Standard

Trei cereri de demisie, aprobate de CSM: Cine sunt judecătorii care pleacă din funcții

Comisia de Evaluare a Judecătorilor are o nouă conducere: Cine va fi președinte și vicepreședinte

cristi (7).webp

/VIDEO/

/VIDEO/ Încă un om de-al lui Șor, trimis în judecată: Ce riscă vicepreședinta OT Rîșcani din Capitală

justiție condamnare (12).webp

/VIDEO/ Dorin Damir a fost eliberat: Are interdicție temporară de a părăsi Moldova

cristi - 2025-11-07T114537.257.webp

/VIDEO/ Când va fi adus Plahotniuc la judecată? Jumătate din martori, audiați în dosarul furtul miliardului

Plahotniuc

/VIDEO/ Dorin Damir a fost reținut: Percheziții la Chișinău, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani

dorin damir

Cinci pretendenți la funcția de judecător la CSJ: Candidaturile, declarate admisibile de CSM

justiție

Judecătorul Ion Păcăleu a promovat evaluarea externă: „A fost o lecție de educație financiară”

păcăleu.webp

Judecătoarea Olga Cojocaru, dată afară din sistem: Nu a trecut Vettingul repetat

olga cojocaru.webp

Judecătoarea  Angela Bostan a promovat reevaluarea Comisiei Vetting: CSM a aprobat noul raport

Angela Bostan

Încă un om al lui Șor, condamnat: Președinta OT Edineț și-a aflat sentința. Cât ar fi plătit protestatarilor

/VIDEO/ Câți ani de pușcărie riscă Constantin Țuțu: Ar putea rămâne fără peste 3.000.000 de lei

constantin tutu

TOP ȘTIRI

Drone de atac și rachete prăbușite au fost găsite în repetate rânduri în Republica Moldova după începutul războiului la scară largă, declanșat de Rusia în Ucraina.Harta de mai jos reunește toate cazurile confirmate public până acum și arată unde au fost găsite, pe teritoriul Republicii Moldova, fragmente de drone, dar și resturi de rachete, inclusiv în stânga Nistrului.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/27/657c8533-7419-4f01-9c27-ee851f301e1b_Drone2.webp"></figure>

/INFOGRAFIC/

/INFOGRAFIC/ Harta tuturor dronelor și rachetelor găsite în Moldova după atacurile Rusiei în Ucraina

social

Sci-Tech&Media

externe

Redacția TV8

Drone de atac și rachete prăbușite au fost găsite în repetate rânduri în Republica Moldova după începutul războiului la scară largă, declanșat de Rusia în Ucraina.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/03/12/ade80b4b-b019-43ab-8e60-0469a1027a0d_promodrumrazboi.mp4" controls=""></video></div></div>Harta de mai jos reunește toate cazurile confirmate public până acum și arată unde au ajuns resturile de drone Shahed sau Gerbera, plus rachete, pe teritoriul țării, inclusiv în stânga Nistrului.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/03/18/c2604c65-56e0-4a93-ae73-077f89c50385_Drone.webp"></figure>

shahed drona ucraina.webp

politic

timp liber

De Ziua Independenței Republicii Moldova, TV8 va difuza filmul documentar „În дружба Moscovei”. 35 de ani de influență rusă în Republica Moldova”, realizat de Ziarul de Gardă. Producția poate fi urmărită astăzi, de la ora 13:30.Documentarul analizează ce s-a întâmplat cu independența țării în ultimii 35 de ani și abordează subiecte precum prezența armatei ruse, rusificarea, memoria victimelor represiunilor sovietice, embargourile și ingerințele în alegeri.Filmul vorbește despre lupta cetățenilor pentru recuperarea limbii, grafiei, identității și a libertăților afectate în perioada sovietică și după proclamarea independenței. Urmăriți „În дружба Moscovei” astăzi, de la 13:30, la TV8 și <a href="https://tv8.md/live" target="_blank">online pe tv8.md.</a><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/08/27/29b2ef34-90a5-465e-b3e0-bb1b7f0b4d29_FDownload.app-4627685024143004-1920p.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/

/PROMO/ Filmul ZdG „În дружба Moscovei. 35 de ani de influență rusă în Republica Moldova”, difuzat astăzi, ora 13:30, la TV8

SMM 2026 (7).webp

Fetița de 4 ani dispărută în această după-amiază la Criuleni a fost găsită de polițiști. Mașina de culoare neagră în care a fost văzută urcând s-a dovedit a aparține unei rude.Potrivit unui comunicat emis de poliție, copila se află în siguranță alături de familie și este în afara oricărui pericol.&nbsp;La moment, polițiștii stabilesc toate circumstanțele în care s-a întâmplat cazul.&nbsp;Anterior, autoritățile anunțau că fetița se afla în instituția medicală împreună cu întreaga familie. În timp ce mama era la consultația medicului cu unul dintre copii, iar tatăl se afla cu celălalt, fetița a rămas pe coridor, în așteptarea părinților.Când tatăl a revenit, fetița nu mai era. Primele verificări în interiorul instituției au fost efectuate, însă minora nu a fost depistată.Una dintre persoanele prezente în instituție a declarat că a văzut-o urcând într-o mașină necunoscută.După monitorizarea traficului, examinarea camerelor de supraveghere și discuțiile cu martorii, polițiștii au identificat și localizat mașina în care a urcat copila.

 Copilă de 4 ani, dispărută la Criuleni după ce ar fi urcat într-o mașină necunoscută: Cu cine a fost găsită





Toate subdiviziunile poliției sunt în alertă, după ce o fetiță de 4 ani a dispărut, cu puțin timp în urmă, de la Policlinica din Criuleni. Copilul ar fi fost văzut urcând într-o mașină de culoare neagră.Potrivit unui comunicat emis de poliție, fetița se afla în instituția medicală împreună cu întreaga familie. În timp ce mama era la consultația medicului cu unul dintre copii, iar tatăl se afla cu celălalt, fetița a rămas pe coridor, în așteptarea părinților.Când tatăl a revenit, fetița nu mai era. Primele verificări în interiorul instituției au fost efectuate, însă minora nu a fost depistată.Una dintre persoanele prezente în instituție a declarat că a văzut-o urcând într-o mașină necunoscută.Poliția verifică toate traseele, urmând să fie ridicate imaginile de pe camerele de supraveghere și să fie întreprinse și alte măsuri speciale.Persoanele care dețin informații despre locul aflării fetiței sunt rugate să anunțe imediat Poliția.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/757a486f-1735-401a-ab77-407730bbb901_8eeaae71-0482-4a92-80fd-9fc0e8c4b791.webp"></figure>&nbsp;

/FOTO/

/FOTO/ Copilă de 4 ani, dispărută la Criuleni după ce ar fi urcat într-o mașină necunoscută: Cu cine a fost găsită





poliția

Primul pașaport, primii lei, primele alegeri prezidențiale și primele medalii olimpice sub tricolor. În cei 35 de ani de Independență, Republica Moldova a trecut printr-o serie de premiere care au construit, pas cu pas, imaginea statului pe care îl cunoaștem astăzi. TV8 a adunat câteva dintre ele.<h3>Primele imagini ale unei țări independente</h3>Pe 27 august 1991, fotografii au surprins miile de oameni veniți la Chișinău, deputații care semnau Declarația de Independență și conducerea țării imediat după vot. Agenția Națională a Arhivelor păstrează o colecție extraordinară de fotografii din acea zi: cu autobuzele cu care oamenii au venit din raioane la Marea Adunare Națională, mulțimea din centrul Capitalei, dar și din momentul semnării documentului fondator.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/bbd44c19-d1da-49bc-8131-e3a30d777b7e_19-1-32425-1536x979.webp"></figure><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/7ff3bb72-a473-45fe-b9a3-b17b92f8942a_33-1-32137-1536x982.webp"></figure><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/6cc9b95a-1011-4f1b-b09b-3baf87feab30_27-1-32418-1536x983.webp"></figure><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/769f46c7-880e-4b8b-9fa6-c9f74361e913_25-1-32416.webp"></figure>Primul președinte ales după IndependențăLa doar câteva luni după proclamarea Independenței, Republica Moldova și-a ales președintele prin vot popular. Alegerile au avut loc pe 8 decembrie 1991, iar Mircea Snegur a fost ales în funcția de șef al statului. Snegur era deja președinte înainte de Independență. La 3 septembrie 1990, acesta fusese ales de Sovietul Suprem în funcția de președinte al RSS Moldova.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/639df8d6-e123-4ca4-a8c5-08dcf6f6115f_designemilia5.webp"></figure>Primul pașaport al Republicii MoldovaPrintre documentele care au marcat începuturile noului stat s-a numărat și primul pașaport al Republicii Moldova. Documentul cu seria A și numărul 0000001 i-a fost eliberat, pe 12 aprilie 1995, primului președinte al țării, Mircea Snegur. Un exemplar poate fi văzut chiar în aceste zile la Biblioteca Națională, în cadrul expoziției „Independența care ne unește: Moldova 35”.Primii leiPână să avem leul în buzunare, Republica Moldova a trecut printr-o perioadă în care au circulat rubla sovietică și cupoanele moldovenești. Pe 29 noiembrie 1993, a fost introdusă în circulație moneda națională – leul moldovenesc.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/27b9d099-2e76-4111-9779-dddf20d599a0_ChatGPTImage26aug.2026153130.webp"></figure>Primele monedeTot în noiembrie 1993 au apărut și primele monede moldovenești: de 1, 5, 25 și 50 de bani, confecționate din aluminiu, dar și monede de 1 și 5 lei. Moneda de 10 bani a fost introdusă ulterior, în aprilie 1996.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/15a52033-0c18-439b-bf41-6c35bd9fd24e_ChatGPTImage26aug.2026154945.webp"></figure>Primele timbrePrimele mărci poștale au apărut chiar înainte de Independență, pe 23 iunie 1991, la prima aniversare a proclamării suveranității. Seria cuprindea trei timbre, cu valorile de 7, 13 și 30 de copeici, pe care erau reprezentate Stema și Drapelul. Poșta Moldovei le descrie drept „primele mărci ale Moldovei Suverane”.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/09b52353-defb-490e-b99f-c7548765ebab_ChatGPTImage26aug.2026154025.webp"></figure>Prima participare la Jocurile OlimpiceLa doar câțiva ani după proclamarea Independenței, Republica Moldova ajungea și la Jocurile Olimpice sub propriul drapel. În 1994, ne-am făcut debutul la Jocurile Olimpice de iarnă de la Lillehammer, Norvegia. Doi ani mai târziu, Republica Moldova participa pentru prima dată ca stat independent și la Jocurile Olimpice de vară, la Atlanta 1996.Iar prima participare la Jocurile Olimpice de vară a adus Moldovei și primele medalii olimpice câștigate ca stat independent. Canoiștii Nicolae Juravschi și Victor Reneiski au cucerit argintul la canoe dublu, în proba de 500 de metri. Tot la Atlanta, Serghei Mureico a cucerit bronzul la lupte greco-romane.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/ae35e09d-4476-4151-af54-956b5a918966_06082020format-1-1.webp"></figure>Prima participare la EurovisionUn alt debut avea să vină în 2005, când Republica Moldova ajungea pentru prima dată pe scena Eurovision. La Kiev, Zdob și Zdub a reprezentat țara cu piesa „Boonika Bate Doba”. Trupa s-a clasat pe locul șase, acumulând 148 de puncte. Recordul țării a fost stabilit ulterior, în 2017, când SunStroke Project a ocupat locul trei.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=mVhtWfC7RF4"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/mVhtWfC7RF4" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Astăzi, la 35 de ani de la proclamarea Independenței, Republica Moldova continuă să-și scrie istoria.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/3c286421-b468-4b50-a65c-db6c7341437a_designemilia7.webp"></figure>

/FOTO/ 35 de ani de Independență: Premierele care au scris istoria Republicii Moldova

Maria-Emilia Hîncu

Primul pașaport, primii lei, primele alegeri prezidențiale și primele medalii olimpice sub tricolor. În cei 35 de ani de Independență, Republica Moldova a trecut printr-o serie de premiere care au construit, pas cu pas, imaginea statului pe care îl cunoaștem astăzi. TV8 a adunat câteva dintre ele.<h3>Primele imagini ale unei țări independente</h3>Pe 27 august 1991, fotografii au surprins miile de oameni veniți la Chișinău, deputații care semnau Declarația de Independență și conducerea țării imediat după vot. Agenția Națională a Arhivelor păstrează o colecție extraordinară de fotografii din acea zi: cu autobuzele cu care oamenii au venit din raioane la Marea Adunare Națională, mulțimea din centrul Capitalei, dar și din momentul semnării documentului fondator.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/bbd44c19-d1da-49bc-8131-e3a30d777b7e_19-1-32425-1536x979.webp"></figure><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/7ff3bb72-a473-45fe-b9a3-b17b92f8942a_33-1-32137-1536x982.webp"></figure><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/6cc9b95a-1011-4f1b-b09b-3baf87feab30_27-1-32418-1536x983.webp"></figure><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/769f46c7-880e-4b8b-9fa6-c9f74361e913_25-1-32416.webp"></figure>Primul președinte ales după IndependențăLa doar câteva luni după proclamarea Independenței, Republica Moldova și-a ales președintele prin vot popular. Alegerile au avut loc pe 8 decembrie 1991, iar Mircea Snegur a fost ales în funcția de șef al statului. Snegur era deja președinte înainte de Independență. La 3 septembrie 1990, acesta fusese ales de Sovietul Suprem în funcția de președinte al RSS Moldova.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/639df8d6-e123-4ca4-a8c5-08dcf6f6115f_designemilia5.webp"></figure>Primul pașaport al Republicii MoldovaPrintre documentele care au marcat începuturile noului stat s-a numărat și primul pașaport al Republicii Moldova. Documentul cu seria A și numărul 0000001 i-a fost eliberat, pe 12 aprilie 1995, primului președinte al țării, Mircea Snegur. Un exemplar poate fi văzut chiar în aceste zile la Biblioteca Națională, în cadrul expoziției „Independența care ne unește: Moldova 35”.Primii leiPână să avem leul în buzunare, Republica Moldova a trecut printr-o perioadă în care au circulat rubla sovietică și cupoanele moldovenești. Pe 29 noiembrie 1993, a fost introdusă în circulație moneda națională – leul moldovenesc.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/27b9d099-2e76-4111-9779-dddf20d599a0_ChatGPTImage26aug.2026153130.webp"></figure>Primele monedeTot în noiembrie 1993 au apărut și primele monede moldovenești: de 1, 5, 25 și 50 de bani, confecționate din aluminiu, dar și monede de 1 și 5 lei. Moneda de 10 bani a fost introdusă ulterior, în aprilie 1996.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/15a52033-0c18-439b-bf41-6c35bd9fd24e_ChatGPTImage26aug.2026154945.webp"></figure>Primele timbrePrimele mărci poștale au apărut chiar înainte de Independență, pe 23 iunie 1991, la prima aniversare a proclamării suveranității. Seria cuprindea trei timbre, cu valorile de 7, 13 și 30 de copeici, pe care erau reprezentate Stema și Drapelul. Poșta Moldovei le descrie drept „primele mărci ale Moldovei Suverane”.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/09b52353-defb-490e-b99f-c7548765ebab_ChatGPTImage26aug.2026154025.webp"></figure>Prima participare la Jocurile OlimpiceLa doar câțiva ani după proclamarea Independenței, Republica Moldova ajungea și la Jocurile Olimpice sub propriul drapel. În 1994, ne-am făcut debutul la Jocurile Olimpice de iarnă de la Lillehammer, Norvegia. Doi ani mai târziu, Republica Moldova participa pentru prima dată ca stat independent și la Jocurile Olimpice de vară, la Atlanta 1996.Iar prima participare la Jocurile Olimpice de vară a adus Moldovei și primele medalii olimpice câștigate ca stat independent. Canoiștii Nicolae Juravschi și Victor Reneiski au cucerit argintul la canoe dublu, în proba de 500 de metri. Tot la Atlanta, Serghei Mureico a cucerit bronzul la lupte greco-romane.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/26/ae35e09d-4476-4151-af54-956b5a918966_06082020format-1-1.webp"></figure>Prima participare la EurovisionUn alt debut avea să vină în 2005, când Republica Moldova ajungea pentru prima dată pe scena Eurovision. La Kiev, Zdob și Zdub a reprezentat țara cu piesa „Boonika Bate Doba”. Trupa s-a clasat pe locul șase, acumulând 148 de puncte. Recordul țării a fost stabilit ulterior, în 2017, când SunStroke Project a ocupat locul trei.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=mVhtWfC7RF4"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/mVhtWfC7RF4" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Astăzi, la 35 de ani de la proclamarea Independenței, Republica Moldova continuă să-și scrie istoria.

prima data moldova

design emilia (6).webp

design emilia (6).jpg

Muzică pentru toate gusturile de Ziua Independenței. Pe 27 august, de la ora 18:00, pe scena din Piața Marii Adunări Naționale vor urca unii dintre cei mai cunoscuți artiști și formații din Republica Moldova.&nbsp;Orchestra Simfonică Națională a Companiei „Teleradio-Moldova” va evolua împreună cu Cristina Scarlat, Cătălin Josan, Tania Turtureanu, Akord, Catharsis, Cristofor Aldea-Teodorovici, Sergiu Garabajii și Marina Dobrescu.Pe scena din PMAN vor mai urca Natalia Barbu, Anatol Mîrzenco, Pasha Parfeni, Gheorghe Țopa și Nelly Ciobanu, Surorile Osoianu, Adriana Babin, Lucian, Daniel și Vasile Advahov, Aliona Moon, Dara, Ileana, Nicolae Glib, Maria Iliuț,&nbsp;În program se regăsește și Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare „Joc”, Trupa de dans Raush, Fanfara Militară, Space Dance Project.Lista artiștilor și formațiilor care vor evolua în cadrul concertului îi mai include pe Satoshi, Vali Boghean, Magnat &amp; Feoctist, Orchestra „Fluieraș” și Adriana Ochișanu, Lupii lui Calancea, Alternosfera și Zdob și Zdub.Ordinea în care artiștii vor urca pe scenă nu a fost anunțată. Amintim că Republica Moldova marchează în acest an 35 de ani de independență. La ora 16:30 va fi organizată și o paradă militară. La eveniment vor participa peste 2.000 de militari și reprezentanți ai structurilor implicate. De asemenea, vor fi prezentate peste 100 de unități de tehnică militară și specială.

Ziua Independenței 2026: Cine va cânta la concertul din PMAN

Muzică pentru toate gusturile de Ziua Independenței. Pe 27 august, de la ora 18:00, pe scena din Piața Marii Adunări Naționale vor urca unii dintre cei mai cunoscuți artiști și formații din Republica Moldova.&nbsp;Orchestra Simfonică Națională a Companiei „Teleradio-Moldova” va evolua împreună cu Cristina Scarlat, Cătălin Josan, Tania Turtureanu, Akord, Catharsis, Cristofor Aldea-Teodorovici, Sergiu Garabajii și Marina Dobrescu.În program se regăsește și Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare „Joc”.Pe scena din PMAN vor mai urca Natalia Barbu, Anatol Mîrzenco, Pasha Parfeni, Gheorghe Țopa și Nelly Ciobanu.Lista artiștilor și formațiilor care vor evolua în cadrul concertului îi mai include pe Satoshi, Vali Boghean, Magnat &amp; Feoctist, Orchestra „Fluieraș”, Lupii lui Calancea, Alternosfera și Zdob și Zdub.Ordinea în care artiștii vor urca pe scenă nu a fost anunțată. Amintim că Republica Moldova marchează în acest an 35 de ani de independență. La ora 16:30 va fi organizată și o paradă militară. La eveniment vor participa peste 2.000 de militari și reprezentanți ai structurilor implicate. De asemenea, vor fi prezentate peste 100 de unități de tehnică militară și specială.

PMAN UE Moldova Chișinău Guvern drapel.webp

35 de ani de Independență. La 27 august 1991, 278 de deputați și-au pus semnătura pe documentul care rupea legăturile cu Uniunea Sovietică și proclama țara stat independent. Declarația cerea inclusiv retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul național și recunoașterea noului stat pe plan internațional. Astăzi, după trei decenii și jumătate, Republica Moldova sărbătorește cu obiectivul aderării la Uniunea Europeană înscris în Constituție.Documentul fondator subliniază că decizia a fost luată „având în vedere trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale”.&nbsp;Totodată, în text se menționează clar că Republica Moldova solicită retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul său și cere recunoaștere pe plan internațional:„În calitatea sa de stat suveran şi independent, Republica Moldova ADRESEAZĂ Organizaţiei Naţiunilor Unite cererea de a fi admisă ca membru cu drepturi depline... CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova”.Momentul din 1991 a fost precedat de adoptarea Declarației de Suveranitate, la 23 iunie 1990, și de decizia Chișinăului de a nu participa la referendumul privind menținerea URSS, pe 17 martie 1991. Mișcarea de Eliberare Națională de la sfârșitul anilor ’80 a pregătit terenul pentru desprinderea de Moscova.România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova. Ulterior, Chișinăul a semnat actul de constituire a Comunității Statelor Independente, pe 21 decembrie 1991, iar un an mai târziu a devenit membru al Organizației Națiunilor Unite.Independența nu a fost lipsită de provocări. În 1992, la doar un an după proclamare, Republica Moldova a trecut printr-un război sângeros în regiunea transnistreană. Astăzi, Republica Moldova privește cu speranță spre Uniunea Europeană. La referendumul din octombrie 2024, aproape 50,5 la sută dintre alegători au optat pentru integrarea țării în blocul comunitar.

La mulți ani, Republica Moldova! Cum ne-am desprins de Uniunea Sovietică acum 35 de ani

35 de ani de independență: Cum s-a desprins Moldova de Uniunea Sovietică

Moldova 35 de ani de independență

Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost încălcat și de Ziua Independenței. În noaptea de 27 august, cinci drone au pătruns neautorizat deasupra țării, în contextul atacurilor aeriene ale Federației Ruse asupra Ucrainei. Cele mai multe au fost observate în zona raionului Ștefan Vodă.Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, prima dronă a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova din Ucraina la ora 03:56, în apropierea localității Beleaevka, pe direcția Palanca, raionul Ștefan Vodă. Un minut mai târziu, aparatul a revenit în Ucraina pe aceeași direcție.Cea de-a doua dronă a fost observată la ora 03:59, venind din direcția localității Starokazacie, Ucraina. Aceasta a pătruns în Republica Moldova în apropierea localității Căplani și a dispărut de pe sistemele de monitorizare la ora 04:10, în zona localității Carahasani, raionul Ștefan Vodă.O a treia dronă a traversat frontiera la ora 04:09 și s-a deplasat pe direcția Palanca – Crocmaz – Olănești – Purcari – Rășcăeți. La ora 04:24, obiectul aerian a dispărut de pe radare în apropierea localității Pervomaisk, din regiunea transnistreană, aproape de frontieră.A patra dronă a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova la ora 04:16, în zona localității Palanca, după care a revenit aproape imediat în Ucraina, în direcția localității Maiaki.Ulterior, la ora 05:50, o a cincea dronă a fost depistată în apropierea postului vamal Săiți, la frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina. Aparatul a traversat teritoriile celor două țări, iar la ora 06:02 s-a îndreptat spre localitatea Lesnoe din Ucraina și a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova.Incidentele din noaptea de 27 august vine la doar câteva ore după un alt caz. În seara de 26 august, un alt obiect aerian a pătruns neautorizat în spațiul aerian al Republicii Moldova, în zona localității Palanca, raionul Ștefan Vodă. Ulterior, acesta a traversat frontiera și a ieșit în Ucraina, pe direcția localității Tudora.

/ULTIMA ORĂ/

/ULTIMA ORĂ/ Cinci drone deasupra Moldovei: Spațiul aerian, încălcat chiar de Ziua Independenței

„Anexare”, „trădare” și „Unire la foc încet” - sunt scenariile lansate de unii politicieni după ce românul Claudiu Năsui a fost propus ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Analistul politic Mihai Isac explică însă că o asemenea numire nu înseamnă nici transfer de suveranitate, nici declanșarea unei proceduri de reunificare. Potrivit lui, propaganda pro-rusă încearcă să transforme orice apropiere de România și de spațiul european într-o amenințare la adresa independenței Republicii Moldova, mutând discuția de la ceea ce ar trebui, de fapt, analizat: competențele, politicile și rezultatele viitorului ministru.Năsui a declarat că își dorește ca Republica Moldova să devină „cea mai primitoare țară pentru antreprenori” și s-a pronunțat pentru piață liberă, proprietate privată și reducerea intervenției statului în economie. Mihai Isac spune că aceste viziuni, dar și experiența sa de ministru în România, pot și trebuie analizate critic. În schimb, o parte dintre reacțiile politice s-au concentrat pe originea sa și pe relația Republicii Moldova cu România:„Propaganda pro-rusă nu urmărește evaluarea viitorului ministru. Ea încearcă să fixeze o regulă politică, Mai exact orice apropiere de România și de spațiul european trebuie prezentată drept ocupație, în timp ce independența ar fi autentică numai atunci când Republica Moldova rămâne izolată, vulnerabilă și prinsă în sfera de influență a Moscovei”.„Manualul manipulării pro-ruse”Igor Dodon l-a numit pe Năsui „demnitar sorosist”, a declarat că ar fi fost pus în funcțiune un „Plan B” și a vorbit despre „anexarea” Republicii Moldova de către România. „Se face Unirea pas cu pas, la foc încet”, a afirmat liderul socialiștilor.Potrivit lui Mihai Isac, astfel de declarații mută discuția de la economie spre frica de pierdere a statalității:„Avem aici aproape întregul manual al manipulării pro-ruse. Mai întâi, eticheta „sorosist” înlocuiește orice probă și îl prezintă pe adversar drept agent al unei rețele oculte. Apoi, apropierea de România este echivalată automat cu pierderea suveranității. În final, momentul ales înaintea Zilei Independenței este folosit pentru a provoca indignare. Astfel nu mai discutăm despre economie, ci despre „trădători”, „anexare” și dispariția statului”.Analistul explică și că „Planul B” invocat de Dodon pornește de la o declarație anterioară a vicepremierului Eugeniu Osmochescu despre un scenariu ipotetic în care reunificarea ar putea fi analizată dacă aderarea la UE s-ar bloca după 2028. Premierul Vasile Tofan a precizat ulterior că Unirea nu reprezintă un „Plan B”, iar obiectivul Guvernului rămâne aderarea la Uniunea Europeană.„Nominalizarea unui ministru nu reprezintă nici referendum, nici transfer de suveranitate și nici declanșarea unei proceduri de reunificare”, punctează Isac.Critici au venit și de la Ion Ceban, Vlad Filat și Renato Usatîi. Ceban s-a întrebat dacă în Republica Moldova nu există specialiști pentru această funcție, Filat a vorbit despre „USR-izarea guvernării”, iar Usatîi a criticat rapiditatea acordării cetățeniei lui Năsui și a întrebat: „Din trei milioane de moldoveni, chiar să nu găsești un ministru?”.În opinia lui Isac, aceste mesaje pot alimenta o altă narațiune: că moldovenii ar ajunge „cetățeni de mâna a doua” în propria țară, pentru că funcțiile importante ar fi oferite românilor. Analistul spune că un asemenea mesaj combină nemulțumirile sociale cu temerile legate de identitate și poate fi reluat de fiecare dată când un cetățean român ajunge într-o funcție publică la Chișinău.Și rapiditatea cu care Năsui a primit cetățenia Republicii Moldova ar putea fi folosită pentru a alimenta suspiciuni, spune Isac. Analistul subliniază însă că obținerea cetățeniei îi permite juridic să ocupe funcția, dar nu este o dovadă a vreunui plan de anexare.Un ministru venit din străinătate nu este o premierăNu este pentru prima dată când o persoană venită din străinătate ajunge ministru în Republica Moldova. În februarie 2015, în Guvernul condus de Chiril Gaburici, Stéphane Christophe Bridé, de origine franceză, a fost numit viceprim-ministru și ministru al Economiei. Acesta a rămas în funcție până în ianuarie 2016.În cazul lui Năsui însă, Mihai Isac spune că nu doar originea sa română ar putea fi exploatată propagandistic, ci și domeniul pe care urmează să-l conducă:„Orice eventuală privatizare din mandatul lui Năsui ar putea fi reinterpretată drept vânzarea Moldovei românilor, indiferent cine ar fi cumpărătorul”.Năsui, „pericol”, trupele ruse - nu?Isac atrage atenția și asupra unui dublu standard în discursul despre suveranitate al politicienilor pro-ruși. Un ministru cu cetățenie moldovenească este prezentat drept un pericol pentru independența țării, în timp ce prezența trupelor și munițiilor ruse în regiunea transnistreană este rareori întâmpinată cu aceeași indignare.În concluzie, Isac spune că numirea lui Năsui trebuie judecată după ceea ce va face efectiv în funcție: după rezultate, transparență și efectele politicilor sale:„Transformarea ei într-o dovadă că România anexează Republica Moldova apără monopolul propagandei ruse asupra definiției independenței. Mai exact, pentru Moscova, Chișinăul ar fi suveran numai atât timp cât nu se apropie prea mult de România și de Uniunea Europeană”.TV8.md amintește că <a href="https://tv8.md/2026/08/25/ultima-ora-schimbari-surpriza-in-guvernul-tofan-osmochescu-mutat-de-la-economie-la-agricultura-cine-ii-ia-locul/307941" target="_blank">premierul Vasile Tofan a anunțat </a>astăzi că Eugeniu Osmochescu va fi propus pentru funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, iar <a href="https://tv8.md/2026/08/25/cine-este-claudiu-nasui-viitorul-ministru-al-dezvoltarii-economice-maia-sandu-i-a-acordat-cetatenia-republicii-moldova/307943" target="_blank">românul Claudiu Năsui</a> ar urma să preia portofoliul Dezvoltării Economice și Digitalizării.Năsui a obținut cetățenia Republicii Moldova printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu. În prezent, acesta este deputat în Parlamentul României din partea Uniunii Salvați România (USR). În perioada 23 decembrie 2020 - 8 septembrie 2021, Năsui a ocupat funcția de ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în Guvernul condus de Florin Cîțu.

Claudiu Năsui și „anexarea” Moldovei: Cum a ajuns o schimbare la Guvern combustibil pentru propagandă

 armă de propagandă:

Claudiu Năsui

Salariul mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la&nbsp;15.594 de lei în 2025, în creștere cu 11,5% față de anul precedent. În același timp, persistă diferențe importante între salariile femeilor și bărbaților, dar și între Chișinău și raioanele țării:&nbsp;bărbații au câștigat în medie cu 15,4% mai mult decât femeile, iar Capitala a fost singura unitate administrativ-teritorială în care salariul mediu a depășit media națională.Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, câștigul salarial mediu lunar net în Republica Moldova a fost de 13.226,8 lei în 2025, cu 11,6% sau 1.369,9 lei mai mult decât în anul precedent. Totodată, costul mediu lunar al forței de muncă a ajuns la 19.356,3 lei, în creștere cu 11,4%.La sfârșitul anului 2025, în țară erau 763,2 mii de salariați, cu 3% mai mulți decât la sfârșitul lui 2024, iar cele mai mari salarii medii lunare brute au fost înregistrate în domeniul informațiilor și comunicațiilor – 39.378,6 lei, urmat de activitățile financiare și de asigurări – 27.681,7 lei, și producția și furnizarea energiei electrice, gazelor și altor utilități – 23.954,9 lei.La polul opus, cele mai mici câștiguri salariale au fost înregistrate în agricultură, silvicultură și pescuit – 10.168,8 lei, activitățile de cazare și alimentație publică – 10.288,1 lei, precum și în artă, activități de recreere și agrement – 11.405,3 lei.Cea mai mare creștere salarială față de 2024 a fost înregistrată în domeniul serviciilor administrative și al serviciilor suport, unde câștigurile au crescut cu 54,6%.Diferențe semnificative se atestă și între sectorul real și cel bugetar. În sectorul real, salariul mediu lunar brut a fost de 16.279,4 lei, cu 22% mai mare decât în sectorul bugetar, unde media a constituit 13.341,7 lei.Datele BNS arată și o diferență salarială între femei și bărbați. În 2025, femeile au câștigat în medie 14.360 de lei, în timp ce bărbații au avut un câștig mediu de 16.975 de lei, cu 15,4% mai mult.În profil teritorial, Chișinăul a fost singura unitate administrativ-teritorială în care salariul mediu a depășit media națională, ajungând la 18.707,8 lei, cu 20% mai mult decât media pe țară. Cele mai mici salarii medii au fost înregistrate în raioanele Briceni – 10.773,2 lei, Nisporeni – 10.984,9 lei și Rîșcani – 11.211,4 lei.Totodată, peste jumătate dintre salariații din țară, 51,7%, au activat în municipiul Chișinău.

Salarii mai mari în Moldova, dar nu pentru toți: Cât câștigă angajații în funcție de domeniu și raioane



bani lei mdl_-52 (2).webp

Au rămas mai puțin de zece zile până la începutul noului an școlar 2026–2027. Conform<a href="https://mec.gov.md/sites/default/files/ilovepdf_merged_5.pdf?fbclid=IwY2xjawRqaHZleHRuA2FlbQIxMABicmlkETFCUjNJR0pveXFSV09PNlA2c3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHvzzj8O4YBfJQS7NFkGqP0GnaIO9fyK1iv--W14Wd53v3uPJZxzmhf5CYk4m_aem_yyp-i7UAqT5H7zWDgr1BmA&amp;brid=YWdncwHuKCpk2b3b6lxoDWi8cn6E"> Planului-cadru</a> adoptat de autorități, elevii vor avea parte de trei vacanțe mai lungi, iar cei din clasele a IV-a vor primi din nou note la disciplinele de examen. Totodată, profesorii de matematică, fizică, chimie, biologie, informatică și limbă și literatură română pentru alolingvi, care se angajează în instituțiile publice de învățământ general, vor beneficia de indemnizații unice de până la 375.000 de lei. În același timp, 73 de școli, în care învață aproximativ 1.328 de elevi, vor fi reorganizate.Structura vacanțelorAstfel, în noul an școlar, elevii vor avea cu opt zile de vacanță mai mult decât anul trecut. Vacanțele de toamnă și de iarnă vor fi mai lungi cu câte două zile, iar cea de primăvară – cu patru zile.<ul><li>Vacanța de toamnă: 24 octombrie – 1 noiembrie 2026 (9 zile);</li><li>Vacanța intersemestrială (de iarnă): 25 decembrie 2026 – 10 ianuarie 2027 (17 zile);</li><li>Vacanța de primăvară: 1–8 martie 2027, cu ambele zile incluse (8 zile);</li><li>Vacanța de Paște: 1–10 mai 2027 (10 zile).</li></ul><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/23/c4fe235b-4ba8-44a3-a4d5-4ad67ab41d12_Screenshot2026-08-23111531.webp"></figure>Structura anului de studiu și a examenelorTezele semestriale în învățământul liceal vor fi organizate pe parcursul anului de studii, după următorul program:<ul><li>Sesiunea de iarnă: 1–18 decembrie 2026;</li><li>Sesiunea de vară: 26 aprilie – 26 mai 2027.</li></ul>Sesiunea de examene se va desfășura după următorul calendar:<ul><li>La absolvirea învățământului primar, clasa a IV-a: 12–20 mai 2027;</li><li>La absolvirea învățământului gimnazial, clasa a IX-a: 3–14 iunie 2027;</li><li>La absolvirea învățământului liceal, clasa a XII-a: 4–22 iunie 2027.</li></ul><a href="https://tv8.md/2026/02/04/note-la-unele-discipline-pentru-elevii-claselor-a-patra-cand-intra-in-vigoare-modificarile-la-codul-educatiei/296724">Note </a>în clasa a 4-aTotodată, începând cu 1 septembrie 2026, profesorii nu vor mai acorda calificative la limba română, matematică și istorie. În ultimii zece ani, în clasele primare, învățătorii au utilizat un sistem de descriptori precum „excelent”, „foarte bine” etc.<a href="https://tv8.md/2026/05/20/indemnizatii-mai-mari-la-angajare-pentru-tinerii-profesori-care-specialisti-vor-primi-cei-mai-multi-bani/302830">Indemnizațiile </a>pentru tinerii specialiștiÎn același timp, profesorii din domeniile STEM care se angajează în instituții din Chișinău și Bălți vor primi indemnizații de 300.000 de lei, iar cei care aleg să predea în mediul rural – în sate, comune, orașe, municipii de nivelul I sau în UTA Găgăuzia – vor beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei.Sprijinul financiar va fi acordat diferențiat, în funcție de nivelul studiilor, specializare și localitatea în care activează profesorul. Indemnizația va fi plătită în două tranșe: 50% după primele șase luni de activitate și 50% după 18 luni lucrate efectiv.Noile prevederi se vor aplica tinerilor specialiști repartizați în câmpul muncii după 1 iulie 2026. Scopul autorităților este ca, anual, 500 de tineri specialiști să fie repartizați în instituțiile de învățământ.De asemenea, cadrele didactice din învățământul profesional tehnic vor beneficia de compensații pentru materiale didactice și indemnizații la angajare, facilități de care, până acum, beneficiau doar profesorii din învățământul general.<a href="https://tv8.md/2025/12/20/video-discutia-asta-nu-este-despre-bani-dan-perciun-explica-de-ce-sunt-reorganizate-scolile-mici/294125">Reorganizarea școlilor</a>Reforma va viza aproximativ 1.328 de elevi, prin reorganizarea a 73 de școli, iar procesul va fi însoțit de asigurarea transportului gratuit, sprijin financiar pentru părinți și măsuri de protecție pentru cadrele didactice, inclusiv reconversie profesională și indemnizații de relocare.”Schimbări pentru profesorii care activează în prezentVești bune și pentru profesorii care activează în prezent în școli. Aceștia nu vor mai fi obligați să își confirme gradul didactic o dată la cinci ani, acesta urmând să fie valabil pe întreaga durată a activității profesionale.Gradul didactic II va deveni permanent după două confirmări, iar gradul didactic I – după o singură confirmare.De asemenea, grad didactic vor putea obține și maiștrii-instructori cu studii medii profesional-tehnice.TV8.md amintește că <a href="https://tv8.md/2026/07/30/prima-ora-din-noul-an-scolar-2026-2027-dedicata-republicii-moldova-elevii-vor-discuta-despre-independenta/306646">prima lecție</a> din anul de studii 2026-2027 va fi dedicată independenței Republicii Moldova. Aceasta va avea genericul „Independența care ne unește” și se va desfășura în toate instituțiile de învățământ publice și private din țară.

Anul școlar 2026–2027: Vacanțe mai lungi, note în clasa 4-a și indemnizații mai mari pentru tinerii specialiști

Constantin Tcaci

școală

Premierul Vasile Tofan și-a depus declarația de avere și interese personale la intrarea în funcție. Documentul arată că, în 2025, a încasat peste 600.000 de dolari doar din salariu și bonus de performanță, a obținut 85.800 de dolari din chirii, iar pe numele său sunt declarate șase apartamente, o casă, un teren și un Mercedes de 106.000 de euro. Totodată, Tofan are conturi și portofolii de investiții în care apar sume de ordinul milioanelor de dolari.În 2025, Tofan a declarat un salariu de 300.000 de dolari de la Horizon Capital și un bonus de performanță de circa 318.000 de dolari. Pentru activitatea în Consiliul de administrație al maib a primit peste 768.000 de lei.Premierul a mai declarat venituri din investiții, dividende și dobânzi. Prin Interactive Brokers a obținut circa 160.000 de dolari, iar de la BT Capital Partners – aproape 350.000 de lei românești și peste 5.300 de euro. În document mai apar venituri din investiții prin Revolut și One Way Ventures, precum și dobânzi de circa 26.000 de dolari de la Independent Trust Media și 1.500 de dolari de la OddSystems Inc.Din închirierea unor apartamente și locuri de parcare, Tofan a încasat în total 85.800 de dolari în 2025. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, este vorba despre proprietăți din Kiev, Ucraina.Șase apartamente, o casă și un teren pe numele săuLa capitolul proprietăți, Vasile Tofan declară pe numele său șase apartamente. Cel mai mare are 140,6 metri pătrați și o valoare declarată de aproximativ 4,8 milioane de hrivne. În total, valorile înscrise în declarație pentru cele șase apartamente ajung la aproximativ 22,5 milioane de hrivne.Premierul mai deține un teren de aproximativ 30 de ari, destinat construcțiilor, declarat la 12.500 de euro, și o casă de 72 de metri pătrați, pentru care în document este indicată valoarea de 1.000 de euro.În declarație mai apar un garaj de 21,5 metri pătrați, evaluat la aproximativ 496.000 de hrivne, și cinci construcții mai mici, de aproximativ 12-13 metri pătrați fiecare, ale căror valori însumează circa 4,2 milioane de hrivne. Tofan menționează și o anexă gospodărească evaluată la 100 de lei.&nbsp;Totodată, în document este indicată o casă de 141 de metri pătrați, evaluată la aproximativ 143.000 de euro, însă aceasta este indicată drept bun comun, iar titularul trecut în declarație este soția sa, Ecaterina Demcencov.Mercedes de 106.000 de euroÎn proprietatea lui Vasile Tofan este declarat un Mercedes-Benz GLS 350d 4MATIC, fabricat și cumpărat în 2022, cu o valoare de 106.000 de euro. În document mai apare un Volvo XC60, evaluat la 18.000 de euro, însă Tofan are doar drept de folosință asupra mașinii. Familia Tofan mai deține și o Toyota Auris de 6.000 de euro.Milioane de dolari în conturi și investițiiVasile Tofan declară aproximativ 3,3 milioane de dolari echivalent în conturi deschise la instituții financiare din mai multe țări. Cea mai mare sumă se află la Wise, în Belgia - peste 3,2 milioane de dolari. În declarație mai apar conturi în Ucraina, SUA, Republica Moldova, România și Lituania.Premierul indică și portofolii importante de investiții. Prin Interactive Brokers are plasamente de aproximativ 2,1 milioane de dolari, iar la BT Capital Partners - peste 17,4 milioane de lei românești. Tofan mai declară plasamente în două fonduri One Way Ventures, precum și investiții administrate prin Revolut, Mintos și ABN AMRO.Guvernul precizează că averea declarată de Vasile Tofan a fost acumulată înainte ca acesta să intre în serviciul public. Până la numirea în funcția de premier, el a activat doar în sectorul privat, în consultanță, antreprenoriat, management și investiții, lucrând inclusiv în Olanda, Statele Unite și Ucraina.&nbsp;Printre principalele surse ale averii se numără activitatea de peste zece ani la Horizon Capital și compania americană Ovia Health, fondată de Tofan împreună cu soția și alți parteneri în perioada studiilor la Harvard Business School. Ovia Health a fost cumpărată în 2021 de compania Labcorp.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div data-embed-type="pdf" data-reactroot=""><iframe class="d-flex justify-content-center embed-type-pdf" allowfullscreen="" src="https://tv8.md/pdf-viewer?url=https://tv8.md/resources/2026/08/24/b63003b9-2906-489d-a2f9-ffccd1fbbd78_declaration20260821180618.pdf"></iframe></div></div>

/DOC/

/DOC/ Averea lui Vasile Tofan în 2025: Milioane în conturi, șase apartamente și un Mercedes de 106.000 de euro

economic

Premierul Vasile Tofan și-a depus declarația de avere și interese personale la intrarea în funcție. Documentul arată că, în 2025, a încasat peste 600.000 de dolari doar din salariu și bonus de performanță, a obținut 85.800 de dolari din chirii, iar pe numele său sunt declarate șase apartamente, o casă, un teren și un Mercedes de 106.000 de euro. Totodată, Tofan are conturi și portofolii de investiții în care apar sume de ordinul milioanelor de dolari.În 2025, Tofan a declarat un salariu de 300.000 de dolari de la Horizon Capital și un bonus de performanță de circa 318.000 de dolari. Pentru activitatea în Consiliul de administrație al maib a primit peste 768.000 de lei.Premierul a mai declarat venituri din investiții, dividende și dobânzi. Prin Interactive Brokers a obținut circa 160.000 de dolari, iar de la BT Capital Partners – aproape 350.000 de lei românești și peste 5.300 de euro. În document mai apar venituri din investiții prin Revolut și One Way Ventures, precum și dobânzi de circa 26.000 de dolari de la Independent Trust Media și 1.500 de dolari de la OddSystems Inc.Din închirierea unor apartamente și locuri de parcare, Tofan a încasat în total 85.800 de dolari în 2025. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, este vorba despre proprietăți din Kiev, Ucraina.Șase apartamente, o casă și un teren pe numele săuLa capitolul proprietăți, Vasile Tofan declară pe numele său șase apartamente. Cel mai mare are 140,6 metri pătrați și o valoare declarată de aproximativ 4,8 milioane de hrivne. În total, valorile înscrise în declarație pentru cele șase apartamente ajung la aproximativ 22,5 milioane de hrivne.Premierul mai deține un teren de aproximativ 30 de ari, destinat construcțiilor, declarat la 12.500 de euro, și o casă de 72 de metri pătrați, pentru care în document este indicată valoarea de 1.000 de euro.În declarație mai apar un garaj de 21,5 metri pătrați, evaluat la aproximativ 496.000 de hrivne, și cinci construcții mai mici, de aproximativ 12-13 metri pătrați fiecare, ale căror valori însumează circa 4,2 milioane de hrivne. Tofan menționează și o anexă gospodărească evaluată la 100 de lei.&nbsp;Totodată, în document este indicată o casă de 141 de metri pătrați, evaluată la aproximativ 143.000 de euro, însă aceasta este indicată drept bun comun, iar titularul trecut în declarație este soția sa, Ecaterina Demcencov.Mercedes de 106.000 de euroÎn proprietatea lui Vasile Tofan este declarat un Mercedes-Benz GLS 350d 4MATIC, fabricat și cumpărat în 2022, cu o valoare de 106.000 de euro. În document mai apare un Volvo XC60, evaluat la 18.000 de euro, însă Tofan are doar drept de folosință asupra mașinii. Familia Tofan mai deține și o Toyota Auris de 6.000 de euro.Milioane de dolari în conturi și investițiiVasile Tofan declară aproximativ 3,3 milioane de dolari echivalent în conturi deschise la instituții financiare din mai multe țări. Cea mai mare sumă se află la Wise, în Belgia - peste 3,2 milioane de dolari. În declarație mai apar conturi în Ucraina, SUA, Republica Moldova, România și Lituania.Premierul indică și portofolii importante de investiții. Prin Interactive Brokers are plasamente de aproximativ 2,1 milioane de dolari, iar la BT Capital Partners - peste 17,4 milioane de lei românești. Tofan mai declară plasamente în două fonduri One Way Ventures, precum și investiții administrate prin Revolut, Mintos și ABN AMRO.Guvernul precizează că averea declarată de Vasile Tofan a fost acumulată înainte ca acesta să intre în serviciul public. Până la numirea în funcția de premier, el a activat doar în sectorul privat, în consultanță, antreprenoriat, management și investiții, lucrând inclusiv în Olanda, Statele Unite și Ucraina.&nbsp;Printre principalele surse ale averii se numără activitatea de peste zece ani la Horizon Capital și compania americană Ovia Health, fondată de Tofan împreună cu soția și alți parteneri în perioada studiilor la Harvard Business School. Ovia Health a fost cumpărată în 2021 de compania Labcorp.&nbsp;Site-ul ANI afișează doar 11 dintre cele 16 pagini ale declarației de avere a premierului Vasile Tofan, deși documentul a fost încărcat integral. Conform Guvernului, aceasta a fost trunchiată de sistemul automat. Instituțiile responsabile au fost sesizate și urmează să remedieze problema.<div class="raw-html-embed"><div data-embed-type="pdf" data-reactroot=""><iframe class="d-flex justify-content-center embed-type-pdf" allowfullscreen="" src="https://tv8.md/pdf-viewer?url=https://tv8.md/resources/2026/08/21/939fde47-0e92-4f8f-9d57-54d2667f07c3_declaration202608211443301.pdf"></iframe></div></div>

Vasile Tofan avere

Scumpirea gazului este oficială. Noile tarife, care vor fi aplicate de la 1 septembrie, au fost publicate astăzi, în Monitorul Oficial. Astfel, consumatorii casnici conectați la rețelele de joasă presiune vor achita 20 de lei și 30 de bani pentru un metru cub de gaze naturale, fără TVA.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2026/08/25/daffb765-6d7c-4556-a047-fd4810db6329_Screenshot2026-08-25100042.webp"></figure>Noul tarif este cu aproximativ 41% mai mare față de cel precedent. ANRE a explicat anterior că majorarea este determinată în principal de creșterea costului de procurare a gazelor naturale. Regulatorul a invocat și evoluțiile de pe piețele europene, apropierea sezonului rece și necesitatea completării stocurilor.TV8.md amintește că <a href="https://tv8.md/2026/08/21/ultima-ora-gaz-mai-scump-cu-41-din-septembrie-noul-tarif-aprobat-de-anre/307749" target="_blank">noile tarife au fost aprobate </a>de ANRE pe 21 august, după examinarea solicitării depuse de Energocom. În prezent, consumatorii casnici achită 14 lei și 42 de bani pentru un metru cub de gaze naturale, cu TVA inclus.

Noile tarife la gaz, publicate în Monitorul Oficial: Cât vor achita consumatorii de la 1 septembrie

preț gaz

Robert Cerari a fost ales noul Baron al romilor din Republica Moldova. La reuniune au participat reprezentanți ai comunității rome din mai multe localități ale țării. Acesta preia rolul după moartea lui Artur Cerari, care a fost liderul romilor din Republica Moldova din 1998 și până în luna iulie 2026.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/08/22/fa1165b0-d74e-4971-9ae3-b779544c15d4_v1.mp4" controls=""></video></div></div>La eveniment au fost prezenți lideri și reprezentanți ai comunităților rome din Călărași, Basarabeasca, Rîșcani, Dondușeni, Talmaza și alte localități. De asemenea, au participat reprezentanți ai autorităților centrale și locale, precum și invitați din România.Evenimentul a început cu un minut de reculegere în memoria regretatului Artur Cerari. Fiica acestuia, Sonia Cerari, a declarat că susține alegerea lui Robert Cerari și că își dorește ca acesta să ducă mai departe moștenirea lăsată de tatăl său.„În memoria regretatului baron Arthur Cerar și pentru a asigura continuitatea comunității noastre, vă anunț că susțin cu toată încrederea preluarea rolului de baron de către verișorul tatălui meu, Robert Cerar. Sunt convinsă că va duce mai departe, cu demnitate, respect și dedicare, moștenirea și valorile lăsate de regretatul baron”, a spus Sonia Cerari.Robert Cerari este originar din Soroca și este cunoscut drept unul dintre reprezentanții activi ai comunității rome. Acesta este consilier local, judecător în Stabor și vicepreședinte al Asociației Bare-Rom. De-a lungul anilor, s-a implicat în promovarea tradițiilor și în dezvoltarea comunității rome.În urma procedurii de alegere, Robert Cerari a obținut susținerea celor prezenți și a fost desemnat noul Baron al romilor din Republica Moldova.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/08/22/ad483771-6816-4ea1-b2f4-adcd5c64568c_sorocareel2.mp4" controls=""></video></div></div>Artur Cerari s-a stins din viață pe 4 iulie, la vârsta de 65 de ani. Moartea sa a venit la exact șase luni după decesul soției sale și la 30 de ani de la trecerea în neființă a tatălui său. Artur Cerari a devenit baron după moartea lui Mircea Cerari și a condus comunitatea romilor din Republica Moldova timp de trei decenii. Noul lider al romilor a fost ales abia după împlinirea celor 40 de zile de la deces, în conformitate cu tradițiile creștin-ortodoxe&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/08/22/9ed16f2b-94f5-4a0d-9cfa-b8bdee0568ac_ALEGEREBARON.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Robert Cerari, ales Baron al romilor din Moldova: Cine este noul lider al comunității

Sabrina Colbasnicov

Robert Cerari a fost ales noul Baron al romilor din Republica Moldova. La reuniune au participat reprezentanți ai comunității rome din mai multe localități ale țării. Acesta preia rolul după moartea lui Artur Cerari, care a fost liderul romilor din Republica Moldova din 1998 și până în luna iulie 2026.&nbsp;La eveniment au fost prezenți lideri și reprezentanți ai comunităților rome din Călărași, Basarabeasca, Rîșcani, Dondușeni, Talmaza și alte localități. De asemenea, au participat reprezentanți ai autorităților centrale și locale, precum și invitați din România.Evenimentul a început cu un minut de reculegere în memoria regretatului Artur Cerari. Fiica acestuia, Sonia Cerari, a declarat că susține alegerea lui Robert Cerari și că își dorește ca acesta să ducă mai departe moștenirea lăsată de tatăl său.„În memoria regretatului baron Arthur Cerar și pentru a asigura continuitatea comunității noastre, vă anunț că susțin cu toată încrederea preluarea rolului de baron de către verișorul tatălui meu, Robert Cerar. Sunt convinsă că va duce mai departe, cu demnitate, respect și dedicare, moștenirea și valorile lăsate de regretatul baron”, a spus Sonia Cerari.Robert Cerari este originar din Soroca și este cunoscut drept unul dintre reprezentanții activi ai comunității rome. Acesta este consilier local, judecător în Stabor și vicepreședinte al Asociației Bare-Rom. De-a lungul anilor, s-a implicat în promovarea tradițiilor și în dezvoltarea comunității rome.În urma procedurii de alegere, Robert Cerari a obținut susținerea celor prezenți și a fost desemnat noul Baron al romilor din Republica Moldova.&nbsp;

justiție

11 noiembrie 2025, ora 11:41

10 noiembrie 2025, ora 16:43

07 noiembrie 2025, ora 12:43

07 noiembrie 2025, ora 11:45

05 noiembrie 2025, ora 18:23

05 noiembrie 2025, ora 14:22

04 noiembrie 2025, ora 16:43

04 noiembrie 2025, ora 15:50

04 noiembrie 2025, ora 13:50

04 noiembrie 2025, ora 11:05

03 noiembrie 2025, ora 18:30

03 noiembrie 2025, ora 16:08

/INFOGRAFIC/ Harta tuturor dronelor și rachetelor găsite în Moldova după atacurile Rusiei în Ucraina

27 august 2026, ora 11:35

/PROMO/ Filmul ZdG „În дружба Moscovei. 35 de ani de influență rusă în Republica Moldova”, difuzat astăzi, ora 13:30, la TV8

27 august 2026, ora 10:18

Copilă de 4 ani, dispărută la Criuleni după ce ar fi urcat într-o mașină necunoscută: Cu cine a fost găsită

26 august 2026, ora 14:59

/FOTO/ 35 de ani de Independență: Premierele care au scris istoria Republicii Moldova

27 august 2026, ora 08:25

Ziua Independenței 2026: Cine va cânta la concertul din PMAN

26 august 2026, ora 13:45

La mulți ani, Republica Moldova! Cum ne-am desprins de Uniunea Sovietică acum 35 de ani

27 august 2026, ora 08:00

/ULTIMA ORĂ/ Cinci drone deasupra Moldovei: Spațiul aerian, încălcat chiar de Ziua Independenței

27 august 2026, ora 07:47

Claudiu Năsui și „anexarea” Moldovei: Cum a ajuns o schimbare la Guvern combustibil pentru propagandă

25 august 2026, ora 17:40

Salarii mai mari în Moldova, dar nu pentru toți: Cât câștigă angajații în funcție de domeniu și raioane

26 august 2026, ora 22:28

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.