricum fiecare țară, într-o lume globalizată, luptă pentru fiecare bucățică”:

Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, care consideră că decizia este corectă, dar întârziată: „Republica Moldova se leapădă de o formulă de existență a unui stat, o formulă învechită, o formulă de colaborare, care pentru mulți cetățeni din Republica Moldova se asocează cu buldozerele peste vinul moldovenesc, peste fructele, peste legumele din Republica Moldova”. 

Totodată, Spătaru a menționat despre faptul că nu s-a comunicat destul despre acest proces cu cetățenii. Ea a subliniat că autoritățile nu au prezentat suficiente calcule și garanții pentru cei afectați. 

„Problema nu este că ieșim din CSI, că despre asta s-a vorbit, s-a promis. Problema este cum ieșim, se comunică slab cu cetățenii. Pentru că lipsa de comunicare, lipsa de cifre, lipsa de calcule, pentru că pe lângă interesele economice, pe care noi nu prea le avem, noi avem cetățeni care locuiesc în aceste țări. Noi avem antreprenori din Republica Moldova, puțini, mulți, care totuși colaborează cu aceste instituții și nu se explică. Moldova se dezice de vechi, dar încă nu a creat ceva nou și durabil”, a subliniat președinta ALDE. 

TV8.md amintește că pe 20 martie, a fost aprobat în prima lectură în Parlament  proiectul de lege prin care Moldova denunță Acordul de constituire a Comunității Statelor Independente (CSI). Despre retragerea treptată a Republicii Moldova din CSI s-a anunțat încă în 2023, decizia fiind influențată, în mare parte, de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

21 martie 2026, ora 18:00

O nouă dronă rusească, încărcată cu exploziv, a căzut zilele trecute pe un câmp agricol din Ștefan Vodă. Iar zeci de localități din țară au rămas fără apă după o poluare masivă a Nistrului, urmare a unui atac al Federației Ruse asupra unei hidrocentrale din Ucraina. Bună, prieteni! Haideți să vorbim Verde-n ochi despre cadourile otrăvite ale lui Putin din ultima perioadă.

Drona de tip Geran-2, despre care poliția spune că  ar fi una dintre cele mai periculoase depistate până acum în Moldova, a căzut pe terenul agricol al fermierului Vasile Mereuță. Ironia sorții, în ultimii patru ani, bărbatul a adoptat doi lei și o panteră de la o grădină zoologică din Ucraina, pentru a-i proteja de război. Dacă ar fi explodat, dispozitivul ar fi provocat distrugeri majore. Înainte de a ateriza pe câmpul din Tudora, drona a zburat la 150 de metri înălțime deasupra satelor Olănești și Căplani. A fost un mare noroc faptul că nu a căzut peste vreo casă de locuit. 

De patru ani, de la începutul războiului de invazie al Rusiei în Ucraina, Moldova este expusă constant jocului de-a ruleta rusească. Un infografic realizat de portalul tv8.md arată că în această perioadă, pe teritoriul Republicii Moldova s-au prăbușit 25 de drone sau rachete rusești. Dispozitivele de război, unele dintre care încărcate cu exploziv, au ajuns în toate regiunile țării, de la nord la sud. Ironia sorții, cele mai multe au vizat regiuni cu simpatii largi proruse, cum ar fi Găgăuzia, Taraclia sau regiunea transnistreană.

Și pentru că nu erau de ajuns atacurile aeriene, armata rusă a decis să ne otrăvească și apa. Timp de aproape o săptămână, zeci de localități din nordul republicii au rămas fără apă la robinet. La Bălți, elevii au trecut la studii online. S-a întâmplat după un atac rusesc asupra hidrocentralei „Novodnestrovsk” din Ucraina care a provocat scurgeri de petrol în Nistru. Extinderea ariei de poluare a fost prevenită cu greu de autorități și doar grație ajutorului venit din România, Luxemburg, Polonia și Germania. 

Rusia, prin gura ambasadorului său la Chișinău, ne-a spus că nu-i pasă, iar apa contaminată care i-a fost pusă pe masă la întâlnirea de la Ministerul de Externe, unde a fost convocat, nu demonstrează nimic. Imediat, la Chișinău, s-a creat un cor al vocilor care au acuzat autoritățile centrale de genocid, prin sistarea aprovizionării cu apă a localităților din nord. 

„Ceea ce se întâmplă cu populația din Bălți nu poate fi calificat altfel decât genocid împotriva propriilor oameni. Patru zile fără preîntâmpinare, fără rezerve de apă, fără să asigure statul apă la fiecare microcartier, fără să permită apa tehnică, e absolut inadmisibil. Dați Bălțiului măcar apa tehnică, cu preîntâmpinări de rigoare. Am impresia că suntem undeva în Africa și vine ebola peste noi. Nu administrația publică locală, statul e direct responsabil. Statul nu are capacitate să asigure cisterne cu apă la Bălți, la fiecare colț? Halal de așa stat”, a declarat primarul Ion Ceban, în timpul ședinței  Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE).

Nici primarul Ion Ceban, nici liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, al cărui reprezentant conduce Primăria Bălți, nu au pomenit nimic despre vina Rusiei la poluarea Nistrului. Asta deși, zilele trecute, urmare a unui denunț depus de Promo-LEX, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe caz. 

Zilele acestea, se fac 20 de ani de la primul embargo rusesc asupra vinurilor moldovenești. Nu cred că vreun patriot moldovean adevărat a uitat declarația uimitoare a șefului Rospotrebnodzor, Ghenadii Onișcenko, care a spus atunci că vinurile moldovenești ar fi bune doar de vopsit garduri. Interdicția pentru vinurile noastre a venit la scurt timp după ce Voronin a refuzat planul Kozak de federalizare a Moldovei, iar țara noastră a semnat planul de acțiuni Moldova-UE. Când nu faci așa cum vrea agresorul, el te pocnește. Regula e valabilă nu doar pentru violența domestică, despre care vorbim mult în ultimele zile, dar și despre violența geopolitică.

Pe final, Vă spun Verde-n ochi: Putin, pe care unii încă îl așteaptă cu drag în Moldova, vine de regulă în ospeție cu daruri otrăvite, iar după asta uită să mai plece.